MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Valoarea producției agricole a urcat anul trecut cu aproape 12%
Cel mai mare avans l-a înregistrat producția vegetală, respective un salt de 22,2%
Valoarea producției agricole a crescut cu 11,7% în anul 2021, comparativ cu anul precedent, pe fondul unui avans cu 22,2% al producției vegetale, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică. Pe de altă parte, producția animală și serviciile agricole au scăzut cu 8,3%, respectiv 0,7%. În 2021, structura valorii producției ramurii agricole a prezentat modificări semnificative în comparație cu anul precedent. Ponderea producției vegetale a fost de 72,8%, în creștere cu 7,9 puncte procentuale față de anul anterior. În schimb, producția animală, cu o pondere de numai 25,3%, s-a situat cu 7,6 puncte procentuale în scădere față de anul anterior. Serviciile agricole au avut o pondere de 1,9%. Structura valorii producției vegetale în anul 2021, pe principalele grupe de culturi, prezintă diferențe față de anul precedent. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale ponderilor valorii producției la cereale (plus 9,2 puncte procentuale), alte grupe de produse (plus 3,6 puncte procentuale) și la plante uleioase (plus 2,9 puncte procentuale). Scăderi s-au consemnat la ponderile valorii producției înregistrate la cartofi (-6,5 puncte procentuale), legume și pepeni (- 5,2 puncte procentuale), fructe și struguri (-2,5 puncte procentuale) și plante de nutreț (-1,5 puncte procentuale). În ceea ce privește valoarea producției animale în anul 2021, au fost consemnate creșteri ale ponderilor la bovine (plus 2,6 puncte procentuale), ovine și caprine (plus 2,6 puncte procentuale), produse obținute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (plus 0,9 puncte procentuale) și la alte grupe de produse (plus 0,3 puncte procentuale). Scăderi ale ponderilor valorii producției au fost înregistrate la păsări (-4,7 puncte procentuale) și porcine (-1,7 puncte procentuale).
Creditarea a început să își piardă din viteză
u soldul creditului neguvernamental a crescut, în luna iunie a acestui an, cu 2,2% față de luna precedentă
Soldul creditului neguvernamental a crescut, în luna iunie a acestui an, cu 2,2% față de luna precedentă (1,4% în termeni reali), până la nivelul de 352,814 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României. Creditul în lei, cu o pondere de 72% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 28% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 4,7% (4,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 17,5% (2,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 19% a componentei în lei (3,4% în termeni reali) și a creșterii cu 13,7% a componentei în valută exprimată în lei (13,3% în cazul exprimării indicatorului în euro). Împrumuturile în lei acordate populației s-au cifrat, în iunie, la 145 miliarde de lei, consemnând o creștere cu 1,1% față de luna precedentă și cu 13,8% față de iunie 2021. Creditele pentru companii au totalizat, în iunie, 109 miliarde de lei, în urcare cu 1,5% față de mai și cu 26,7% față de luna corespunzătoare a anului trecut. În ceea ce privește împrumuturile în valută, cele acordate populației s-au cifrat la 25,855 miliarde echivalent lei, consemnând o scădere de 0,7% față de mai 2022 și de 12,2% față de iunie 2021. În același timp, împrumuturile în valută pentru companii au totalizat 72,766 miliarde echivalent lei, în creștere cu 6,7% față de mai 2022 și cu 27,1% față de iunie 2021. Creditul guvernamental a înregistrat o creștere de 0,2% în iunie față de luna mai 2022, până la 164,214 miliarde lei. În raport cu iunie 2021, acesta a crescut cu 3% (-10,5% în termeni reali).
