MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Veste proastă pentru toți șoferii! Prețul polițelor RCA va exploda
Federația Operatorilor din Transport din România estimează că scumpirea polițelor RCA va avea loc pe fondul introducerii decontării directe
Introducerea obligatorie a RCA cu decontare directă va duce la o creștere necontrolată a prețurilor pentru aceste polițe, astfel că Executivul ar trebui să renunțe la idee, se arată într-un comunicat al Federației Operatorilor din Transport din România (FORT), remis, luni, AGERPRES. "Tarifele RCA vor exploda pe fondul apariției unei noi ordonanțe de urgență! În spatele ușilor din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară - ASF, a fost pregătit, în ultimele luni, un proiect de ordonanță de urgență, al cărei efect se va resimți direct în tarifele de primă RCA, atât la nivelul asiguraților persoane fizice, cât și la cele juridice. Proiectul acestei ordonanțe, ce se referă în principal la introducerea obligatorie a decontării directe în polița RCA, apare într-un context total neprielnic din punct de vedere al pieței asigurărilor și va conduce, în fapt, la o creștere necontrolată a tarifelor de primă", spun transportatorii. Ei au explicat cum funcționează decontarea directă: dacă avem un accident între două vehicule, asigurătorul vehiculului păgubit (A) va plăti către clientul său o despăgubire, iar apoi va deconta către asigurătorul vehiculului "vinovat" (B) această sumă de bani. "De ce vor crește tarifele? Dacă asigurătorul A are garanția că orice sumă plătită cu titlu de despăgubire va fi recuperată de la asigurătorul B, nu va mai avea nici un interes să controleze valoarea acestei despăgubiri. Deoarece majoritatea acestor despăgubiri se achita direct unităților de reparații, acestea vor putea factura orice și oricât", explică FORT. Potrivit comunicatului, însuși procesul de decontare directă va anihila orice încercare a unor asigurători de a controla costul despăgubirilor, iar aceste majorări vor conduce imediat la majorări ale primelor de asigurare, pentru că nici un asigurător nu va putea absorbi o astfel de creștere de daunalitate. "Nici un asigurător nu va putea calcula cu exactitate cât de puternic va fi afectat de acest procedeu de decontare. Adică, asigurătorul B nu o să știe cât de relaxat va fi asigurătorul A în acceptarea unor tarife de manoperă de 800 de lei/oră, adaosuri de 100% la prețul pieselor de schimb sau costuri de 200 de euro pe zi de închiriere a unui autovehicul. De asemenea, nimeni nu va putea estima impactul efectului de contagiune. Adică, cele câteva mii de service-uri care facturează în prezent 150 lei pe ora de manoperă și oferă discount-uri la prețul pieselor de schimb vor rămâne oare la acest nivel sau vor adopta tarife majorate de 5 ori?", se întreabă reprezentanții FORT. Prin urmare, asigurătorul B își va adăuga la tarif o marjă de siguranță suficient de mare încât să evite pierderi. Iar când nu cunoști exact nivelul acestei marje, această poate fi situată între 0 și 200 %, conducând astfel la creșterea explozivă a tarifelor de primă care deja au trecut printr-o creștere în ultimele luni, estimată la o medie de 15% față de tarifele din perioada 2019-2020. "Este limpede că, așa cum se întâmplă de obicei în România, inițiatorul proiectului nu a realizat nici un studiu de impact cu toate că Federația Operatorilor Români de Transport - FORT a cerut încă din vara anului trecut acest studiu. Un studiu de impact serios realizat ar fi demonstrat existența acestor riscuri, descrise mai sus, precum și un alt mare risc: diminuarea semnificativă a contractelor CASCO", susțin transportatorii.
