MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: V-am ciuruit, un fleac! Legea care-i scapă pe evazioniști de închisoare a fost promulgată
Actul normativ a fost inițiat de către fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscuta ca deputatul mitralieră
Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri actul normativ privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, informează Administrația Prezidențială. Proiectul de lege inițiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu prevede că inculpații pentru fapte evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoare dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă. De asemenea, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește”. Pe 15 decembrie 2020, Camera Deputaților a adoptat, decizional, propunerea legislativă, iar două zile mai târziu ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea proiectului de lege. Pe 4 ianuarie au fost depuse alte două sesizări la CCR de către Guvern și Avocatul Poporului, însă pe 17 februarie, Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate. „Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, de Guvernul României și de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”, arată CCR într-un comunicat de presă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 10 din Legea 241/2005, în sensul instituirii unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor, precum și evitarea efectuării de cheltuieli cu detenția condamnatului. Astfel, la art. 8, alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Art.8. - (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat”, potrivit raportului favorabil cu amendamente admise al Comisiei juridice a Camerei Deputaților. „(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin (1)”, mai arată sursa menționată. De asemenea, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi, sau cu amenda, următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
„a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale sau evidențierea altor operațiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidențe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g)substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală”, potrivit raportului Comisiei juridice.
Producția de cereale a României a scăzut cu o treime
u anul trecut au fost produse doar 18,9 milioane tone de cereale u reducerea este cauzată de secetă
Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut anul trecut în România cu 2,4%, până la 5,43 milioane hectare, iar producția a scăzut cu 37,6% față de anul precedent, până la 18,9 milioane tone, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). “Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producția a scăzut cu 37,6%, față de anul precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea cea condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor”, potrivit INS. Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%. Potrivit INS, producția de leguminoase a scăzut față de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%. Producția producția de plante uleioase a scăzut cu 35,1%, iar suprafața cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producției s-au înregistrat la floarea soarelui (-41,9%), soia boabe (-26,4%) și rapiță (-8,8%). Suprafața cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producția a crescut cu 2,1%, față de anul precedent. Producția de legume a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeței cultivate față de anul precedent În anul 2020, producția de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), față de anul precedent, dar și a suprafeței cultivate (-0,6%), se mai arată în comunicatul INS. Producția de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creșterii suprafețelor cultivate dar și a randamentelor la hectar. La porumb boabe România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța. România s-a poziționat pe primul loc în ceea ce privește suprafața cultivată și producția obținută de floarea-soarelui.
Hotelierii cer reducerea taxelor locale pe activele hoteliere
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a adresat un manifest premierului Florin Cîțu, președintelui Senatului României, Anca Dragu, lui Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților și lui Raed Arafat, președinte CNSU, în care solicită reducerea taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025 în situația funcționării fără restricții majore, anularea taxelor locale de orice natură și altor taxe datorate unor asociații, pe perioada carantinărilor sau în perioadele restrângerii capacitaților, precum și anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajații din hoteluri în perioada 2021-2025 și stimulente fiscale pentru investiții. Semnatarii acestui Manifest reprezintă o parte semnificativă a domeniului hotelier din România ca număr de camere deținute în inventarul operațional, de metri pătrați, suprafața construită, de investiții noi în standarde europene, cu o valoare ce depășește 1 miliard de euro, ca nivel de taxe plătite, sau grad de conformare fiscală și, ce este esențial, ca dedicație dovedită timp de trei decenii pentru acest domeniu de activitate. ”Aceste propuneri vin în urma unei documentări riguroase efectuate în rândul membrilor, sondând direct opiniile și percepția proprietarilor de hoteluri. Ordinea în care măsurile solicitate sunt prezentate mai jos reprezintă exact ordinea priorităților manifestate de către investitorii acelui miliard de euro menționat la începutul mesajului: REDUCEREA consistenta a taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025 în situația funcționarii fără restricții majore OUG nr. 69 din 2020 care a permis reducerea taxelor locale cu până la 50% s-a lovit de lipsa de înțelegere și de resurse a autorităților locale. La acest moment nu mai există nici cadrul legal pentru a face acest lucru în 2021 și în anii următori. Se ajunge la situația absurdă de a se plăti taxe locale pentru afaceri care nu funcționează în parametrii corecți din motive independente de operator, la o valoare stabilită de activul contabil și nu determinată de valoarea de piață, diminuată de criză. Existența unui fond de compensare a administrațiilor locale cu echivalentul acestor reduceri sau implementarea unui program de ajutor de minimis ar putea fi soluția cu care s-ar putea susține domeniul hotelier din perspectiva impozitelor locale. Mai mult, prevederea privind reevaluarea la cinci ani nu este respectată de multe autorități locale care solicită reevaluarea tot la trei ani, sau majorează semnificativ impozitul, în plină criză”, precizează FIHR.
