Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:44% dintre angajații români s-au simțit hărțuiți sexual la locul de muncă

Ziarul de Vrancea
19 feb 2019 227 vizualizări

Majoritatea celor care spun că s-au simțit hărțuiți sexual la job sunt femei (86%), iar 56% susțin că au trecut printr-o astfel de situație de cel puțin trei ori

Circa 44% dintre angajații români s-au simțit hărțuiți sexual la locul de muncă cel puțin o dată de-a lungul carierei, însă patru din cinci persoane afectate nu au raportat incidentele colegilor sau superiorilor, preferând să suporte sau să plece din companie, relevă datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Majoritatea celor care spun că s-au simțit hărțuiți sexual la job sunt femei (86%), iar 56% susțin că au trecut printr-o astfel de situație de cel puțin trei ori, în timp ce aproximativ 12% spun că li se întâmplă constant. ”Deși cazurile de hărțuire sexuală sunt rareori raportate - numai 21,2% spun că s-au îndreptat către colegi sau superiori, iar alți 20% au preferat să ascundă și să suporte situația - trei din cinci victime spun că au avut o confruntare directă cu persoana vinovată. Ca urmare, pentru aproape patru din zece persoane situația a încetat, însă mai mult de trei din zece susțin că, din contră, confruntarea a agravat lucrurile, în timp ce pentru restul nu a adus nicio schimbare”, se arată în comunicat. Totodată, aproape 59% dintre cei hărțuiți sexual de cineva din echipă au ales să părăsească locul de muncă. O posibilă explicație ar fi că, în jumătate din cazuri, responsabil de hărțuire a fost chiar managerul sau superiorul direct, iar pentru 34,5% dintre respondenții care au răspuns afirmativ, comportamentul neadecvat a venit din partea unui director din conducerea executivă a companiei, potrivit BestJobs. Totodată, angajații s-au simțit hărțuiți de către un coleg aflat pe o poziție similară în companie (38,3% dintre respondenții care au răspuns afirmativ), de către un client (16%) sau un furnizor (5%). ”Pentru jumătate dintre cei care nu au raportat incidentul/incidentele, argumentul principal pentru a decide să ascundă situația a fost că nu aveau dovezi, fiind vorba de cuvântul lor împotriva cuvântului celuilalt, în timp ce o treime dintre ei nu doreau să fie percepuți ca angajați-problemă, restul de 17% temându-se să nu își piardă jobul”, se arată în comunicat. Cei care au ales să raporteze totuși incidentul au reclamat situația superiorului lor direct, șefului direct al agresorului, departamentului de HR sau departamentului legal. În schimb, mulți dintre cei care au decis să facă problema cunoscută la nivelul companiei au suportat consecințe: fie au fost ocoliți de colegi (28,5%), au fost certați de șefi (12%) sau chiar au fost dați afară din companie (14,2%). Doar una din cinci persoane a primit susținere atât din partea colegilor, cât și a șefilor. În 38% dintre situații, hărțuirea a încetat după ce cazul a fost reclamat, însă vinovatul și-a păstrat jobul în companie. Doar în 5% dintre cazuri hărțuitorul a fost dat afară, potrivit sondajului.

U șofer din șase câștigă peste 7000 lei pe lună

u “salariile șoferilor arată o discrepanță majoră între ofertele celor care lucrează în transportul intern și ale celor care lucrează în transportul internațional”, arată un studiu de specialitate

