Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Vânzările de autoturisme noi au “frânat” în primele două luni ale anului cu 40%

Ziarul de Vrancea
14 mar 2021 474 vizualizări

Topul pe mărci este condus de Dacia, cu 2.443 de unități, urmată de Ford (1.832 unități) și Toyota (1.418)

Vânzările de autoturisme noi au scăzut în România cu aproape 40% în primele două luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2020, conform datelor publicate, luni, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Pe piața națională, după ce, în ultimele patru luni ale anului 2020, au fost consemnate creșteri ale înmatriculărilor de autovehicule, anul 2021 a debutat cu o scădere semnificativă în luna ianuarie (-46,6%), urmată de una mai puțin importantă (-18,8%), în luna februarie. Topul pe mărci (autoturisme plus  autovehicule comerciale), după două luni din anul 2021, este condus de Dacia, cu 2.443 de unități, urmată de Ford (1.832 unități), Toyota (1.418), Hyundai (1.298), Volkswagen (1.110), Skoda (1.102), Mercedes Benz (938), Renault (921), BMW (629) și Suzuki (552). Potrivit sursei citate, autoturismele (ce reprezintă circa 78% din totalul pieței) au înregistrat, în luna februarie 2021, un volum de 6.815 de unități, cu 21,6% mai mic decât în luna similară din 2020. Pe ansamblul primelor două luni din acest an s-a consemnat o scădere generală de 39,6%, raportat la perioada similară a anului anterior. În funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, la două luni din 2021, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere de -5,5 puncte procentuale față de perioada similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 60,8%. Totodată, autoturismele cu motoare diesel, în scădere ușoară de 1,9 puncte procentuale de la an la an, au o cotă de 26,1% din total. Statistica APIA relevă faptul că autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in) și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns să dețină o cotă de piață de 13,1%, în perioada analizată, de 2,3 ori mai mare față cea pe care o aveau la finalul intervalului similar din anul precedent (5,7%). Autoturismele "verzi" au rămas în teritoriu pozitiv, cu un salt de 39,7% în comparație cu perioada similară a anului trecut, iar cota de piață a ajuns 13,1%, față de doar 5,7%, cât se înregistra în primele două luni din 2020. În ceea ce privește tipul proprietarului, cele mai multe achiziții de autoturisme au fost realizate, în ianuarie - februarie 2021, de către persoanele juridice, care acoperă 65% din totalul achizițiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 35%. La categoria de autovehicule comerciale ușoare (inclusiv minibuse și pick-up) s-a înregistrat un recul de 14,1%, după primele două luni ale anului în curs, față de aceeași perioadă din 2020, această scădere fiind mai puțin abruptă comparativ cu cea înregistrată de autoturisme (-39,6%), arată datele APIA.

Mai mult de jumătate dintre români își doresc să lucreze într-o multinațională

u sub 5% dintre respondenți au declarat că ar vrea să lucreze în propria companie

