MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Veniturile celei mai mari companii din țară s-au redus cu 26%
OMV Petrom a avut pierderi de 41 milioane lei în trimestrul 3, de la un profit net de 785 milioane lei în trimestrul 3 din 2019
OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a avut pierderi de 41 milioane lei în trimestrul 3, de la un profit net de 785 milioane lei în trimestrul 3 din 2019, în timp ce veniturile din vânzări au scăzut cu 26%, la 5,05 miliarde lei, de la 6,86 miliarde lei în trimestrul 3 din 2019, potrivit datelor raportate joi de companie. ”Valoarea veniturilor din vânzări consolidate a scăzut cu 26% comparativ cu trimestrul 3 2019, influențată negativ de prețuri de piață mai mici ale mărfurilor și volume mai mici ale vânzărilor. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 74% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 24%, iar cele din Upstream 2% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul grupului, nu către terți)”, arată raportul. Profitul net s-a prăbușit cu 70% în primele nouă luni ale anului, la 826 milioane lei, de la 2,76 miliarde lei în perioada similară din 2019. În perioada ianuarie-septembrie, veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, la 15,12 miliarde lei. Numărul de angajați al Grupului OMV Petrom a scăzut cu 6%, la 11.798 în primele nouă luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Investițiile au însumat 816 milioane lei în trimestrul 3 2020, cu 24% mai mici față de trimestrul 3 2019, din care 635 milioane lei pentru investiții organice, în timp ce diferența se referă la achiziția participației în Han Asparuh offshore din Bulgaria. Datoriile totale au scăzut cu 300 milioane lei la 30 septembrie 2020, comparativ cu valoarea de la 31 decembrie 2019, în principal datorită scăderii datoriilor pe termen scurt (inclusiv datoriile asociate activelor deținute pentru vânzare) cu 174 milioane lei, în mare parte ca rezultat al diminuării datoriilor comerciale, urmare a achizițiilor mai scăzute, parțial compensate de creșterea datoriilor financiare în legătură cu instrumente de acoperire împotriva riscurilor aferente marjelor în rafinărie.
Prețul petrolului va sta la circa 40 dolari pe baril anul acesta
OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est preconizează pentru acest an că prețul mediu al țițeiului Brent va fi 40 dolari/baril, față de 64 dolari în 2019, arată raportul trimestrial al companiei transmis joi Bursei de Valori București (BVB). Producția totală de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 6% în trimestrul 3, la 13 milioane bep, reflectând declinul natural și lucrările de mentenanță planificate. În primele nouă luni, producția totală de hidrocarburi a fost de 40,09 milioane bep, mai mică cu 3% față de aceeași perioadă din 2019. Producția de gaze naturale a OMV Petrom a scăzut cu 5% în primele nouă luni, la 3,18 miliarde metri cubi. În trimestrul 3, producția de gaze naturale a scăzut cu 9%, la 1,02 miliarde mc. ”Pentru 2020, OMV Petrom preconizează că prețul mediu al țițeiului Brent va fi 40 dolari pe baril (2019: 64 dolari/baril). Marjele de rafinare sunt estimate a se situa în jurul valorii de 3 dolari/baril (anterior: sub 4 dolari/baril; 2019: 4,67 dolari/baril). Ca urmare a impactului COVID-19, cererea de produse petroliere și electricitate se estimează a fi sub nivelul înregistrat în 2019, în timp ce cererea pentru gaze naturale este estimată la un nivel similar cu cel al anului 2019, susținută de industrii mari consumatoare de gaze naturale”, arată raportul companiei.
