Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Zeci de angajați ai unei mari companii au intrat în greva foamei

Ziarul de Vrancea
24 oct 2017 162 vizualizări

Aproximativ 40 de angajați ai Complexul Energetic Oltenia (CEO) au intrat în greva foamei, marți, nemulțumiți de nivelul salariilor în raport cu condițiile de muncă, potrivit liderului Sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Căldarușe.

Oamenii susțin că producția a crescut, mulți dintre mineri au plecat, dar salariile au rămas la 1.400 – 1.700 de lei, în timp ce ale conducerii au crescut constant. Președintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Căldarușe, spune că principala solicitare a sindicaliștilor este majorarea tuturor salariilor, începând cu 1 decembrie. ”Solicităm ca din 1 decembrie toate salariile din CEO să crească. Au plecat 4.000 de salariați, producția a crescut, nu cerem nimic, decât cotă parte din ce ni se cuvine. Nu e normal ca, în condiții de vreme extremă, să ai salarii de 1.400 – 1.700 lei, iar conducerea să aibă salarii foarte mari și să sfideze angajații”, a declarat Gabriel Căldarușe. El a afirmat că ”interesul salariaților este ignorat” și a precizat că protestul angajaților nu va fi întrerupt decât dacă va exista certitudinea că problemele vor fi rezolvate. Liderul sindical a declarat pentru News.ro că numărul angajaților Complexului Energetic Oltenia care au intrat marți dimineață în greva foamei a ajuns la aproximativ 40, iar protestul nu va înceta până când principala solicitare privind creșterea salarială nu va primi un răspuns pozitiv. “Nu dorim o creștere procentuală a salariilor, ci una în sumă egală pentru fiecare angajat, de cel puțin 200 de lei, în limita bugetului aprobat. În fondul de salarii există bani pentru această creștere. Mai solicităm un fond de promovare pentru eliminarea discrepanțelor majore între salariile angajaților noștri. La aceeași meserie practicată, acum există diferențe mari la plată în interiorul companiei”, a adăugat Căldarușe. Printre nemulțumirile greviștilor se numără și “lipsa investițiilor în cariere și termocentrale, condițiile sociale și lipsa echipamentelor de lucru și protecție”. Sindicaliștii au avut, marți, o primă întâlnire cu prefectul județului, căruia i-au prezentat revendicările și situația angajaților care protestează. “Oamenii nu vor să renunțe la protest până când nu se aprobă creșterea salarială. Toți cei care sunt în greva foamei sunt oameni cu familie, pentru că media de vârstă în companie e de 46 de ani, deci vă dați seama că nu le este ușor, dar sunt hotărâți să reziste”, a adăugat Căldarușe.

Salariile medii din sectorul privat au crescut cu 5% în primele nouă luni

Angajații din mediul privat au beneficiat de salarii mai mari cu 5% și de bonusuri crescute cu 12% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Smartree Workforce Index, o analiză realizată de Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR. ”Salariile medii din sectorul privat au crescut, astfel, cu 5% ȋn perioada ianuarie-septembrie 2017, față de același interval din 2016. Creșterea a fost în principal susținută de majorarea salariului minim brut pe economie de la începutul anului, care s-a reflectat în evoluția pozitivă a salariilor”, se arată în comunicat. Distribuția creșterii a fost inegală, raportat la cele trei trimestre, cu o creștere medie de 12% în primul trimestru al anului comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, 2% în cel de-al doilea trimestru și menținerea valorilor medii salariale în trimestrul al treilea.”Deși salariile au rămas constante în al treilea trimestru, bonusurile au crescut cu 9% comparativ cu aceeași perioadă din 2016, ceea ce implicit înseamnă venituri mai mari pentru angajații români”, se arată în comunicat. În ceea ce privește primele nouă luni ale lui 2017, valoarea bonusurilor oferite de companii a crescut cu 12%. De asemenea, și numărul angajărilor s-a majorat, în medie, cu 13% în această perioadă, pe fondul unui cadru macroeconomic favorabil și a creșterii economice înregistrate în prima parte a anului. ”Distribuția pe cele trei trimestre arată creșteri de peste 10% a numărului de angajări în fiecare trimestru. Potrivit datelor Smartree, industriile în care s-au raportat cele mai multe angajări sunt in domeniile: pharma, echipamente medicale, telecomunicații, dezvoltare aplicații software sau producție componente auto”, se arată în comunicat.

Ministrul Transporturilor a anunțat că îl va demite pe directorul CFR Marius Chiper