Cei mai mulți dintre români (55,8%) își doresc să lucreze într-o companie privată în următoarea perioadă, în special într-o multinațională, în timp ce un procent de 32,6% ar vrea să lucreze în domeniul public, arată un sondaj realizat de site-ul de recrutare BestJobs. Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 15 februarie - 10 martie 2021, pe un eșantion de 1.240 de utilizatori de internet. Sub 5% dintre respondenți au declarat că își doresc să lucreze în propria companie, iar 7% sunt indeciși. Pentru opt din zece respondenți, stabilitatea locului de muncă este principalul aspect pe care îl vor lua în considerare la angajatorul pentru care vor să lucreze în perioada următoare. Pe locul următor (55,4%) se află oportunitățile de promovare, apoi colectivul (48%). Perspectiva de creștere și dezvoltare a business-ului se află în topul priorităților pentru 27% dintre respondenți, în timp ce brandul și reputația sunt prioritare pentru doar doi din zece angajați în alegerea locului de muncă în acest an.  Oportunitățile de a lucra la nivel internațional sunt importante pentru 14,4% dintre respondenți. La polul opus, politica de sustenabilitate (de protecție a mediului înconjurător) este luată în calcul în selecția viitorului angajator doar de către 6,7% dintre respondenți. În ceea ce privește domeniile de interes pentru angajații dispuși să își schimbe locul de muncă în viitorul apropiat, cele mai căutate ar fi: administrativ (20,7%), marketing și comunicare (16,7%), resurse umane (15%), sănătate (14,2%), logistică (13,2%), financiar-contabil (13%), IT (11,4%), retail (10,6%), consultanță (10,2%) și transport (9,7%).  “Opt din zece români preferă un job full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă. În schimb, după experiența pandemiei, ceilalți respondenți ar opta în viitorul apropiat pentru un job part-time, astfel încât să aibă mai mult timp pentru viața personală, ori pentru statutul de freelancer/contractor independent, care le permite să aleagă când și pentru cine să lucreze, dar și să își gestioneze timpul așa cum doresc. De altfel, indiferent de tipul de job ales: full-time, part-time sau project based; cei mai mulți dintre respondenți spun că preferă regimul de muncă hibrid, care să le permită și munca de acasă”, susțin reprezentanții BestJobs. Totodată, unul din patru angajați afirmă că în viitorul apropiat ar dori să aibă un job independent de locație, în care tehnologiile digitale îl ajută să lucreze de oriunde. Faptul că angajații români își doresc să fie ajutați în dezvoltarea profesională este reconfirmat și de faptul că programele de dezvoltare profesională sunt pe locul doi în topul beneficiilor extrasalariale dorite de la viitorul angajator, pentru patru din zece respondenți.  Bonusurile de performanță se află pe primul loc în topul beneficiilor dorite de angajați în următoarea perioadă (53,3% dintre respondenți), în timp ce o mare parte dintre angajați (31,5%) ar dori să primească transport gratuit. Urmează apoi: abonament la clinici medicale private (28,7%) și asigurare privată de sănătate (26,5%), posibilitatea de a lucra și de acasă (22,6%), ori pensie privată (18,5%).Totodată, alți 15,5% își doresc traininguri pentru dezvoltarea abilităților digitale, iar 6,7% vor programe de recalificare la locul de muncă. Întrebați ce competențe profesionale le lipsesc în acest moment și care i-ar ajuta în parcursul profesional, cei mai mulți dintre respondenți (42%) au spus că ar avea nevoie de cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, în timp ce 22,8% ar dori să își dezvolte competențele de project management. Alți aproape 14% susțin că le lipsesc competențele digitale, iar 13% - cele de comunicare. 

Havrileț: Consumatori non-casnici profită imoral de Ordonanța 70 și nu plătesc facturile