Peste 22.000 de firme s-au înscris pentru a primi granturi pentru capital de lucru
u 17.590 cereri au fost transmise din mediul urban, iar 4636 din mediul rural
Un număr de 22.226 de aplicanți s-au înscris pentru accesarea fondurilor nerambursabile din cadrul măsurii de acordare a granturilor pentru capital de lucru, până la termenul-limită, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, remis, joi, AGERPRES. Etapa de înscriere s-a finalizat miercuri, 28 octombrie 2020, la ora 20:00. S-au înscris 22.226 de aplicanți, iar județele din care au venit cele mai multe solicitări au fost: municipiul București (18,68%), Cluj (8,83%), Constanța (4,64%), Bihor (4,53%), Iași (3,97%), Brașov (3,96%), Timiș (3,67%), Suceava (3,53%), Argeș (3,50%) și Ilfov (3,27%). Din total, 22.063 au fost cereri venite din partea IMM-urilor, în timp ce 163 au fost depuse din partea ONG-urilor din învățământ. Totodată, 17.590 cereri au fost transmise din mediul urban, iar 4636 din mediul rural. Ministrul de resort, Virgil Popescu, a anunțat că se ia în calcul suplimentarea bugetului alocat acestei măsuri. "În urma interesului foarte mare pentru accesarea granturilor alocate capitalului de lucru, analizăm suplimentarea bugetului alocat acestei măsuri cu aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, vom redeschide apelul pentru accesarea microgranturilor de 2.000 de euro și analizăm scăderea plafonului pentru firmele care s-au înființat în 2019 și nu au putut atinge cifra de afaceri de 5.000 de euro. Pentru mine este important ca un număr cât mai mare de IMM-uri să poată beneficia de aceste fonduri nerambursabile", a declarat ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. Granturile pentru capital de lucru au putut fi accesate începând de joi, 22 octombrie, de la ora 10:00. Este vorba despre măsura 2 "Granturi pentru capital de lucru" din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Programul de granturi destinat IMM-urilor afectate de pandemie pentru asigurarea capitalului de lucru totalizează 350 de milioane de euro din fonduri europene. Granturile pentru capital de lucru sunt acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, fără a depăși 150.000 euro/beneficiar (în echivalent lei).
Cîțu: Inflația nu va crește și dobânzile vor continua să scadă
Inflația nu va crește și dobânzile vor continua să scadă, România având un atu față de restul Europei, acela că poate să împingă economia prin dobânzi, a declarat, joi, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. "Inflația nu va crește și dobânzile vor continua să scadă. Au scăzut în fiecare lună anul acesta dobânzile și vor continua să scadă. Aici, iarăși, este un atu al României. România mai are loc să împingă economia prin dobânzi. Dobânzile mai au loc să scadă. Rezervele minime obligatorii iarăși. Deci, lichiditate în economie putem să mai injectăm și putem să împingem economia", a spus Cîțu, la Radio Guerrilla. De asemenea, ministrul Finanțelor a dat asigurări că economia nu va mai fi închisă, cum s-a întâmplat în primele luni de la declanșarea pandemiei de coronavirus. "Astăzi, faptul că am trecut prin acea criză, eram în sectorul privat în 2007 - 2008, am învățat multe și am studiat foarte mult fenomenul și al crizelor și țin minte când am preluat mandatul că am spus că pregătesc bugetul 'prepare for the worst hope for the best'. Cam asta era ideea. Risc management, aceasta am făcut. Situația arată mult mai bine decât se așteptau foarte mulți, pentru că am învățat o lecție foarte simplă: banii într-o perioadă de criză trebuie să circule și dobânzile trebuie să scadă. Politica fiscală anul acesta, cu ce mă ocup eu, a injectat bani în economie. La 25 octombrie erau aproape 16 miliarde de lei rămași la companii prin măsurile fiscale pe care le-am luat noi. Am mai băgat 3 miliarde de lei în plus TVA față de anul trecut....Am luat în calcul cele mai negre scenarii pentru anul viitor. Ce vreau eu și am spus din primul moment, nu vom mai închide economia, cum a fost data trecută, două luni de zile, pentru că am învățat. Și vă spun că nici atunci nu o închideam dacă găseam rezervele cu ceva în ele. Nu am găsit nimic în rezerve, dar am învățat cum să navigăm. Este o perioadă dificilă. Trebuie să trăim cu acest risc, dar nu putem nici să oprim economia. Atunci prin reguli simple pe care le respectăm eu cred că putem să continuăm", a afirmat Florin Cîțu. În altă ordine de idei, șeful de la Finanțe a afirmat că nu crede în educația antreprenorială predată în școli. "Cel mai ușor să înveți să fii antreprenor este să fii antreprenor. Deci, eu nu cred în ore la școală de antreprenoriat și așa ceva. Să fii antreprenor, și aici ar trebui să permitem mai mult. În Statele Unite, aveți dreptate, la 16 ani, dimineața copiii se trezesc și vând ziare. În vacanțele de vară se duc și lucrează în summer camp și așa mai departe. Asta este sistemul. Este un sistem. Sau lucrează la McDonald's de la 16 ani. Ideea este că în asta cred mai mult, în a permite tinerilor sau copiilor de a avea astfel de joburi. Aici nu știu dacă e nevoie de a birocratiza și a crea entități, SRL-uri", a susținut Cîțu.
