MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Valoarea tranzacțiilor imobiliare a crescut de două ori și jumătate
în prima jumătate a acestui s-au tranzacționat proprietățI în valoare de 400 milioane de euro
Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din România a depășit 400 milioane euro în prima jumătate a acestui an, în creștere cu 156% față de aceeași perioadă din 2016, reiese dintr-o analiză publicată ieri de compania de consultanță imobiliară Colliers International, care mai arată că volumul total al investițiilor ar putea ajunge la 1 miliard euro în acest an. Potrivit analiștilor Colliers, au fost încheiate tranzacții mari în sectoarele de industrial și retail, cele mai importante fiind vânzarea depozitului Dacia Pitești către Globalworth pentru un total de 42,5 milioane euro, respectiv tranzacția dintre Iulius Group și Atterbury Group. „Valoarea medie a tranzacțiilor a crescut semnificativ în comparație cu anul trecut și estimăm că 2017 va fi în continuare un an foarte bun pentru piața de investiții. Volumul ridicat de tranzacții demonstrează că piața devine mai lichidă, iar investitorii sunt interesați de diversificarea portofoliului. De asemenea, observăm o tendință a investitorilor internaționali de a crea parteneriate cu dezvoltatori locali. Acest dinamism va duce la un volum total al investițiilor de 1 miliard euro în acest an, marcând cel mai bun an pentru această piață din perioada post-criză”, a declarat directorul departamentului de analiză strategică al Colliers International, Mihai Pătrulescu. Specialiștii din piață estimează că România a înregistrat anul trecut tranzacții imobiliare în valoare de 850-900 de milioane euro, în creștere cu peste 30% față de 2015. Potrivit analizei Colliers, pe piața de spații industriale din zona Capitalei au fost livrați aproximativ 150.000 metri pătrați(mp), cu precădere în zonele de vest și de nord și în apropiere de autostrada A1. „Luând în considerare activitatea de pe piața industrială de până acum, ne putem aștepta la livrări de aproximativ 250.000 mp în București și încă 100.000 mp în restul țării, până la finalul acestui an. Dezvoltatorii își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către locații în curs de dezvoltare precum Timișoara, Sibiu, Pitești, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Brașov sau Roman”, a completat Pătrulescu. Potrivit analiștilor Colliers, stocul de spații comerciale a crescut cu doar 30.000 mp, urmând ca încă 150.000 mp să fie livrați până la finalul anului. Noile proiecte vor include parcuri de retail în orașele mai mici, respectiv extinderi ale centrelor comerciale existente din orașele mari. În ceea ce privește stocul de spații de birouri, conform analizei realizate de Colliers, acesta a ajuns la la 2,2 milioane mp în București în urma livrării a 50.000 mp, din care 30.000 mp îi reprezintă primele două clădiri ale proiectului Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Suprafața totală închiriată a însumat 170.000 mp, iar cererea nouă, venită în special din partea firmelor de IT și BPO/SCC, a depășit pragul de 85.000 mp. Cele mai solicitate zone au fost Floreasca-Barbu Văcărescu (45.000 mp închiriați), Piața Victoriei și Centru Vest.
