Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Unul dintre cei mai bine plătiți directori din istorie: leafă annuală de 636,6 milioane de dolarir

Ziarul de Vrancea
23 feb 2018 1036 vizualizări

Directorul Snap a obținut în 2017 al treilea cel mai mare câștig anual încasat vreodată de un șef de companie

Directorul general al Snap, Evan Spiegel, a devenit unul dintre cei mai bine plătiți directori de companii din istorie, datorită unui grant sub formă de acțiuni în valoare de 636,6 milioane de dolari, primit în 2017 la listarea companiei, relatează Bloomberg. În acest fel, Spiegel este al treilea cel mai bine plătit director al unei companii din toate timpurile, în funcție de câștigul său anual. Cele mai mai câștiguri anuale au fost obținute în 2007 și în 2008 de Daniel Och, directorul general al fondului de hedging Och-Ziff Capital Management Group, potrivit datelor firmei de analiză ISS Analytics, divizie a Institutional Shareholder Services, citate de Reuters. În 2007, Och a primit 918,9 milioane de dolari, iar în 2018 compensații de 1,19 miliarde de dolari. Snap, creatoarea aplicației pentru fotografii Snapchat, i-a acordat directorului general acțiuni echivalente cu 3% din capitalul în acțiuni al Snap, la încheierea ofertei publice inițiale, în martie 2017, potrivit raportului financiar anual publicat joi. Spiegel va primi acțiunile în tranșe, până în 2020. Snap a traversat un prim an volatil în calitate de companie tranzacționată la bursă. Directorii care răspundeau de produse, inginerie și vânzări au plecat din companie, Facebook a copiat unele dintre cele mai populare funcții destinate audiențelor mari oferite de Snap, iar Twitter ar lucra la un nou produs de tipul Snapchat. Numeroși utilizatori au criticat cea mai recentă actualizare a aplicației Snapchat. Acțiunile Snap au scăzut joi cu până la 7,2%, după ce vedeta de televiziune Kylie Jenner a scris pe Twitter celor 24,5 de milioane de urmăritori ai săi: ”Mai sunt și alții care nu mai deschid Snapchat? Sau sunt doar eu...este atât de trist”. Spiegel, în vârstă de 27 de ani, a mai primit aproximativ 1,08 milioane de dolari din partea companiei, sumă care include comisioane legale și 561.892 de dolari pentru servicii de securitate personală. Salariul său a fost redus de la 500.000 de dolari pe 1 dolari în preajma ofertei publice. Directorul pentru strategie Imran Khan a primit anul trecut compensații în valoare de 100,6 milioane de dolari, sumă care include un grant în acțiuni de 100,1 milioane de dolari, care vor fi încasate pe parcursul a circa 10 ani, indiferent de performanțele companiei. Acest tip de grant este oferit lui Spiegel și Khan o singură dată, potrivit raportului Snap. Companiile oferă deseori astfel de pachete mari de acțiuni directorilor, atunci când se listează la bursă, afirmând că acestea sunt necesare pentru ca directorii să nu plece. Spiegel a vândut săptămâna trecută acțiuni în valoare de 50 de milioane de dolari, prima astfel de tranzacție pe care a efectuat-o de la listarea Snap. Directorii companiei au vândut în total acțiuni în valoare de circa 160 de milioane de dolari, de la oferta publică inițială, potrivit datelor Bloomberg.

România conduce, alături de Bulgaria și Lituania, topul celor mai mici salarii brute minime din UE

În ianuarie 2018 România, cu 408 euro, conducea, depășită doar de Bulgaria (261 euro) și Lituania (400 euro), topul celor mai mici salarii brute din Europa, conform Eurostat, la polul opus aflându-se Olanda (1.578 euro), Irlanda (1.614 euro) și Luxemburg (1.999 euro). 22 dintre cele 28 de state ale uniunii au un salariu minim național, iar în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia acesta nu există. Pe lângă Bulgaria, Lituania și România, salarii de până la circa 500 de euro mai au Ungaria (445 euro), Croația (462 euro), Republica Cehă (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) și Polonia (503 euro). Alte cinci state au salarii între 600 și 900 euro: Portugalia (677 euro), Grecia (684 euro), Malta (748 euro), Slovenia (843 euro) și Spania (859 de euro). Restul de șapte state au salarii minime brute mai mari de 1.400 de euro: Marea Britanie (1.401 euro), Germania, Franța (1.498 euro), Belgia (1.563 euro), Olanda, Irlanda, Luxemburg. În SUA salariul minim este 1.048 euro.

Verde pentru programul Prima Casă

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) lansează Programul Prima Casă 2018, după ce a primit de la Ministerul Finanțelor Publice acordul de distribuire pentru plafonul de 2 miliarde lei, anunță un comunicat al instituției. Programul Prima Casă 2018 va fi derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare : Bancpost, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Romaneasca, Banca Transilvania, Unicredit Bank. „Dintr-o perspectiva socială, Programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generație. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat în cursul anului trecut implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză și facilitării accesului la informații direct din site-ul instituției”, a declarat Alexandru Petrescu, director general al FNGCIMM. Plafonul total al garanțiilor ce pot fi emise în anul 2018, potrivit prevederilor legale, este de 2 miliarde lei.