Irlanda și România, cel mai scăzut procent de contribuții sociale și taxe din PIB
Ponderea impozitelor în PIB s-a situat anul trecut la 41,1% la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, în ușoară scădere comparativ cu 2018 (41,2%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ponderea impozitelor în PIB variază semnificativ în rândul țărilor membre ale blocului comunitar. Cea mai scăzută proporție pe care au avut-o contribuțiile sociale și taxele în PIB s-a înregistrat anul trecut în Irlanda (22,7%), România (26,8%), Bulgaria (30,3%), Lituania (30,4%) și Letonia (31,3%), iar cea mai ridicată în Franța (47,4%), Danemarca (469,%), Belgia (45,9%), Suedia (43,6%), Austria (43,1%), Italia (42,6%) și Finlanda (42,3%). Comparativ cu 2018, anul trecut ponderea impozitelor în PIB a rămas nemodificată în România (26,8%) și Spania (35,4%), a urcat în 12 state membre - cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Cipru (de la 33,5% în 2018 la 35,6% în 2019), Danemarca (de la 45,1% la 46,9%). În contrast, 13 țări membre au raportat scăderi, în special Belgia (de la 47,1% în 2018 la 45,9% în 2019), Grecia (de la 42,7% la 41,9%), Suedia (de la 44,4% la 43,6%) și Franța (de la 48,2% la 47,4%). În 2019, contribuțiile sociale nete au reprezentat în UE cea mai mare parte a veniturilor fiscale (14,2% din PIB), urmate de impozitele pe producție și importuri (13,7% din PIB) și impozitele pe venit și avere (13%). În 2019, cea mai ridicată proporție a impozitelor pe producție și importuri era în Suedia (unde reprezentau 22,2% din PIB), Croația (20,3%) și Ungaria (18,1%), iar cea mai scăzută în Irlanda (7,8%), România (10,7%) și Germania (10,9%). Pentru impozitele pe venit și avere, cea mai ridicată proporție era în Danemarca (30,7% din PIB), Suedia (18%) și Luxemburg (16,5%), iar cea mai scăzută în România (4,8%), Bulgaria (5,5%), Croația și Ungaria (ambele 6,6%). Cea mai ridicată proporție a contribuțiilor sociale nete era în Germania (17,3% din PIB), Franța (16,8%) și Slovenia (16%), iar cea mai scăzută în Danemarca (0,8%), Suedia (3,4%) și Irlanda (4,5%).