PNL atacă ordonanța privind impozitare suplimentară a contractelor part-time
”considerăm că acest act normativ reflectă disperarea Guvernului, foamea de bani și dorința de a scoate bani din piatră seacă, de la orice fel de cetățean și de la orice fel de companie prin orice fel de mijloace”, susține președintele PNL, Ludovic Orban
Președintele PNL, Ludovic Orban, a depus, ieri la Avocatul Poporului o sesizare prin care solicită ridicarea unei excepții de neconstituționalitate cu privire la ordonanța 4/2017 care supraimpozitează contractele de muncă part-time, argumentând că actul normativ încalcă cinci articole din Constituție și două legi. ”Am depus sesizare la Avocatul Poporului pentru a determina instituția să invoce excepție de neconstituționalitate privitoare la ordonanța 4, care reglementează plata contribuțiilor de asigurări sociale și plata contribuțiilor de asigurări de sănătate la nivelul salariului minim brut pentru cei care lucrează part-time. Noi considerăm că sunt încălcate cinci articole din Constituție. Articolul 1, privind supremația Constituției și a legilor țării, deoarece sunt încălcate două legi – legea transparenței în administrația publică și, de asemenea, este încălcat Codul fiscal”, a declarat Ludovic Orban. Liderul PNL a explicat că ordonanța 4/2017 îngrădește dreptul la muncă și că instituie o discriminare între angajați, dar și între angajatori. De asemenea, el a mai spus și că ordonanța încalcă articolul 115 din Constituție care interzice modificarea unei legi organice prin intermediul unei ordonanțe simple. ”Considerăm că acest act normativ reflectă disperarea Guvernului, foamea de bani și dorința de a scoate bani din piatră seacă, de la orice fel de cetățean și de la orice fel de companie prin orice fel de mijloace, chiar dacă ele sunt contrare Constituției”, a mai spus Orban. Vicepreședintele PNL Florin Cîțu, care l-a însoțit pe Ludovic Orban la Avocatul Poporului, a spus la rândul său că efectul ordonanței de supraimpozitare a contractelor de muncă part-time va fi descurajarea celor care vor un al doilea loc de muncă sau caută, pru și simplu, un venit mai mare. ”Este o măsură care încearcă să aducă pe termen scrut bani la buget. Efectul este de a descuraja acei oameni, acei antreprenori care vor să-și crească veniturile, au un loc de muncă și vor să-și ia un al doilea loc de muncă, dar sunt descurajați. Vedem că cei care vor să muncească, vor să câștige mai mult, sunt penalizați, sunt trimiși în economia gri. Studenții care vor să muncească part-time vara acum vor avea probleme. Sunt mame care poate vor să lucreze part-time după ce au născut și așa mai departe. Toți acești oameni sunt penalizați prin această măsură”, a spus Cîțu. Guvernul a aprobat, joi, în ședință, o Ordonanță privind introducerea pentru angajatori a obligației de a plăti CAS și CASS la nivelul salariului minim, în prezent de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de muncă, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim, excepție de la această prevedere făcând elevii, studenții și pensionarii. O altă solicitare adresată Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituțională a fost făcută de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) care consideră că Ordonanța de Guvern prin care se introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă part-time afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine articolului 44 din Constituție, "raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuții sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă".
Deficitul bugetului general consolidat a crescut în luna iunie până la 6,3 miliarde lei
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele șase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentând 0,77% din PIB, în creștere cu 61,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițile în care ritmul de creștere a cheltuielilor a depășit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. După primele cinci luni, bugetul consolidat era pe minus, cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,51% din PIB sau 3,9 miliarde lei. Principalul motiv al execuției bugetare slabe din primul semestru al acestui an a fost creșterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creștere a cheltuielilor. "Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 117,2 miliarde lei, reprezentând 14,4% din PIB, au fost cu 8,2% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 123,5 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10 % față de prima jumătate a anului trecut", arată raportul bugetar lunar. Pe categorii de venituri, creșteri importante au fost înregistrate în primele șase luni la încasările din contribuțiile sociale (plus 16,1%), din impozitul pe salarii și venit (plus 11,5%) și din venituri din capital (plus 14,2%). ”Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 5,2% față de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale. Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 62,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în raport. Încasările din TVA s-au redus în primele șase luni cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Încasările din accize au fost cu 7,6% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017. Totodată, sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 5,6 miliarde lei, din care 5,1 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.