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a anunțat, marți dimineață, la Deva, în urma unei călătorii cu un tren care a avut o întârziere de aproape o oră, că îl va demite pe directorul CFR Infrastructură, Marius Chiper. Ministerul Transporturilor a precizat, ulterior, că decizia a fost luată în urma unei analize din care au reieșit "proasta administrare și gestionare a rețelei de cale ferată" și întârzieri ale trenurilor nejustificate și neanunțate la timp călătorilor. Ministrul Transporturilor este într-o vizită în județul Hunedoara și a ajuns la Deva cu trenul. Garnitura - care circula de la Constanța - a avut o întârziere de aproape o oră, spre nemulțumirea ministrului, care a spus că o astfel de întârziere nu se justifica, în condițiile în care vremea era bună. El a anunțat că îl va demite pe directorul CFR, Marius Chiper. "Din acest motiv îl demit pe domnul Chiper. Problema întârzierii trenurilor nu este pentru că materialul rulant este învechit (...) Nu pot înțelege cum pe calea ferată București-Constanța, în care s-au investit sute de milioane de euro și care este cea mai modernă din țară, într-o zi frumoasă, cu 20 de grade afară, trenul trebuie să aibă întârziere de zeci de minute", a spus ministrul Transporturilor, la Deva. Cel mai probabil, ordinul de demitere a lui Chiper de la conducerea CFR va fi semnat miercuri, când Felix Stroe va reveni la București. Ulterior, Ministerul Transporturilor a transmis un comunicat de presă în care a precizat că decizia de demitere a lui Chiper a fost luată în urma unei analize din care a reieșit au reieșit "proasta administrare și gestionare a rețelei de cale ferată" și întârzieri ale trenurilor nejustificate și neanunțate la timp călătorilor. “Calea ferată trebuie revitalizată. Nu tolerez întârzierile nejustificate, proasta gestionare a infrastructurii CFR și lipsa de respect față de călători. Decizia schimbării conducerii CFR Infrastructură vreau să fie un prim semnal că lucrurile nu mai pot continua în aceasta manieră. Funcționarii sunt în slujba cetățenilor și nu invers, acesta este un crez la care nu voi renunța. CFR era considerată, pe vremuri, a doua armată a țării și aș vrea sa îi readuc faima de odinioară”, a declarat ministrul Felix Stroe. Marius Chiper a fost numit în funcția de director general al CFR SA în decembrie 2015. În perioada februarie-decembrie 2015, el a fost director general adjunct, iar între 2010 și 2015 a fost șef de Unitate de Management de Proiect (UMP).

România, printre statele UE cu cel mai redus nivel al datoriei guvernamentale

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului doi din 2017, la 297,128 miliarde de lei, sau 37,2% din PIB, în creștere cu 0,1 puncte procentuale de la 37,1% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu primul trimestru din acest an, șapte state membre UE au înregistrat, în perioada aprilie — iunie 2017, o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB (inclusiv în România), în timp ce în 20 de state datoria guvernamentală a coborât. Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul doi din 2017 s-a înregistrat în Estonia (8,9%), Luxemburg (23,4%), Bulgaria (27,7%), Danemarca (36,8%) și România (37,2%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (170%), Italia (134,7%) și Portugalia (132,1%). În Uniunea Europeană, nivelul datoriei guvernamentale a scăzut de la 83,6% din PIB în primele trei luni din acest an până la 83,4% din PIB în trimestrul doi din 2017. În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada aprilie — iunie 2017 la 89,1% din PIB, de la 89,2% din PIB în primul trimestru din 2017.

Numărul vânzătorilor de autovehicule a crescut cu 25%

Numărul vânzătorilor de autovehicule a crescut cu 25% în 2017, iar 30% din oferte au un preț de peste 15.000 de euro, o pondere similară fiind în segmentul de 5.000-10.000 euro, potrivit unui comunicat publicat ieri de platforma Autovit.ro. Astfel, a continuat tendința manifestată în ultimii ani pe Autovit.ro, reducându-se ponderea mașinilor de sub 3.000 de euro și crescând ponderea celor de peste 15.000 de euro. ”O zecime dintre autoturisme sunt scoase la vânzare la prețuri de peste 30.000 de euro, cele mai scumpe fiind modelele Ferrari, Lamborghini, Maybach, Bentley, Mercedes, Rolls Royce și Porsche, care costă și 150.000 de euro”, se arată în comunicat. Cele mai populare patru mărci de pe platforma Autovit.ro sunt germane: Volkswagen, BMW, Audi și Opel, acestea regăsindu-se în jumătate dintre anunțuri. Dacă per total raportul dintre mașinile noi și cele la mâna a doua din import este de 1 la 5, la unele branduri este chiar și de peste 1 la 15, cum este cazul BMW si Audi, iar la Volkswagen și Opel este de 1 la 10. ”În funcție de tipul de combustibil, mașinile diesel prezente pe Autovit.ro sunt de patru ori mai multe decât cele pe benzină. În orice moment sunt la vânzare peste 225 de mașini electrice și hibride”, se arată în comunicat.

Perioadă de tranziție după Brexit până la sfârșitul lui 2020

Negociatorul șef UE al Brexitului Michel Barnier evocă o posibilă perioadă de tranziție până la sfârșitul lui 2020, în vederea menținerii în starea actuală a relațiilor între Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. ”În acest stadiu nu am un mandat să negociez asupra acestui punct (o perioadă de tranziție). Însă, dacă ajungem la un acord cu privire la o retragere ordonată a Regatului Unit, o asemenea perioadă, totodată scurtă și încadrată, este posibilă”, a declarat Michel Barnier, care a acordat un interviu mai multor ziare europene, citat în cel publicat luni de Les Echos. ”Va fi logic ca ea să acopere perioada financiară în curs, deci până în 2020. Ea ne va lăsa un pic mai mult timp să pregătim relația viitoare”, adaugă el, potrivit interviului publicat pe site-ul ziarului Les Echos. În discursul pe care l-a susținut la Florența, în Italia, pe 22 septembrie, premierul britanic Theresa May a propus o perioadă de tranziție de doi ani după plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană. În această perioadă, relațiile ar urma să rămână ca în prezent, în pofida faptului că regatul urmează să părăsească Uniunea pe 29 martie 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.