Anunțurile de angajare publicate de companii pentru meseria de șofer au crescut cu 2% în ultimul semestru al anului trecut față de aceeași perioadă din 2017, la peste 45.500 de oferte active, fiind categoria care a adunat cele mai multe oferte în secțiunea OLX Locuri de muncă. Domeniul se află pe primul loc și din punct de vedere al numărului de aplicanți în a doua jumătate a anului precedent, cu peste 160.000 de candidați unici, ofertele generând peste 1,5 milioane de aplicații unice în intervalul analizat. Pentru un post de șofer publicat pe OLX, aplică, în medie, 42 de candidați, iar durata aproximativă de ocupare a unui loc de muncă pentru această poziție este de 18 zile. OLX a lansat cea de-a doua ediție a studiului “Indexul locurilor de muncă” în care se regăsesc principalele date centralizate din secțiunea ”Locuri de muncă”, în care angajatorii publică peste 500.000 de anunțuri de locuri de muncă vacante pe an. În ceea ce privește nivelul de venit în care se încadrează șoferii din România, acesta poate varia între: 1.100-1.500 lei (9%), 1.500-2.000 lei (13%), 2.000-2.500 lei (17%), 2.500-3.000 lei (13%), 3.000-4.000 lei (12%), 4.000-5.000 lei (10%), 5.000-6.000 lei (6%), 6.000-7.000 lei (3%) și peste 7.000 lei (17%), arată datele centralizate în cadrul unui sondaj realizat de OLX și adresat persoanelor care lucrează ca șoferi (450 de respondenți, 98% bărbați). “Salariile șoferilor arată o discrepanță majoră între ofertele celor care lucrează în transportul intern și ale celor care lucrează în transportul internațional. Cei care lucrează pe intern câștigă undeva între 2.000 și 4.000 de lei net, iar 20-25% dintre șoferii cu care discutăm și lucrează pe transport internațional au salarii de peste 6.000 de lei net, care includ diurne și călătorii în afara țării. Deficitul de candidați și de angajați șoferi vine și din atractivitatea sporită a joburilor de transport internațional”, a declarat Paul Neagoe, Business Manager OLX România. La capitolul beneficii primite de șoferi, programul de lucru flexibil este cel mai întâlnit, acesta fiind menționat de către 28% dintre respondenți, iar obținerea unui salariu mai mare reprezintă principala motivație a șoferilor-respondenți (52%) pentru schimbarea locului de muncă. Topul categoriilor cu cele mai multe locuri de muncă scoase la concurs de către angajatori în perioada iulie – decembrie 2018 continuă cu ”Ingineri – Meseriași - Constructori”, cu peste 32.500 de anunțuri, „Personal hotelier – restaurant”, cu peste 19.800 de anunțuri. La mare căutare au fost și candidații pentru categoriile de joburi din secțiunile „Casieri - Lucrători comerciali” și “Muncă în străinătate”, ce au cumulat un număr semnificativ de anunțuri de angajare: peste 18.000, respectiv 17.000 de joburi vacante. În clasamentul categoriilor cu cei mai mulți aplicanți, pe locul doi, după șoferi, se află categoria “Muncă în străinătate”, care a adunat peste 700.000 de aplicații. De altfel, chiar dacă în valoare absolută are un număr de anunțuri și de candidați mai redus decât categoria șoferilor, Munca în străinătate are un raport mai ridicat al candidaților/număr de locuri de muncă disponibile. În medie, 52 de candidați au aplicat la un loc de muncă vacant scos la concurs de angajatori în străinătate. Durata medie în care se ocupă o ofertă de muncă în secțiunea OLX Locuri de muncă variază între 12 și 23 de zile, în funcție de tipul de job și de domeniul de activitate. Angajatorii își găsesc cel mai repede candidați pentru bone-menajere (unde timpul mediu de ocupare a unui loc de muncă vacant este de 12 zile), agricultură-zootehnie (16 zile) și muncă în străinătate (17 zile).