Numărul coletelor trimise de români în străinătate va crește anul acesta cu 35%
Coletăria.ro, expert în expedierea și livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare rețea de puncte pick-up din Europa Centrală și de Est, estimează pentru finalul anului dublarea volumului de colete care vor intra în România din afara granițelor, iar coletelor trimise de români în străinătate va crește anul acesta cu 35%. Compania intră în parteneriat cu FedEx pentru livrări din România în toate statele SUA. ”Coletăria.ro, expert în expedierea și livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare rețea de puncte pick-up din Europa Centrală și de Est, estimează pentru finalul anului dublarea volumului de colete care vor intra în România din afara granițelor. Principalele motive vor fi comenzile realizate de Black Friday făcute de români în magazinele online din afara țării și pe durata lunii decembrie, tradițional, perioadă în care se fac cele mai multe comenzi online dintr-un an”, arată compania. Totodată, și numărul de colete trimise de români în străinătate a crescut semnificativ. Compania estimează o creștere de 35% a numărului de colete trimise în străinătate în 2020, față de anul trecut, în rețeaua proprie. „Volumul coletelor din străinătate care intră în România va crește considerabil în perioada următoare. La fel ca și magazinele online din România, eshop-urile din străinătate reușesc să anticipeze foarte bine necesitățile consumatorilor români și se adaptează ca atare, venind în sprijinul clienților. Estimăm că fiecare român a făcut, cel puțin o dată, o comandă din străinătate. De multe ori, fără să știe că magazinele online de la care a cumpărat sunt din afara granițelor, acestea fiind foarte bine adaptate la specificul local, astfel, apărând ca și cum ar fi autohtone”, spune Alexandr Jeleascov, CEO Coletăria.ro. În acest context, Coletăria.ro anunță noi modalități rapide de transport al coletelor prin realizarea de noi parteneriate și inaugurarea de noi rute de transport. ”Cel mai nou parteneriat în acest sens este cel cu FedEx, ce permite trimiterea de colete către toate statele SUA, inclusiv Hawaii, într-un timp record: în doar 6 zile. Mai mult, acum pot fi trimise colete cu o greutate de până la 10 kg, nu de doar 2 kg, cel mult, cât permitea soluția anterioară de transport”, arată compania.
Transgaz a luat un împrumut de 360 milioane lei de la BCR
Transportatorul național de gaze Transgaz a luat un împrumut de 360 milioane lei de la Banca Comercială Română, pentru finanțarea a două proiecte de investiții. ”Obiectul contractului: Finanțarea a două dintre proiectele investiționale ale Transgaz, respectiv Dezvoltări ale Sistemului National de Transport în zona de Nord-Est a României (Onești – Gherăești – Lețcani) și Interconectarea Sistemului National de Transport cu conducta de transport internațional a gazelor naturale T1 și reverse flow Isaccea Faza II (Onești – Siliștea)”, arată un anunț al companiei transmis BVB. Transgaz deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate. Transgaz SA Mediaș este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale și asigură îndeplinirea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a strategiei naționale privind transportul intern și internațional al gazelor naturale și dispecerizarea gazelor naturale. Compania are o capitalizare de 3,35 miliarde de lei.
Spotify a trecut pragul de 144 de milioane de abonați
Serviciul de streaming Spotify a trecut pragul de 144 de milioane de abonați, însă a înregistrat pierderi de vânzări și venituri în al treilea trimestru al anului, astfel că acțiunile au scăzut joi, relatează Variety. Spotify a continuat trendul ascendent privind numărul de abonați și conținutul. Daniel Ek, CEO și co-fondator, a explicat joi că prețul aplicației ar putea crește, însă, în contextul pandemiei, acest lucru nu se va întâmpla curând. Gigantul de streaming a pierdut echivalentul a 68 de cenți pe acțiune în cel mai recent trimestru la vânzări de 2,31 de miliarde de dolari. Analiștii se așteptau să piardă 61 de cenți la vânzări de 2,36 de miliarde de dolari. În același trimestru, anul trecut, câștigul era de 40 de cenți pe acțiune la vânzări de 1,93 de miliarde de dolari. Cel mai recent trimestru încheiat a însemnat o creștere cu 6 milioane de abonați. Numărul total al utilizatorilor activi lunar pe Spotify este de 320 de milioane, cu 29% mai mult față de toamna anului trecut. Ek a subliniat că veniturile din publicitate au fost mai bune decât se aștepta, în creștere față de al doilea trimestru al anului. Compania a lansat recent serviciul în Rusia și alte 12 teritorii din regiune. Spotify anticipează pierderi de 84 de milioane de dolari la vânzări de 2,46 miliarde de dolari, în al patrulea trimestru al anului.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la 2,16% la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la rândul său de la 2,18% la 2,16%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