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 7,51% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 7,51% pe an, de la 7,36% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 7 mai 2010, respectiv 7,81%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,66% pe an, de la 7,54%, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,73% pe an, de la 7,68%, în 22 iulie. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
8 din 10 deșeuri aruncate la întâmplare de turiști pe litoral sunt din plastic
Un procent de 85% din deșeurile descoperite pe plajele cele mai aglomerate din județul Constanța sunt din plastic, restul reprezentând deșeuri din metal, sticlă/ceramică, cauciuc, hârtie/carton, textile și lemn procesat, iar cantitățile sunt în creștere, de la an la an, arată o analiză a companiei Clean Recycle. ”Sute de mii de turiști își petrec anual vacantele de vară pe litoralul românesc, iar în urma lor rămâne și o cantitate semnificativă de deșeuri, de cateva zeci de tone, potrivit datelor autorităților centralizate de Clean Recycle*. Astfel, 85% dintre deșeurile descoperite pe plajele cele mai aglomerate din județul Constanța sunt din plastic, restul reprezentând deșeuri din metal, sticlă/ceramică, cauciuc, hârtie/carton, textile și lemn procesat. Iar cantitățile sunt în creștere, de la an la an”, conform analizei. O mare parte din deșeurile care nu sunt colectate selectiv în pubelele speciale ajung în apa Mării Negre. Plasticul predomină și în ceea ce privește cantitatea de deșeuri plutitoare descoperite în apă, într-o proporție de 89%, potrivit datelor publice. Cele mai multe deșeuri din plastic descoperite de autorități atât pe plajă, cât și în apă, au fost: PET-uri, pungi, saci, linoleum, găleți și bidoane. “Dacă nu este colectat, iar mai apoi reciclat și valorificat, plasticul poate fi dăunător pentru mediu. Un PET se descompune în aproximativ 500 de ani și poate afecta fauna marină, dar și pe fiecare dintre noi, prin lanțul alimentar”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
CNBC: Noul software auto CarPlay al Apple ar putea fi un cal troian în industria auto
Apple se folosește de popularitatea iPhone-urilor pentru a-și mări prezența în industria auto, dar producătorii de automobile nu sunt prea siguri ce simt în legătură cu asta, potrivit unui articol publicat de CNBC. Apple a anunțat următoarea generație a software-ului său pentru mașini CarPlay în iunie, care preia interfața cu utilizatorul de pe toate ecranele interioare, înlocuind indicatoarele de carburant și alte cadrane cu o versiune digitală alimentată de iPhone-ul șoferului. Compania a sugerat că CarPlay ajută producătorii de automobile să vândă vehicule. Managerul de inginerie al Apple, Emily Schubert, a spus că 98% dintre mașinile noi din SUA vin cu CarPlay instalat. Ea a oferit o statistică șocantă: 79% dintre cumpărătorii din SUA ar cumpăra o mașină doar dacă este compatibilă cu CarPlay. ”Este o caracteristică obligatorie atunci când cumpărați un vehicul nou”, a spus Schubert în timpul unei prezentări a noilor funcții. Industria auto se confruntă cu o alegere neatrăgătoare: oferiți CarPlay și renunțați la venituri potențiale și șansa de a face o schimbare majoră în industrie sau cheltuiți masiv pentru a dezvolta propriul software de infotainment și pentru a răspunde unui număr posibil în scădere de cumpărători de mașini care vor cumpăra un vehicul nou fără CarPlay. Producătorii de mașini vând servicii și funcții suplimentare proprietarilor de vehicule în mod regulat, pe măsură ce mașinile se conectează la internet, obțin funcții de conducere autonomă și trec de la alimentarea cu benzină la alimentarea cu electricitate și baterii. Piața de software auto va crește cu 9% pe an până în 2030, mai rapid decât industria auto generală, potrivit unui raport realizat de McKinsey. Software-ul auto ar putea reprezenta vânzări de 50 de miliarde de dolari până în 2030, prevăd analiștii McKinsey. Apple vrea o parte din această piață. GM, care nu a fost inclus într-o prezentare a Apple, obține deja venituri de 2 miliarde de dolari pe an din abonamentele pentru astfel de servicii destinate mașinilor și se așteaptă ca acestea să crească la 25 de miliarde de dolari pe an până în 2030. Tesla, care nu acceptă CarPlay, a pus recent în vânzare funcțiile sale de asistență pentru șofer ”FSD”, inclusiv parcare automată și păstrarea benzii de circulație, ca un abonament care costă până la 199 dolari pe lună. Producătorii de automobile din China încep să creeze vehicule electrice care se integrează profund cu aplicațiile lor, permițând șoferilor să obțină reparații, să se conecteze cu alți proprietari sau chiar să-și înlocuiască bateriile închiriate.
