Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Analiștii financiari se așteaptă la deprecierea leului și majorarea dobânzilor

Ziarul de Vrancea
26 ian 2020 930 vizualizări

Moneda națională este așteptată să ajungă până aproape de pragul de 4,9 lei pentru un euro

Analiștii financiari CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la un curs 4,8823 lei/euro, și o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadențele scurte cât și pentru cele lungi.

 "În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproape 90% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8286, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8823. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2021/ianuarie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%. Sunt de remarcat anticipațiile privind majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadențele scurte (ROBOR 3M) cât și pentru cele lungi (obligațiuni suverane cu scadența 5Y denominate în RON), peste 62% și respectiv 64% dintre participanții la sondaj anticipând aceste evoluții", se arată într-un comunicat al CFA România. Pe de altă parte, în luna decembrie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Society România a crescut față de luna anterioară cu 4,6 puncte, până la valoarea de 61,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 32,8 puncte). Potrivit CFR, această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului. Astfel, Indicatorul condițiilor curente a crescut față de luna anterioară cu 7,6 puncte, până la valoarea de 76,4 puncte, iar față de aceeași lună a anului anterior, avansul este de 30 puncte. Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 3,1 puncte, până la valoarea de 54,1 puncte, iar față de perioada similară a anului trecut creșterea este cu 34,2 puncte. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociația CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroeconomice. "Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști membri ai Asociației CFA România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoză privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației", precizează sursa citată. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II si III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii și anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie. Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului. Asociația CFA România are peste 240 de membri, majoritatea deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidați pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniștii care sunt membri ai Asociației CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

Program pilot finanțat din fonduri europene pentru extinderea rețelei de gaz

 “trebuie să trecem la faza a doua, să executăm efectiv aceste lucrări de extindere a rețelelor de gaze”, susține ministrul Lucrărilor Publice, Ion Ștefan

Ministrul Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, a anunțat luni, un program pilot finanțat din fonduri europene pentru extinderea rețelei de gaz din România, precizând că va fi plătită execuția lucrărilor și nu efectuarea studiului de fezabilitate. “Colegii în cadrul ședinței au fost interesați de inițiativa Partidului Național Liberal de a realiza un program pilot, un program pilot finanțat din fonduri europene, un program pilot prin care să reușim să extindem rețelele de gaz din România, să conectăm satul românesc la gazul românesc. În Marea Neagră avem o comoară, o comoară care mai devreme sau mai târziu va trebui extrasă și pentru a ajunge să folosim comoara din Marea Neagră trebuie să extindem și aceste rețele de gaze de distribuție”, a declarat Ion Ștefan, luni, în cadrul unei conferințe de presă, derulată după întâlnirea cu parlamentarii PNL.  El a precizat că în cazul acestui program nu vor fi finanțate studiile de fezabilitate, ci execuția lucrărilor. “Suntem în situația în care am hotărât să finanțăm prin acest program pilot execuția de asemenea lucrări nu realizarea de studiu de fezabilitate. Au fost mai multe discuții în sensul de a finanța studiul de fezabilitate, noi am susținut că avem suficiente studii de fezabilitate realizate în țară și cred că trebuie să trecem la faza a doua, să executăm efectiv aceste lucrări de extindere a rețelelor de gaze”, a explicat ministrul Lucrărilor Publice, care a precizat că sute de localități vor beneficia de acest proiect. Deputatul Florin Roman a afirmat, în cadrul aceleași conferințe de presă, că PNL va depune o inițiativă legislativă pentru a introduce costul branșamentelor în sarcina operatorilor.“Încercăm să integrăm un program guvernamental cu o inițiativă legislativă. Urmare a discuțiilor pe care le-am avut la ora 9 cu domnul Popescu și acum cu domnul ministru Ștefan legat de programul de distribuție de gaze naturale, noi vom depune la începutul sesiunii o inițiativă legislativă prin care vom introduce branșamentele în grija financiară a operatorilor ceea ce înseamnă că o dată guvernul va avea treaba să tragă distribuția în fiecare localitate, iar prin acest proiect de lege noi dorim să îi și ajutăm pe cetățenii care invocă faptul că nu se pot branșa la rețeaua de gaz metan din cauza costurilor extrem de ridicate pentru un branșament”, a explicat Florin Roman.