63% dintre români consideră că vor fi nevoiți să lucreze și după pensionare

Circa 63% dintre români anticipează că vor fi nevoiți să își câștige existența și după vârsta de pensionare, cea mai mare pondere din Europa, comparativ cu media de 54% la nivel european, potrivit unui sondaj efectuat de grupul financiar olandez ING. Aproximativ 54% dintre europeni preconizează că vor rămâne activi pe piața muncii după vârsta de pensionare, relevă sondajul la care au luat parte 14.695 de respondenți din 15 țări, dintre care 13 din Europa. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în România și în Cehia (63%). ”Aproximativ o treime dintre respondenți a afirmat că nu știu când vor ieși la pensie (29%) și încă 11% consideră că vor continua să lucreze pentru tot restul vieții. 43% dintre români sunt de părere că pensiile vor fi mai mici decât contribuțiile acestora. 62% dintre europeni se arată îngrijorați că nu vor avea suficienți bani după momentul pensionării”, se arată în comunicat. Totodată, 58% dintre persoanele chestionate au afirmat că vor opta pentru o formă de muncă temporară, fie într-un domeniu similar (36%) sau diferit față de cel actual (23%). Fondurile disponibile după data pensionării sunt un motiv de îngrijorare și pentru că economiile acestora sunt reduse. ”42% dintre respondenții studiului declară că nu au economii mai mari de trei salarii, fondul de rezervă minim recomandat fiind echivalent cu trei-șase salarii. România se situează pe locul doi (58%), după Turcia (60%), în ceea ce privește lipsa economiilor pe o perioadă mai mare de trei luni. La polul opus se află Luxemburg, doar 25% dintre persoane declarând că nu au bani economisiți”, se arată în comunicat. În plus, 69% dintre români susțin că nu reușesc să economisească din cauza veniturilor prea mici și în același procent, declară că nu le ajung banii până la data următorului salariu. În cazul în care rămân fără bani, 63% dintre români au răspuns că își reduc cheltuielile, 42% dintre aceștia se împrumută de la familie sau prieteni – cea mai mare pondere la nivel european (cu o medie de 20%), iar 24% utilizează cardul de credit, potrivit sondajului. ”Concluziile studiului reflectă dificultățile cu care se confruntă multe persoane în încercarea de a-și atinge obiectivele de economisire pe termen lung. Majoritatea europenilor a afimat că își monitorizează cheltuielile zilnice, însă mulți dintre aceștia sunt de acord că încă se confruntă cu provocări financiare, anticipând că vor lucra și după vârsta pensionării. Planificarea pe termen lung este dificilă în contextul în care mulți dintre respondenți au afirmat că nu reușesc să economisească pe termen scurt, o tendință observată în toate țările chestionate”, a spus un specialist în știința comportamentală din cadrul ING, Jessica Exton.

Coface: Insolvențele sunt la nivelul minim

Anul trecut au intrat în insolvență 8.177 de companii, număr apropiat de cel din 2017, acestea fiind cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, arată un studiu realizat de compania de consultanță Coface.

Potrivit prognozelor Coface, numărul insolvențelor va crește cu 20% în perioada 2019-2020, în urma modificărilor fiscale și a scăderii consumului. "Modificările fiscale intrate în vigoare la începutul acestui an, în special taxarea excesivă a activelor bancare la cel mai înalt nivel din lume vor complica accesul la finanțare, iar băncile vor fi mult mai atente cui vor acorda un credit, presiunile inflaționiste vor crește costul finanțării, iar continuarea decelerării consumului va diminua venitul companiilor. Efectele de runda a doua vor fi și mai dezastruoase. Afectate de scăderea vânzărilor, de colectarea mai lentă a creanțelor, de creșterea costurilor la finanțare și de complicarea accesului la creditul comercial, o serie de companii vor recurge la disponibilizări, contribuind la un nou val de scadere a consumului și a veniturilor companiilor", a spus Iancu Guda, services director al Coface România, în cadrul unei conferințe de presă.

Domeniile de activitate din care provin cele mai multe dintre companiile intrate în insolvență în 2018 sunt construcțiile (1.320 de companii), comerțul cu amănuntul (1.290 de companii) și comerțul cu ridicata (1.230 de companii). Factorii care indică o creștere a numărului insolvențelor sunt dezechilibrele macroeconomice pe plan intern, în condițiile în care investițiile pe termen lung sunt depășite de amortizarea activelor, gradul de capitalizare în scădere, pierderea independenței financiare pe termen lung, creșterea riscului sistematic din cauza extinderii termenului de încasare a creanțelor, dar și politică monetară din SUA, tot mai restrictivă. "Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în 2018 depășește pragul de 140.000 și este aproape de maximul din ultimul deceniu. În același timp, numărul companiilor SRL nou înființate a scazut în 2018 cu 9%, în contextul unui climat economic afectat de impredictibilitate, pe fondul pensiilor generate de costurile salariale în creștere, forța de muncă limitată, creșterea costului de finanțare și modificările de politici fiscale", spune Eugen Anicescu, country manager al Coface România, în cadrul aceleași conferințe.