Galaxy S9 ar putea costa de la 841 de euro

Toate informații de până acum conduc către concluzia că Galaxy S9 va fi semnificativ mai scump decât modelul de anul trecut. Zvonurile despre prețurile mari la care va fi comercializat Galaxy S9 circulă deja de mai bine de două luni, însă nivelul de încredere al acestora a crescut brusc în acest moment, odată cu publicarea unei imagini ce pare să facă parte dintr-o viitoare campanie de promovare a celor de la Samsung. Conform acestei imagini, publicate pe Twitter de Evleaks, una dintre cele mai solide surse de informații de interiorul marilor producători de telefoane mobile, prețul de bază pentru Galaxy S9 va fi 841 de euro. Judecând după pragurile de preț dintre versiunile flagship-ului din anii anteriori, prețurile pentru versiunile cu mai multă memorie se vor apropia (dacă nu vor și depăși) pragul de 1.000 de euro. Mai mult, Galaxy S9Â, versiunea cu sistem foto dual și ecran mai mare a primului flagship Samsung de anul acesta, va costa începând de la 997 euro și va depăși bine 1.000 de euro în cazul versiunilor cu mai mult spațiu de stocare și RAM. Informația nu vine neapărat ca o surpriză. Era de așteptat ca Samsung să urmeze direcția Apple, care deschis drumul telefoanelor mai scumpe de 1.000 de euro anul trecut, când a lansat iPhone X. Marea diferență este că Apple a venit cu un design nou și un sistem de recunoaștere facială de asemenea nou, în timp ce Samsung, în afară de cele două camere foto de pe S9Â care nu sunt deloc o noutate în industrie, se pare că va reproduce modelele de anul trecut – de aici și presupusa lipsă de justificare a creșterii prețului care se va confirma sau nu pre 25 februarie, când va avea loc prezentarea oficială.

Doar o companie mare din cinci și un IMM din 10 inovează

Inovația din companiile românești a înregistrat un declin în perioada 2014-2016, comparativ cu perioada 2012-2014, în condițiile în care mai puțin de una din cinci companii mari și una din 10 din companiile mici au inovat, informează INS. Din 1.246 întreprinderi mari, 223 au fost inovatoare, iar din 27.563 întreprinderi mici și mijlocii, 2.702 au fost inovatoare, arată statistica. Este vorba de companii care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing noi sau îmbunătățite semnificativ. Din rândul acestora, 4,8% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing, în timp ce 2,5% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse și/sau procese noi sau îmbunătățite semnificativ. Din numărul total de întreprinderi 2,9% au introdus atât produse și/sau procese noi cât și metode de organizare și/sau de marketing noi sau îmbunătățite semnificativ. În perioada 2014-2016, întreprinderile mari cu 250 salariați și peste, au fost mai inovatoare decât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), respectiv cu 10-249 salariați. Din numărul întreprinderilor mari, 17,9% au fost inovatoare, în timp ce din rândul întreprinderilor mici și mijlocii numai 9,8% au fost inovatoare. Față de perioada anterioară 2012-2014, ponderea întreprinderilor inovatoare mari a înregistrat o scădere cu 9,1 puncte procentuale, de la 27,0% în 2012-2014 la 17,9% în 2014-2016. Aceeași tendință de scădere s-a manifestat și în rândul IMM-urilor inovatoare, care de la o pondere de 12,2% în perioada 2012-2014 , au ajuns la o pondere de numai 9,8%, înregistrându-se o scădere cu 2,4 puncte procentuale. Scăderea se manifestă și în privința sectoaelor economice – industrie sau servicii. În industrie s-a înregistrat o scădere cu 2,3 puncte procentuale, de la 12,6% în perioada 2012-2014 la 10,3% în perioada 2014-2016. În sectorul serviciilor, scăderea este mai mică cu 3,1 puncte procentuale, de la 13,1% în perioada 2012-2014 la 10,0% în perioada 2014-2016.

Semne bune din SUA: Cererile de șomaj sunt la minim

Numărul americanilor care au solicitat ajutoare pentru șomaj a scăzut săptămâna trecută la cel mai redus nivel din ultimii aproape 45 de ani, evoluție care indică o creștere puternică a numărului locurilor de muncă în luna februarie și un ritm solid de creștere economică, relatează Reuters. Perspectivele economice favorabile au fost scoase în evidență, joi, și de un indice referitor la perspectivele activităților economice, care a crescut în ianuarie pentru a patra lună consecutiv. Situația bună de pe piața muncii va continua să susțină cheltuielile de consum, chiar dacă vânzările cu amănuntul au scăzut în ianuarie. ”Solicitările pentru benificii de șomaj au scăzut cu 7.000, la un nivel ajustat sezonier de 222.000 de cereri, pentru săptămâna încheiată pe 17 februarie, a anunțat joi Departamentul Muncii. Numărul solicitărilor a coborât la 216.000 la jumătatea lunii ianuarie, care a fost cel mai scăzut nivel după ianuarie 1973.

BNR lansează o monedă de argint

Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu 26 februarie 2018, o monedă din argint cu tema 150 de ani de la nașterea lui Ștefan Luchian.Moneda va avea valoarea nominală de 10 lei, un diamentru de 37 de mm și o greutate de 31,1 grame, informează BNR. Aversul monedei prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ștefan Luchian: în prim-plan, pe șevalet, ,,Anemone”, iar în plan secund ,,Fântâna de la Brebu”. Tot pe fața moneedei apare inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2018”. Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ștefan Luchian, inscripția „STEFAN LUCHIAN” și anii între care a trăit pictorul, ,,1868-1916”. Monedele din argint, ambalate, vor fi însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint, iar prețul de vânzare, fără TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare, este de 375,00 lei.

Veste proastă pentru persoanele cu credite în lei

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,09% pentru a treia zi consecutiv, dar indicele Robor la 6 luni a crescut la 2,42%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.  Vineri, indicele a stagnat la 2,09% pentru a treia zi consecutiv. Marți, acesta a urcat la 2,09%, cel mai mare nivel din 27 decembrie 2017, când a atins pragul de 2,10%. Însă, indicele Robor la 6 luni a crescut vineri la 2,42%, cel mai mare nivel din 31 octombrie 2014, când a fost 2,45%. La începutul lunii februarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.