Afacerile producătorilor de lactate și brânzeturi locali au atins 5,4 miliarde lei
u producția de lapte de consum a crescut cu 8% în 2019 comparativ cu 2018
Cifra de afaceri consolidată a producătorilor de lactate și brânzeturi din România a crescut cu 5% în 2019, față de 2018, la 5,4 miliarde lei, în timp ce producția de lapte de consum a crescut cu 8% în 2019 comparativ cu 2018, arată un studiu Coface. Însă una din vulnerabilitățile sectorului arată că mai mult de o treime din companii (39%) au înregistrat o scădere a veniturilor în 2019. "Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de 'Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor' (CAEN 1051) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 5% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 494 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde lei. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 66%, ceea ce relevă un grad crescut de concentrare", arată compania de consultanță. Aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de -20% si 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut. Între punctele forte ale sectorului sunt faptul că mai mult de jumătate din companii (61%) au înregistrat o creștere a rezultatului net, iar creșterea profitabilității sectorului de la 4,3% în 2018 la 5,4% în 2019. De asemenea, 46% dintre companiile din acest sector au efectuat investiții în 2019. La capitolul vulnerabilități, este menționat că mai mult de o treime din companii (39%) au înregistrat o scădere a veniturilor. Mai mult, aproape jumătate din companii (47%) au raportat în 2019 un grad de îndatorare mai mare de 80%, iar companiile din sectorul analizat au o autonomie în situații de forță majoră de 70 zile (sub nivelul recomandat de 90 zile). Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019. “Deși acest sector beneficiază de un trend relativ constant, dat de tendințele de consum ale populației, există amenințări de care jucătorii din piață ar trebui să țină cont în strategiile viitoare. Structura de finanțare a activităților pentru aproape jumătate din companiile din sector (grad de îndatorare mai mare de 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezintă 100% în total datorii pentru 45% din companii) este o amenințare care ar putea determina chiar ieșirea de pe piață a acestor companii”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.
Companiile afectate de pandemie pot beneficia de finanțare suplimentară prin leasing
Banca Europeană de Investiții a anunțat luni o cooperare cu Fondul European de Investiții și Deutsche Leasing România, care va permite companiilor românești afectate de pandemie să beneficieze de finanțare suplimentară prin leasing în valoare de 370 milioane euro. "Prima cooperare dintre Grupul BEI și Deutsche Leasing România va contribui la consolidarea investițiilor companiilor românești active în sectoarele afectate de COVID-19. Noua cooperare dintre Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și Deutsche Leasing România va permite companiilor locale de pe întreg teritoriul României să beneficieze de finanțare suplimentară prin leasing în valoare de 370 milioane euro", a anunțat compania. Sprijinul Grupului EIB este susținut de o garanție de la Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS). Noua inițiativă va spori reziliența întreprinderilor românești la impactul economic, social și asupra sănătății al COVID-19 și face parte din răspunsul Grupului BEI către sectorul privat în privința pandemiei. "Deutsche Leasing este prezentă în România de peste 12 de ani, iar în această perioadă a fost partenerul de finanțare preferat al IMM-urilor locale pentru investițiile în echipamente. Datorită specializării noastre în finanțarea echipamentelor agricole, majoritatea debitorilor noștri se află în zonele rurale și, prin leasing și alte soluții de finanțare, ne-am adus contribuția la dezvoltarea acestor zone. Cooperarea cu parteneri puternici precum Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții consolidează și mai mult capacitatea Deutsche Leasing România de a sprijini în mod eficient investițiile întreprinderilor locale, chiar și în aceste vremuri dificile”, a declarat Laurențiu Zaharia, director general al Deutsche Leasing România. Aceasta este prima tranzacție de securitizare sintetică din România și permite Grupului BEI să furnizeze un instrument alternativ de gestionare a capitalului pentru un partener de servicii financiare din țară. "Această tranzacție de securitizare cu impact ridicat demonstrează angajamentul Grupului Băncii Europene de Investiții de a se asigura că investițiile IMM-urilor din întreaga Europă pot continua în perioade dificile. Cooperarea inovatoare dintre instituțiile financiare europene și partenerii locali de leasing va ajuta companiile românești să depășească dificultățile provocate de COVID-19”, a declarat Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, responsabil pentru România.
Comenzile de meniuri “ușoare” au săltat cu 70%
Comenzile de meniuri hipocalorice au crescut cu 70% în prima jumătate a lunii ianuarie, după Sărbătorile de iarnă, arată datele LifeBox, companie de healthy food delivery. "Potrivit LifeBox, liderul pieței de healthy food delivery din România, comenzile de meniuri hipocalorice au crescut cu 70% în prima jumătate a lunii ianuarie, după Sărbătorile de iarnă, comparativ cu același interval al anului trecut. Din datele acumulate de la clienții companiei, cei mai mulți aleg să comande meniuri cu conținut scăzut de calorii la începutul anului din dorința de a adopta un stil de viață mai organizat și mai sănătos, urmați de cei care doresc să fie în formă și să piardă kilogramele extra acumulate pe perioada sărbătorilor", arată compania. Respondenții au mai menționat nevoia de a se simți mai bine și de a avea mai multă energie, dar și dorința de a avea mai mult timp pentru ei, familie și prieteni, activitatea profesională sau hobby-uri. Anul trecut, investițiile LifeBox s-au concentrat în principal pe dezvoltarea business-ului și o strategie sustenabilă a companiei pentru viitor. Pentru 2021, compania are în plan să continue investițiile în zona operațională, cum ar fi organizarea unui nou spațiu de producție mai extins și tehnologizarea bucătăriei pentru a facilita activitatea de zi cu zi a echipei. Totodată, LifeBox va lansa un nou site. "Anul 2020 a fost unul plin de provocări în contextul pandemiei, dar am ales să reacționăm rapid și să investim în îmbunătățirea serviciilor noastre. Ne-am continuat misiunea de a-i ajuta pe clienți să înțeleagă conceptul și rolul unei alimentații sănătoase, mai ales într-o perioadă în care imunitatea organismului poate scădea din cauza schimbărilor sau a stresului. Astfel, în debutul anului 2021 am simțit mai puternic ca niciodată dorința clienților noștri de a avea un nou început și a își schimba în bine obiceiurile alimentare", au declarat co-fondatorii LifeBox.