Anumiți consumatori din zona non-casnică profită imoral de prevederile Ordonanței 70 și nu-și plătesc facturile, știind că furnizorii de energie nu pot să-i decupleze, iar în prezent sunt discuții pro și contra pentru a putea fi modificat acest act normativ, a afirmat, luni, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Niculae Havrileț, într-o conferință de specialitate. "În pandemie, în acest moment, este în aplicare Ordonanța 70 care prevede ca anumiți consumatori să nu fie debranșați chiar dacă nu și-au plătit factura la zi. Acest lucru face parte din complexul de măsuri care se iau nu doar în România, ci în toată Uniunea Europeană, privind asigurarea continuității în alimentarea în special cu energie electrică, lucru care se consideră a fi vital în piața consumatorilor. Pe de altă parte, există și plângerile furnizorilor, pentru că anumiți consumatori, în special din zona non-casnică, uzează imoral de acest drept și nu plătesc factura, știind că furnizorii nu pot să-i decupleze, ceea ce generează elemente negative în impactul financiar al furnizorilor respectivi. Sunt discuții pro și contra pentru a putea fi modificată această ordonanță. Deocamdată, există și mergem pe aplicarea acesteia", a declarat Havrileț. Oficialul a menționat, totodată, că, în ultimii ani, regulamentele de racordare atât la rețelele de energie electrică, dar și la cele de gaz s-au schimbat foarte des, chiar și de 6-7 ori într-un singur an, "lucru care ne duce la acele confuzii pe care le au consumatorii". "Protecția Consumatorilor se justifică a fi o activitate a unor instituții mai mult sau mai puțin specializate. În general, consumatorii nu sunt informați. Sunt așa de multe legi, așa de multe regulamente, legislație primară, legislație secundară care se schimbă foarte, foarte des, fiind un lucru extrem de negativ. Am dat exemplu în ultimele conferințe regulamentele de racordare atât la rețelele de energie electrică, dar și la cele de gaz. Acestea s-au schimbat adesea. Din 2017 până în prezent, regulamentul de racordare la rețelele de gaze naturale s-a schimbat cred că de 15 - 16 ori, chiar și de 6 - 7 ori pe an. Legislația primară se schimbă și ea foarte des, lucru care ne duce la acele confuzii pe care le au consumatorii. Cineva scria pe Internet că pentru a înțelege factura de energie electrică sau de gaze naturale ar trebui să faci cursuri specializate", a susținut secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Unul din cinci consumatori a făcut zilnic cumpărături online în timpul pandemiei

Unul din cinci consumatori la nivel mondial a făcut zilnic cumpărături online în timpul pandemiei, peste jumătate au cumpărat de la mai mulți comercianți pentru acoperirea nevoilor și un procent similar afirmă că ar plăti mai mult pentru produse mai sănătoase și fabricate local, potrivit unui raport realizat de PwC. ”Criza sanitară a accelerat anumite comportamente ale consumatorilor prezente și înaintea pandemiei, precum cumpărăturile online sau achiziția de alimente sănătoase. Această evoluție a scos însă la iveală anumite slăbiciuni în activitatea retailerilor, care vor avea nevoie de o schimbare a paradigmei în care au funcționat până acum”, a declarant șeful departamentului de retail din cadrul PwC România, Mihai Anița.  Cu toate că vânzările online din comerțul cu amănuntul sunt estimate să crească de la 13,9% la 22,4% în 2023 (conform site-ului de statistici Statista), magazinul fizic va fi în continuare atractiv pentru consumatori, susțin reprentanții PwC. “Chiar dacă sunt preocupați de sănătate și siguranță, consumatorii vor dori în continuare să facă unele cumpărături în magazinele fizice pentru că își doresc să testeze anumite produse. De altfel, raportul nostru arată că oamenii pun pe aceleași locuri ca importanță nevoia de a vedea și atinge produsele, menționată de 33%, cu cea de a avea siguranța și de a-și proteja sănătatea, indicată de 31%”, se mai arată în raport. Giganții moderni ai comerțului cu amănuntul, cum ar fi Amazon în SUA și Alibaba din China, vor continua să forțeze inovarea atât în magazinele fizice, cât și online ale companiilor de comerț.  ”Retailerii vorbesc de multă vreme despre punerea clienților pe primul loc, dar adesea nu au implementat decizii care să susțină această strategie. Acum, însă, vor fi forțați să facă acest lucru întrucât clienții au mai multe opțiuni de unde pot cumpăra, dar au și mai multe canale de comunicare la dispoziție pentru a ”sancționa” retailerii sau producătorii cu recenzii nefavorabile. Prin urmare, îmbunătățirea relației cu clienții prin disponibilitate, servicii de livrare sau de plată diversificate vor da siguranță și încredere clienților pentru un anumit brand”, a spus partenerul PwC România, Ruxandra Târlescu.  În același timp, pe măsură ce comerțul online crește, consumatorii se așteaptă la o transparență mai mare în ceea ce privește starea comenzii și livrarea, iar unii doresc livrarea foarte rapidă. 42% dintre respondenții la nivel mondial spun că livrarea rapidă și fiabilă se numără printre primele trei atribute atunci când fac cumpărături online.  70% dintre consumatorii chestionați au indicat încrederea ca fiind cel mai important factor atunci când cumpără de la o marcă.