Credit Suisse analizează un plan de amploare pentru reducerea costurilor
Credit Suisse ia în considerare modul în care ar putea reduce costurile în continuare, după performanțele financiare dezamăgitoare ale băncii elvețiene în primul trecut, potrivit unor surse citate de publicația SonntagsZeitung, transmite Reuters. ”Cifrele sunt catastrofale”, a declarat pentru ziar un bancher de rang înalt, adăugând că moralul personalului este foarte scăzut. Managerii și consiliul de administrație discută acum un nou plan de amploare de reducere a costurilor, a declarat un al doilea director pentru publicație, într-un articol publicat duminică. ”Structura costurilor este prea mare pentru potențialul de venituri al băncii”, a spus directorul. Credit Suisse a descris anterior 2022 ca un an ”de tranziție” în care încearcă să întoarcă pagina unor scandaluri costisitoare, care au adus o remaniere aproape totală a conducerii de vârf. Discuțiile cu privire la reducerea cheltuielilor sunt într-un stadiu avansat, spune publicația, deși nu este sigur dacă acestea vor fi anunțate când Credit Suisse va raporta miercuri veniturile din trimestrul al doilea.
Daimler Truck a început producția celui de-al doilea camion electric al său
Daimler Truck a început producția celui de-al doilea model electric al său, un camion de evacuare a deșeurilor din orașe numit eEconic, în timp ce încearcă să capteze o parte din piața europeană a camioanelor electrice, care este mică dar în dezvoltare, transmite Reuters. Vehiculul va fi produs în același loc ca primul model electric al producătorului de camioane și autobuze, camionul greu eActros, în Woerth, Renania-Palatinat. Primele camioane eEconic vor fi vândute unei firme daneze de evacuare a deșeurilor, alte livrări fiind planificate în acest an, a spus Daimler Truck. Primele livrări ale camioanelor eActros au avut loc în luna februarie a acestui an. La fel ca eActros, noul camion va costa aproximativ de trei ori echivalentul unui camion diesel. Directorul general Martin Daum a spus însă că modelele electrice ar costa aproximativ la fel ca unul diesel pe termen lung, datorită costurilor mai mici de alimentare.
Sindicatele europene cer o lege a temperaturii maxime la locul de muncă
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) pledează luni, într-o Europă afectată deja de două perioade de caniculă, în favoarea adoptării unei legi care să stabilească temperatura maximă la locul de muncă pe continent, relatează AFP. ”Doi muncitori au murit din cauza căldurii, în Spania, săptămâna trecută. În Franța, o țară cu nu plafonează temperatura la muncă, 12 persoane au murit în accidente de muncă din cauza căldurii în 2020”, relevă într-un comunicat CES. Bilanțul a crescut joi, în Spana, unde serviciile de salvare din regiunea Madrid au anunțat moartea ”din cauza căldurii” a unui bărbat care distribuia publicitate în cutii poștale. ”În întreaga Uniune Europeană (UE), 23% dintre muncitori sunt expuși unor temperaturi mari timp de cel puțin un sfert” din timpul lor de muncă - un procent care crește la 36% în sectoarele agriculturii și industriei și la 38% în construcții, potrivit agenției Eurofound. Cu toate acestea, ”numai o mână de țări europene au o legislație menită să protejeze muncitorii în timpul valurilor de căldură”, cu ”mari diferențe” de la un stat la altul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