Numărul de firme dizolvate a s-a redus cu un sfert
Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 25,52%, în 2020, comparativ cu anul precedent, la 25.384, față de 34.080 de firme în 2019, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 4.914 de firme (în scădere cu 16,78% față de anul 2019) și în județele Timiș (1.295, minus 24,58%), Cluj (1.251, minus 23,72%) și Constanța (1.233, minus 28,19%). În niciun județ nu s-a consemnat o creștere a numărului de firme dizolvate în 2020. Cele mai mici scăderi au fost înregistrate în județele Vrancea (-2,90%), Harghita (-6,85%) și Neamț (-7,64%), în timp ce diminuările cele mai semnificative s-au raportat în Caraș-Severin (minus 53,75%), Vaslui (minus 46,15%) și Teleorman (minus 44,77%). Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme în 2020 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 7.477 de dizolvări la nivel național. Față de anul anterior, dizolvările din acest sector au scăzut cu 26,18%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice și construcțiile sunt alte două domenii de activitate unde s-a înregistrat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 2.445 (minus 18,17%), respectiv 2.428 (minus 27,35%). În decembrie 2020, au fost înregistrate 2.043 de dizolvări, cele mai multe în București (415) și în județele Ilfov (111), Cluj (97) și Constanța (97).
Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 0,2%
Rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) au crescut cu 0,2% la sfârșitul lunii ianuarie, la nivelul de 37,454 miliarde euro, față de 37,379 miliarde euro la 31 decembrie 2020. "La 31 ianuarie 2021, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 37,454 miliarde euro, față de 37,379 miliarde euro la 31 decembrie 2020. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: Intrări de 1,380 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, alimentarea contului Comisiei Europene și altele; ieșiri de 1,305 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăti de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele", arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,105 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2021 au fost de 42,559 miliarde euro, față de 42,517 miliarde euro la 31 decembrie 2020. Plățile scadente în luna februarie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 2,423 miliarde euro.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,54%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR la 3 luni după 29 septembrie 2017, când a atins 1,57%. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,64%. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR atins după 29 septembrie 2017, când indicatorul a fost de 1,69%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Cum vrea WhatsApp să convingă utilizatorii să nu plece la concurență
Serviciul , WhatsAppdeținut de Facebook, a început o nouă etapă din strategia de comunicare prin care încearcă să determine utilizatorii să nu renunțe la produs în favoarea concurenței. După zeci de postări online și chiar reclame în ziare, WhatsApp a trecut la nivelul următor din campania prin care încearcă să le transmită mesaje liniștitoare propriilor utilizatori, care, din cauza noilor politici de partajare a datelor, au început să renunțe la WhatsApp în favoarea Telegram și Signal. De data aceasta, comunicarea are loc chiar în cadrul WhatsApp, acolo unde compania americană a început să posteze mesaje în formatul Story, în care susține aceleași idei din postările online și reclamele din ziare. “Ne dedicăm protejării intimității”, scrie alb pe verde într-un astfel de mesaj, care, fiind disponibil în secțiunea Status, poate fi văzut de toți utilizatorii rețelei care o vizitează. Acest gen de mesaje fac parte dintr-o campanie pe care WhatsApp a recunoscut că o derulează în prezent în Statele Unite și Marea Britanie, după ce a făcut deja același lucru în India. Ca și în cazul celorlalte comunicări, WhatsApp spune că vrea să combată dezinformările și să le aducă aminte utilizatorilor că mesajele directe dintre aceștia sunt criptate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