Compania Națională Romarm are un stoc uriaș de măști de protecție
Compania Națională Romarm, care în primăvara anului trecut, când efectele pandemiei au început să se simtă în România, anunța că va produce măști de protecție cu trei pliuri și FFP2, are un stoc de peste 3.700.000 de măști producție proprie și a reușit să vândă 230.000 de măști din producția realizată la Uzina de Produse Speciale (UPS) Dragomirești, dezvăluie o anchetă publicată de mainnews.ro. Măștile aflate în stoc sunt în „limita termenului de garanție”, însă producătorul trebuie să cheltuie suplimentar pentru omologarea acestora. De vină pentru această situație ar fi, pe de o parte, ratarea startului din cauză că echipamentele de producție livrate inițial către Romarm din China au fost neconforme, iar pe de altă parte neînțelegerile din interiorul companiei de stat, fostul director al uzinei din Dragomirești, unde au fost instalate liniile de producție, fiind acuzat că nu și-a dat interesul după ce a aflat că va fi schimbat din funcție. În martie 2020, Romarm anunța că va produce local echipamente sanitare. Anunțul era făcut pe fondul debutului pandemiei de COVID-19, care a dus la o criză internațională majoră de măști de protecție sanitară, combinezoane și alte materiale necesare sistemului medical. La acel moment, cel mai mare furnizor de echipament militar, muniție și servicii de mentenanță în domeniu din România anunța că poate produce lunar între 4,4 milioane și 12,1 milioane de măști sanitare. „Potrivit notei de fundamentare, compania își propune să realizeze între 4 și 11 milioane de măști chirurgicale 3 PLY și între 400.000 și 1.100.000 măști chirurgicale N95, lunar. Conform estimărilor, la circa 6 luni de la momentul punerii în funcțiune a utililajelor, urmau să fie realizate 15 milioane de măști de tip 3PLY și un million de măști N95. Pentru realizarea acestora era nevoie de achiziția a trei linii de producție, precum și a materiei prime. Documentele arată că producția efectivă, constând în achiziția utilajelor și a materialelor și punerea lor în funcțiune a fost calculată la peste 2.700.000 dolari, profitul estimat după prima lună fiind de 1.000.000 de dolari. Infrastructura necesară instalării și personalul sunt asigurate de UPS Dragomirești, iar comercializarea de Romarm. O parte din finanțare, 1.000.000 de dolari, este asigurată de Ministerul Economiei, 247.000 dolari din credit, iar peste 3.700.000 dolari din avans și lichidare achitate de beneficiarii produselor”, scriu jurnaliștii de la mainnews.ro.