1.063 de firme au ieșit din peisaj în prima lună din acest an

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în prima lună din acest an a scăzut cu aproape 11%, față de aceeași perioadă din 2020, ajungând la 1.063, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea în ianuarie 2021 erau din București, respectiv 115 (în creștere cu 26,37% față de ianuarie 2020), Capitala fiind urmată de județele Bihor, cu 63 de firme suspendate (în creștere cu 21,15%), Prahova - 44 firme (plus 15,79%) și Timiș - 44 firme (plus 18,92%). La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Botoșani - 3 (în scădere cu 84,21% față de ianuarie 2020), Ialomița - 5 (în creștere cu 66,67%), Buzău - 6 (minus 72,73%) și Giurgiu - 6 (minus 14,29%). Potrivit sursei citate, scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în județele Botoșani (-84,21%), Tulcea (-76,47%) și Alba, iar cea mai mare creștere în județul Mehedinți (200%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 326 (-21,26%), alte activități de servicii - 120 suspendări (-6,19%) și în activități profesionale, științifice și tehnice - 78 de suspendări (-20,18%).

Volkswagen va trimite 4.000 de angajați la pensie

Producătorul auto Volkswagen intenționează să desființeze până la 4.000 de locuri de muncă în Germania oferind angajaților mai în vârstă programe de pensionare anticipată sau parțială, care ar putea costa grupul mai multe sute de milioane de euro, au declarat duminică surse apropiate situației, transmite Reuters. Volkwagen a anunțat într-un comunicat că a convenit un plan cu comitetul de întreprindere pentru a oferi pensionarea parțială celor născuți în 1964, oferind în același timp pensionarea anticipată celor născuți între 1956 și 1960. Volkswagen a declarat că se așteaptă ca până la 900 de muncitori să opteze pentru pensionare anticipată, în timp ce un număr mic, dar de ordinul miilor, vor putea alege pensionarea parțială, fără a da o cifră precisă. Două surse ale companiei au declarat pentru Reuters că vor fi tăiate 3.000-4.000 de poziții prin intermediul programului care urmează să fie implementat la cele șase fabrici germane ale brandului VW, care are aproximativ 120.000 de angajați. Ziarul Handelsblatt, care a scris mai devreme despre acest plan, a afirmat că VW va reduce până la 5.000 de locuri de muncă.

Premieră: Exporturile de armament în lume se stabilizează

Comerțul internațional cu armament s-a stabilizat în ultimii cinci ani - o premieră de la începutul secolului -, un lucru care se explică prin faptul că mai multe țări importatoare s-au lansat în producția de armament, arată un raport al Institutului SIPRI publicat luni, relatează AFP. În lume, exportul de armament a rămas stabil ca volum în peroada 2016-2020, față de perioada 2011-2015, raportează Institutul Internațional de Cercetarea Păcii cu sediul la Stockholm (SIPRI), care analizează date pe o perioadă de cinci în vederea obținerii unei idei mai clare. Expiorturile de armament rămân la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece - însă este pentru prima oară din perioada 2001-2005 când nu au mai crescut. Această tendință se înscrie într-un context de creștere a cheltuielilor militare. Astfel, în 2020, cheltuielile militare au atins 1.830 de miliarde de dolari - o creștere în termeni reali de 3,9% față de 2019, susținute printr-o consolidare a capacității Marinei chineze, potrivit raportului anual al Institutului britanic IISS.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,69%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni de la 1,70% la 1,69%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,74%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.