RCS&RDS împrumută 800 de milioane de euro

RCS&RDS, liderul pieței de internet, pay-tv și servicii convergente, a lansat luni o ofertă de obligațiuni senioare garantate în valoare de 800 milioane euro, în două tranșe, cu scadența în 2025 și 2028. Obligațiunile vor avea o valoare nominală de 100.000 euro fiecare, arată un raport transmis Bursei de Valori Bucureti (BVB). Obligațiunile vor fi garantate în rang senior de către societate, DIGI Távközlési és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (Digi Ungaria), Invitel Távközlési Zrt și Digi Spain Telecom, S.L.U. (Digi Spania). Obligațiile RCS&RDS și ale garanților conform obligațiunilor și a garanțiilor aferente vor fi garantate la rândul lor, garanția astfel constituită fiind de rangul întâi (și, în Olanda, atât de rang unu, cât și de rang doi). Activele garantate și garanțiile sunt supuse unor limitări prevăzute de legile locale specifice și vor putea fi eliberate în anumite circumstanțe. Activele garantate garantează în prezent obligațiunile 2023 și anumite finanțări ale societății și ale filialelor sale consolidate. Obligațiunile și acordurile de tip indenture vor fi guvernate de legile statului New York (cu excepția clauzelor din acordurile de tip indenture cu privire la soluționarea litigiilor, care oferă opțiunea unei proceduri arbitrale conform regulilor de arbitraj a Curții de Arbitraj Internațional din Londra, care vor fi guvernate de legea engleză). Oferta a fost aprobată de către adunarea generală extraordinară a acționarilor RCS&RDS din data de 22 ianuarie 2020. RCS&RDS a înaintat către Irish Stock Exchange plc (tranzacționată drept Euronext Dublin) solicitarea privind admiterea obligațiunilor pe lista oficială și tranzacționarea acestora pe piața reglementată operate de aceasta, care este o piață reglementată în înțelesul Directivei 2014/65/UE. Citigroup Global Markets Europe AG va avea rolul de coordonator global și deținător comun al Registrului de Subscrieri (Joint Physical Bookrunner). ING Bank N.V., London Branch și UniCredit Bank AG vor avea rolul de deținători comuni ai Registrului de Subscrieri (Joint Physical Bookrunner). Veniturile brute rezultate ca urmare a desfășurării ofertei vor fi utilizate pentru replata anticipată a sumei aferente principalului obligațiunilor 2023, în sumă de 550 milioane euro și pentru plata sumei de 22,3 milioane euro reprezentând prima de replată anticipată și dobânda acumulată, dar neplătită, către deținătorii obligațiunilor 2023, precum și pentru rambursarea anticipată și/sau rambursarea unei sume de aproximativ 88,9 milioane euro reprezentând principalul aferent contractului de facilitate de credit contractat de grup la data de 7 octombrie 2016 (astfel cum a fost modificat la data de 16 octombrie 2017 și la data de 5 iunie 2019), încheiat, printre alții, între RCS&RDS, în calitate de împrumutat, și BRD-Groupe Société Générale, Citibank, N.A., London Branch, ING Bank N.V. și UniCredit Bank, în calitate de aranjori principali.