Hidroelectrica ia un credit de 1,25 miliarde lei de la BRD, pentru investiții
Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, ia un credit de 1,25 miliarde lei de la BRD, pentru achiziția de participații și realizarea de investiții în proiecte de energie regenerabilă. "BRD - Groupe Société Générale acordă Hidroelectrica un credit verde în valoare de 1,25 miliarde lei, destinat achizițiilor de participații în proiecte de energie regenerabilă. Finanțarea, acordată pe termen de șapte ani, are ca obiect achiziția de participații și realizarea de investiții directe în proiecte operaționale bazate pe energia produsă de vânt sau solară", a anunțat banca. Strategia de investitii și dezvoltare a companiei, vizând diversificarea în domeniul energiei regenerabile, destinația creditului, precum și angajamentele de raportare ale companiei cu privire la aspectele de mediu și caracteristicile proiectelor vizate, au permis calificarea acestui credit drept verde. ”Hidroelectrica ia foarte în serios obiectivele de investiții pe care și le-a asumat față de acționari prin strategia societății. România are un potențial uriaș de dezvoltare în zona regenerabilelor, iar Hidroelectrica are voința și poate atrage resursele pentru a acționa ferm în această direcție. Ne dorim să exploatăm toate oportunitățile de diversificare a producției, păstrând însă în centrul valorilor noastre eticheta de companie românească 100% verde”, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica. Finanțarea acordată este în linie cu Principiile de finanțare verde ale Asociației Pieței Creditelor (LMA Green Loan Principles). “Suntem onorați să susținem programul ambițios al Hidroelectrica prin structurarea celui mai important credit verde acordat până acum în România. Este și o dovadă a marii noastre ambiții de a ajuta la construirea unei lumi mai durabile”, a spus Yves Lallemand, director general adjunct al BRD, coordonatorul activităților de Corporate Banking. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național. Compania exploatează în prezent un număr de 209 centrale, cu o putere instalată totală de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
Facebook lansează două alternative la newsfeed-ul clasic
Aplicația Facebook le va oferi, în curând, utilizatorilor două fluxuri noi, pe lângă cel algoritmic: unul ordonat cronologic, altul compus din persoanele și paginile favorite. Facebook a anunțat două noi feed-uri de conținut pentru aplicația sa mobilă. Acestea se numesc Favorites (Favoriți) și Recents (Recente), urmând să acomodeze, după cum sugerează și denumirile, postările prietenilor și entităților favorite, respectiv cele mai recente postări. Pentru Favorites, utilizatorul poate alege până la 30 de persoane și pagini. Doar conținutul acestora va fi afișat aici, dar tot pe baza algoritmului care stabilește ordinea postărilor din newsfeed. Recents, care va afișa postările de la cele mai noi la cele mai vechi, nu este neapărat o noutate în cadrul Facebook. Aceasta exista și până acum, ascunsă undeva în secțiunea More, alături de multe altele. Ce este nou, este faptul că Recents va fi mult mai ușor de accesat. Atât Recents, cât și Favorites, vor apărea în aplicația Facebook ca două tab-uri noi, lângă newsfeed. Utilizatorul va putea face trecerea între cele trei secțiuni de conținut cu un simplu swipe orizontal. Cele două noi tab-uri încep a fi implementate de astăzi în aplicația de Android, urmând că utilizatorii de iPhone să le primească peste câteva săptămâni.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,68%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri de la 1,67% la 1,68%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,73%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.
YouTube a lansat un test privind ascunderea butonului „dislike”
YouTube, platformă video deținută de Google, a anunțat marți că a lansat „un mic experiment” pentru a testa diverse noi modele care nu afișează public numărul de aprecieri negative - „dislike” - primit de un videoclip. Această decizie a fost luată după ce reprezentanții platformei au realizat că butonul cu degetul mare orientat în jos poate fi un mijloc de a hărțui utilizatorii individuali de YouTube. „Dacă sunteți parte din acest mic experiment, s-ar putea să vedeți unul dintre aceste concepte în următoarele săptămâni”, a fost scris pe contul Twitter al YouTube. Creatorii de conținut pentru YouTube vor putea vedea în continuare, prin unealta YouTube Studio, numărul de „like”-uri și „dislike”-uri primite. Utilizatorii incluși în test vor putea de asemenea să aprecieze pozitiv sau negativ un videoclip. YouTube însăși a fost subiectul unei campanii „dislike” în urmă cu doi ani. YouTube Rewind - recapitularea anuală a trendurilor culturale și în ceea ce privește meme-urile - a stabilit un record al celor mai multe aprecieri negative primite, la mai puțin de o săptămână după ce a fost publicată.