Microsoft va extinde serviciul de securitate politică AccountGuard

Microsoft va extinde serviciul său de securitate cibernetică AccountGuard în 12 state din Europa, între care Germania, Franța și Spania, pentru a elimina lacunele de securitate și a proteja utilizatorii din spațiul politic de atacurile hackerilor, care au avut loc și în România, transmite Reuters. Compania a detectat recent atacuri produse în perioada septembrie-decembrie 2018, care au avut ca țintă angajați ai Consiliului German pentru Relații Externe și birourile europene ale Institutului Aspen și ale Fondului German Marshall. Atacurile, care au avut ca țintă 104 conturi ale unor angajați din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia, ar fi fost făcute de un grup numit Strontium, a anunțat Microsoft într-o postare pe blog. Serviciul AccountGuard va mai fi disponibil în Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Portugalia și Slovacia. Autoritățile din Germania încearcă să crească securitatea cibernetică îninte de alegerile parlamentare europene din luna mai, după furtul de date ale unor politicieni, efectuat de un student în vârstă de 20 de ani, care a scos în evidență vulnerabilitatea celei mai mari economii europene la astfel de atacuri.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 3,25%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,25%, cel mai mare nivel din ultimele trei luni, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a urcat de la 3,14% la 3,19%, Miercuri, indicele a urcat la 3,25%, cel mai mare nivel din 21 noiembrie 2018, când a fost 3,25%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a urcat de la 3,36% la 3,39%, cel mai mare nivel din 27 noiembrie 2018, când a fost 3,41%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Google cumpără compania Alooma

Google, divizie a grupului Alphabet, cumpără compania americană Alooma, specializată în transferul de date, în cadrul strategiei de dezvoltare a serviciilor cloud, care sunt dominate de Amazon.com și Microsoft, transmite Reuters. Termenii financiari ai tranzacției nu au fost făcuți publici. Google se află în urma Amazon și Mocrosoft pe piața transferurilor de date ale companiilor în sistemul cloud. Astfel, Google Cloud are o cotă de piață de 8,5%, Amazon Web Services de 31,7%, iar Microsoft Azure de 16,8%, potrivit datelor firmei Canalys, aferente sfârșitului anului 2018. În noiembrie anul trecut, Google l-a angajat pe directorul de produse al Oracle, Thomas Kurian, ca director general al diviziei cloud. Cu sediul în Redwood City, California, Alooma ajută companiile să își transfere datele în sistem cloud, printr-un instrument informatic care permite mutarea datelor din multiple surse într-un singur loc. Alooma a atras circa 15 milioane de dolari de la investitori, între care se află fonduri de investiții precum Sequoia Capital și Lightspeed, potrivit Crunchbase.

Aurul atinge un nou maxim: 181,3376 lei gramul

Cursul de schimb pentru aur a atins miercuri un nou maxim al ultimilor șase ani, fiind stabilit la 181, 3376 lei, în creștere de la 179,3925 lei marți, arată datele afișate de Banca Națională a României (BNR).

Noul nivel este cel mai ridicat dinianuarie 2013 până în prezent - la data de 3 ianuarie 2013 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 182,4256 lei. Aceasta este a patra zi consecutivă cu un nou maxim al ultimei perioade pentru aur. Valoarea aurului se menține la peste 170 de lei, începând cu 16 ianuarie, iar de la mijlocul lunii decembrie este pe creștere. De asemenea, cursul de schimb euro/leu a crescut miercuri cu 0,20%, până la 4,7576 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,10%, la valoarea de 4,1938 lei. În plus, cursul valutar pentru francul elvețian a fost stabilit la 4,1895 lei, peste valoarea de 4,1805 lei de marți. Cursurile de schimb afișate pe BNR sunt calculate pe baza tranzacțiilor interbancare.

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.