Noile fronturi ale războiului comercial american se îndreaptă către Europa și UK

După semnarea ”fazei întâi” a acordului cu China și a acordului dintre Statele Unite, Mexic și Canada, noile fronturi al războiului comercial al Statelor Unite se îndreaptă către Europa, Marea Britanie și blocajul în relațiile cu Organizația Mondială a Comerțului (OMC), relatează CNBC. În privința Uniunii Europene, președintele american Donald Trump a subliniat la Forumul Mondial de la Davos că relațiile nu stau pe roze. Trump a spus că ”a fost foarte dificil de negociat” cu blocul european și că acesta a profitat de SUA, adăugând că UE ”nu are de ales” decât să încheie un acord. Dar, dincolo de discuțiile dificile dintre Biroul Reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite, UE și OMC, mulți investitori se așteaptă ca Statele Unite să dea prioritate discuțiilor cu Marea Britanie. La prima vedere, poate fi tentant de crezut că SUA și Marea Britanie vor încheia un acord cuprinzător, în contrast cu discuțiile tensionate îndelungate și tarifele aplicate reciproc de SUA și China. SUA și Marea Britanie șiăau apărat reciproc interesele, de-a lungul deceniilor, fie în teatrele militare din Orientul Mijlociu sau prin dialogul comercial generos. Dar oficialii comerciali ai ambelor părți încep să avetizeze că ar putea exista câteva obstacole care să împiedice Londra și Washingtonul să ajungă rapid la un acord. Discuțiile oficiale dintre Londra și Washington nu pot începe înainte ca Marea Britanie să iasă din UE, la sfârșitul acestei luni, dar unele subiecte dificile sunt deja clare. Una dintre cele mai importante bariere pentru un acord facil între SUA și Marea Britanie poate fi insistența negociatorilor americani pentru un acces mai mare la Serviciul Național de Sănătate (NHS) al Marii Britanii. NHS este considerat ca fiind bijuteria coroanei pentru Marea Britanie, oferind asistență medicală gratuită, fiind de o mare importanță atât pentru conservatori cât și pentru laburiști. Statele Unite trebuie să ajungă la un acord și cu Uniunea Europeană Vizita recentă a lui Trump la Davos a arătat stilul caracteristic de negociere al acestuia. În timp ce președintele a subliniat ”discuțiile foarte bune” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acesta a avertizat rapid cu tarife uriașe pe automobilele europene. ”Uniunea Europeană profită de țara noastră de mulți, mulți ani. Dar am spus, dacă nu primim ceva, voi lua măsuri, iar măsurile vor fi tarife foarte mari pentru mașinile lor și alte produse ca intră în țara noastră”, a declarat miercuri Trump, la CNBC. ”Afirmând acest lucru, nu vreau ca audiența să fie nervoasă. Vor încheia un acord pentru că trebuie să o facă. Trebuie. Nu au încotro”, adăugat președintele. Chiar dacă Trump este convins de disperarea Europei, mai multe state membre au avertizat în ultimele luni, dacă nu au impus, taxe pe serviciile digitale oferite de unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din SUA. Parlamentarii Franței au adoptat în iulie o nouă taxă unor companii precum Alphabet și Amazon, provocând indignarea Casei Albe, care a avertizat că va lua măsuri de retorsiune.

Avertisment serios al președintelui Consiliului Fiscal

Faptul de a crede că în bugetul public există spațiu fiscal pentru a acomoda o creștere puternică a cheltuielilor sociale în 2020 și mai ales în 2021 este o teză mai mult decât eroică și se află în divorț cu realitatea, arată, într-o analiză, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. "Într-o discuție pe care am avut-o cu alți economiști a venit vorba despre ce s-ar întâmpla dacă deficitul bugetar ar continua să crească, dacă s-ar concretiza presiuni mari pe bugetul public din România în lipsa unor măsuri compensatorii de echilibrare. Există o linie de demarcație (un redline, cum ar spune englezii) de la care piețele financiare vor reacționa, vor da înapoi. Dar, susțin unii confrați, după o reevaluare, creditorii ar fi dispuși să finanțeze la un cost superior chiar un deficit bugetar ce merge spre 5% din PIB. În aceeași logică, ar putea fi imaginate o linie de demarcație în preajma unui deficit de 6%, cu o altă reevaluare, cu un cost de finanțare și mai mare. Unii ar spune că important este că un deficit să se poată finanța indiferent de condiții", afirmă Daniel Dăianu. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, un asemenea raționament prezintă hibe având în vedere chiar și numai consecințele ce ar decurge dintr-o deteriorare a riscului suveran la clasa junk. România se confruntă cu fenomenul deficitelor gemene (deficit bugetar ESA/metodologie europeană în jur de 4% din PIB și deficit de cont curent/extern de circa 5% din PIB în 2019). De asemenea, este singura economie din regiune cu deficite de o asemenea magnitudine iar deficitul bugetului public la noi a fost cel mai mare din UE în 2019, subliniază Dăianu. El afirmă, totodată, că sunt presiuni foarte mari pe buget, ce pot conduce la deficite de peste 6% în 2021 și peste 7% din PIB în 2022 în lipsa unor măsuri de corecție adecvate. De asemenea, Daniel Dăianu a explicat că economia încetinește iar la deficite bugetare mari datoria publică poate intra într-un cerc infernal (efect 'bulgăre de zăpadă') din cauza unor costuri de finanțare în creștere rapidă. Datoria publică acum de 37-38% din PIB repede ar trece de 45-50%, nivel de alertă în condițiile economiei noastre, precizează acesta. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, leul nu este monedă de rezervă, iar economia autohtonă are o porțiune euroizată importantă. Șocuri ce ar lovi încrederea în leu ar favoriza o re-euroizare, nocivă pentru stabilitatea economiei. El menționează că România se împrumută în moneda proprie considerabil mai scump decât Ungaria și Polonia, țări cu care ne comparăm adesea, iar diferențialul de cost exprimă percepția riscului în condițiile unor deficite externe diferite. Ungaria și Polonia au balanțe externe mult mai echilibrate.