Ce scrie The Guardian despre bicicletele Pegas
Publicația britanică The Guardian a publicat miercuri un articol despre bicicletele Pegas, în care vorbește despre transformarea ”vestigiilor” din era comunistă în vehicule de secol 21, o marcă reînviată în 2012, dar care păstrează elemente ale anilor 1960. În România comunistă, aproape toți copiii aveau o bicicletă Pegas. ”Într-o țară ruptă de lumea înconjurătoare, bicicletele fabricate de compania deținută de stat reprezentau tot ceea ce știau oamenii. După sfârșitul violent al lui Nicolae Ceaușescu, în 1989, lucrurile s-au schimbat”. Mărci străine au invadat țara, iar românii au uitat de Pegas, împreună cu alte ”vestigii” ale erei comuniste. Compania și-a închis linia de producție în 2001. Unsprezece ani mai târziu, patru tineri au luat decizia de a recrea bicicletele copilăriei lor și au adaptat designul la secolul 21. Ideea le-a venit după ce unul dintre ei căuta înlocuitor pentru bicicleta de import care îi fusese furată. Prin aceste biciclete, spune unul dintre cofondatorii companiei, Andrei Botescu, sunt înviate amintiri din copilărie. Echipa a păstrat anumite elemente de design ale bicicletelor din anii '60 și '70, inclusiv șaua de tip ”banană” și coarnele în stil chopper. Publicul țintă: persoane cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani. În primul an de la relansare, au fost vândute 500 de biciclete Pegas. Numărul s-a dublat în fiecare an. În 2016, compania a vândut 10.000 de unități, lucru favorizat și de cumpărarea de către eMag a majorității acțiunilor. Anul acesta, Pegas speră să vândă 20.000 de biciclete. Sunt și mulți care își aduc în atelierul companiei bicicletele vechi pentru a fi restaurate. Au valoare sentimentală, mai spune Botescu, și nu le pasă prea mult de prețul pe care îl plătesc. Compania are acum 23 de angajați, dintre care patru sunt designeri. ”Ca să lucrezi aici trebuie să fi avut un Pegas când erai copil”, spune directorul de marketing. Bicicletele Pegas erau realizate într-o fabrică aflată în centrul țării care producea, de asemenea, arme. Jurnaliștii The Guardian fac referire și la o glumă care apăruse la vremea respectivă: un muncitor fura componente pentru a-i construi fiului său o bicicletă și oricât le-ar fi asamblat făcea o pușcă. Noua echipă Pegas s-a bazat, inițial, pentru componente pe fabricanți străini, însă acum compania vrea să instaleze utilaje de producție la Zărnești, orașul în care bicicletele originale erau produse.
Marea Britania vrea să interzică mașinile diesel și pe benzină după 2040
Guvernul May urmează să anunțe o interdicție pentru achiziționarea de noi mașini diesel și pe benzină după 2040, într-o încercare de a combate poluarea aerului din Marea Britanie. Această măsură vine la aproape trei săptămâni după ce Franța a anunțat că va opri vânzarea de mașini diesel și pe benzină până în 2040, transmite BBC. De asemenea, miniștrii britanici vor prezenta un fond de finanțare de până la 255 milioane de lire sterline, pentru a sprijini autoritățile locale în combaterea emisiilor autovehiculelor diesel, ca parte a unui pachet de 3 miliarde de lire sterline pentru îmbunătățirea calității aerului din Marea Britanie. Guvernul va publica și o strategie pentru aerul curat, cu doar câteva zile înainte de expirarea unui ultimatum al magistraților de la Înalta Curte. Activiștii susțin că aceste măsuri sunt promițătoare, dar guvernanții nu au prezentat pentru moment mai multe detalii. Justiția a cerut miniștrilor să realizeze noi planuri pentru combaterea nivelurilor ilegale de dioxid de azot din aerul respirat de milioane de cetățeni britanici în orașele aglomerate din Marea Britanie. Judecătorii au acceptat o moțiune inițiată de activiștii pentru mediu, care s-au plâns că planurile existente în acest moment sunt insuficiente pentru a respecta limitele de poluare impuse de Uniunea Europeană. Printre măsurile locale s-ar putea număra modernizarea autobuzelor și a altor mijloace de transport în comun, pentru ca acestea să devină mai puțin poluante, schimbarea aspectului rutier, alterarea unor elemente precum pragurile pentru reducerea vitezei și reprogramarea semafoarelor pentru ca traficul să fie mai fluid în marile metropole din Regatul Unit. Activiștii au militat în justiție pentru zone curate impuse prin lege, sancțiuni pentru mașinile poluante care vor să intre în zone intens poluate și un plan pentru renunțarea la mașini diesel în Marea Britanie. Există o tendință accelerată spre adoptarea pe scară largă a mașinilor electrice, iar președintele Macron a anunțat deja la începutul lunii un plan de oprire a comercializării de mașini diesel și pe benzină după 2040 în Franța. BMW a anunțat că prima versiune complet electrică a îndrăgitei mașini britanice Mini va fi produsă începând cu 2019 într-o fabrică din Oxford. De asemenea, toate modelele de mașini vor deveni electrice începând din 2019 pentru producătorul suedez Volvo.