Libanezii își protejează economiile cu Rolex-uri și mașini de lux

Libanezii cheltuie sume considerabile pe produse de lux precum ceasurile Rolex și automobilele, pentru a-și proteja economiile de restricțiile aplicate de bănci retragerilor de numerar, relatează Reuters. Când a auzit că băncile vor limita retragerile de numerar, Rita, medic de profesie, s-a grăbit să cumpere un ceas Rolex cu cardul de credit, pentru a-și proteja o parte din economii. ”Este mai bine decât să îmi țin banii la bancă”, a spus Rita. În fiecare săptămână, titularii de conturi fac coadă la banci pentru a-și retrage cota de numerar, pentru unii de sub 200 de dolari. Băncile au blocat și transferurile de valută, pe măsură ce economia se afundă în criză. Deficitul de dolari a dus la creșterea prețurilor, lira libaneză a scăzut pe piața paralelă, iar încrederea în sistemul bancar s-a prăbușit. Persoanele care au economii la bănci încearcă să își retragă banii, cumpărând bijuterii, mașini și terenuri, cu carduri de credit sau cu cecuri. Mai multe persoane au declarat că se tem de măsuri și mai stricte, cum ar fi reducerea sumelor deținute în depozite, prăbușirea băncilor sau deprecierea lirei libaneze, care a fost cotată în raport cu dolarul timp de 22 de ani. Persoanele nu au dorit ca identitatea lor să fie făcută publică, de teamă pentru siguranța lor. Banca centrală afirmă că depozitele sunt în siguranță și promite să mențină sistemul de cotație a lirei libaneze în raport cu dolarul, în timp ce șeful asociației bancare afirmă că limitele aplicate retragerilor și alte măsuri au rolul ”să menține averea Libanului” în țară.

Mozilla a blocat aproape 200 de extensii pentru Firefox

Producătorul browser-ului Firefox a făcut curățenie în rândul extensiilor, eliminându-le pe acelea care folosesc practici dubioase pentru a colecta datele utilizatorilor. 197 de extensii pentru Firefox au fost blocate de Mozilla pentru diverse motive, printre care executarea unui cod care creează probleme sau furtul datelor personale. 129 dintre cele 197 de extensii eliminate aparțineau unui singur producător - 2Ring un furnizor de soluții B2B. Extensiile acestuia executau cod de pe propriile servere, ceea ce punea utilizatorul în pericol. Regulamentul impus de Mozilla pentru extensii prevede că acestea trebuie să conțină tot codul de care au nevoie pentru a funcționa, nefiind permisă descărcare și executarea codului din alte surse. Altele, printre care instrumente pentru gestionarea PDF-urilor și extensii ce afișau condițiile meteo, au fost eliminate pur și simplu pentru colectarea ilegală a datelor personale ale utilizatorilor care le instalau. Au fost însă și extensii de-a dreptul periculoase, care au fost eliminate deoarece conțineau malware. 30 de extensii din cele 197 au fost în această situație.Toate extensiile în cauză au fost eliminate din magazinul oficial, dar au fost și șterse din browser-ele utilizatorilor, pentru a elimina orice risc.

India a devenit a doua piață de smartphone-uri din lume

Inevitabilul s-a produs și India a depășit Statele Unite după numărul de smartphone-uri vândute, devenind a doua piață din lume ca volum. O analiză Counterpoint Research arată arată că anul trecut s-au vândut 158 milioane de smartphone-uri din India, țară care depășește astfel Statele Unite și devine a doua ce mai mare piața din lume. Dat fiind numărul populației celor două țări, urcarea pe locul doi a Indiei era doar o chestiune de timp, care depinde de creșterea puterii de cumpărare sau, mai degrabă, de scăderea prețurilor. Un rol esențial în acest sens, l-au avut cu siguranță producătorii chinezi, care au aplicat o politică agresivă de preț, vânzând telefoane semnificativ mai ieftine decât produsele coreene sau americane similare. 72% din smartphone-urile vândute în India sunt ale producătorilor chinezi precum Xiaomi, Vivo, Realme și Oppo. Smartphone-urile premium, precum iPhone sau seria Galaxy, au înregistrat rezultate mixte în ultimii ani. Dacă Apple a crescut anul trecut, în principal datorită modelului iPhone XR, Samsung a pierdut 5 procente. Cea mai mare piață de smartphone-uri din lume este China, care a depășit Statele Unite încă din urmă cu 7 ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.