Ministerul Transporturilor îșI face timp pentru instructorii auto
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a propus ieri înființarea unui grup de lucru la nivelul ministerului în vederea discutării solicitărilor instructorilor auto, în contextul în care aceștia protestează în fața Guvernului împotriva unui Ordin al ministrului. Instructorii auto protestează miercuri în fața Guvernului cerând abrogarea unui Ordin al ministrului pe motiv că îi obligă pe cei care lucrează ca PFA să funcționeze ca o școală de șoferi, și, implicit să-și asume pregătirea viitorilor conducători auto, potrivit comunicatului. Măsură urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ministrul Transporturilor, a solicitat, miercuri dimineață, o întrevedere cu reprezentanții instructorilor auto, în încercarea de a detensiona situația. Alături de ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, Gabriel Petrea, Răzvan Cuc le-a transmis protestatarilor că este vorba de un Ordin elaborat în 2013, care a parcurs toate procedurile legale de transparență decizională și care a fost contestat în instanță în 280 de procese formulate de instructori, procesele fiind pierdute.
Complexul Energetic Hunedoara estimează pierderi de 169 milioane lei
Producătorul de energie Complexul Energetic Hunedoara estimează pierderi de 169,17 milioane lei în acest an, cu 80,3% mai mici față de cele de anul trecut, de 858,35 milioane lei, arată proiectul bugetului de venituri și cheltuieli publicat în dezbatere de Ministerul Energiei.”Nivelul pierderii este datorat în principal condițiilor economice în care își desfășoară activitatea societatea, prin eliminarea pieței reglementate, energia electrică fiind vândută la prețurile pieței libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara îl are, ca urmare a faptului că utilizează cel mai scump combustibil, este accentuat de sistemul concurențial de pe piața de energie, în care prețul de vânzare este coborât de către sectoarele energiei regenerabile”, arată nota de fundamentare a proiectului. Autorii documentului spun că la nivelul societății au fost luate măsuri de reorganizare și restructurare în condițiile legii, iar efectele acestora se vor vedea în anii următori. Compania și-a bugetat totodată venituri totale de 664,75 milioane lei și cheltuieli totale în sumă de 833,9 milioane lei. Elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru acest s-a realizat ținând cont că veniturile totale au în vedere și ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune neviabile pentru anul 2017, în sumă de 198,83 milioane lei.
400.000 de clienți ai Unicredit, afectațI de atacturi cibernetice
Reprezentanții UniCredit au dezvăluit miercuri dimineață că hackerii au obținut acces la datele a aproximativ 400.000 de clienți italieni, în urma a două atacuri cibernetice separate care au lovit în ultimele zece luni cea mai mare bancă din Italia, scrie Reuters. Deși, parolele clienților nu au fost furate de către hackeri în urma atacurilor cibernetice, care au avut loc în septembrie-octombrie 2016 și în iunie-iulie 2017. Aceștia au obținut, în schimb, acces la datele personale și detaliile financiare a aproximativ 400.000 de clienți ai UniCredit. Aceste atacuri cibernetice au vizat un partener comercial extern al băncii, care nu a fost identificat de către UniCredit. De asemenea, reprezentanții băncii nu au explicat cum hackerii au reușit să obțină acces la date sau când au fost descoperite aceste atacuri cibernetice. O sursă apropiată susține că reprezentanții băncii au descoperit abia luni sau marți cele două atacuri cibernetice care au expus datele clienților UniCredit. ”Banca a adoptat imediat toate măsurile necesare pentru a preveni o repetare a unui asemenea atac”, au declarat reprezentanții băncii, care au informat deja autoritățile abilitate în acest sens din Italia.
