MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unul din doi angajați români crede că economia trebuie repornită cu orice risc
Aproape o treime dintre salariați nu văd necesară revenirea la birou pentru că lucrează bine și de acasă
Jumătate dintre angajații români consideră că întoarcerea la birou în această vară este o măsură bună, pentru că economia trebuie repornită cu orice risc, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, care arată că 28,4% nu văd necesară revenirea la birou pentru că lucrează bine și de acasă. "Deși durata și gravitatea epidemiei de Covid-19 sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine, jumătate dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs consideră că întoarcerea la birou în această vară este o măsură bună, pentru că economia trebuie repornită cu orice risc. 28,4% nu văd necesară revenirea la birou pentru că lucrează bine și de acasă, în timp ce 13,5% consideră încă prea riscantă o astfel de măsură", arată sondajul. Mai mult de jumătate dintre respondenții la sondajul BestJobs (57%), care lucrează acum de acasă, se așteaptă să se întoarcă la birou în lunile mai și iunie, în funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 și de măsurile care vor fi anunțate de autorități, iar 8% spun că nu se mai întorc, ci vor continua să lucreze de acasă. Alți 11,2% dintre intervievați consideră că revenirea la birou ar fi lipsită de riscuri abia spre finalul anului, în timp ce 4% văd acest lucru posibil mai degrabă anul viitor. Printre principalele temeri pe care le au angajații odată cu întoarcerea la birou se numără posibilitatea de a lua virusul Covid-19 (49%), dificultăți în reintegrarea în atmosfera de birou (8%) sau dificultăți mai mari în comunicarea cu colegii (3,7%). Totuși, 44,7% dintre respondenți nu au nicio emoție în acest sens. Angajații vor dezinfectanți și măști când se întorc la birou În ceea ce privește măsurile de precauție pe care ar trebui să le ia companiile, cei mai mulți dintre angajați spun că ar trebui să existe dezinfectanți la dispoziția tuturor (78%) și să fie împărțite măști și mănuși întregii echipe (68,5%). De asemenea, e necesar să fie curățate foarte bine birourile în fiecare zi după terminarea programului (65,8%) și să fie reașezate birourile astfel încât să fie distanțe mai mari între angajați (60,6%). Respondenții la sondajul BestJobs cred că e nevoie și de o modificare a programului de lucru pentru a fi evitate orele de vârf (41,3%), iar la birou ar trebui să vină, în primă fază, doar o parte din angajați (37,6%). În cazul în care compania la care lucrează nu ar lua măsuri de siguranță, 40,6% dintre angajați și-ar cumpăra singuri materialele de protecție, 36% ar cere conducerii respectarea normelor, în timp ce 10% dintre respondenți spun că și-ar da demisia, iar alți 8% afirmă că și-ar reclama angajatorul la autorități. Întrebați cât de mult cred că va mai dura epidemia de Covid-19, cei mai mulți dintre angajații chestionați (34,3%) văd o epidemie ciclică, care va reveni în fiecare primăvară și toamnă, iar 27% sunt de părere că va dura mai mult de un an. De asemenea, 21,4% dintre ei consideră că starea actuală mai durează încă jumătate de an, în vreme ce 17,4% dintre cei intervievați au indicat între o lună și trei luni. Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie - 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România.
Hidroelectrica face un pas înainte în vederea listării la bursă a 10% din acțiuni
u compania a selectat un consultant care să o ajute în acest demers
Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a semnat contractul privind achiziția de servicii de consultanță și asistență juridică ale unui consultant juridic internațional în vederea listării la bursă a 10% din acțiuni, contractul fiind adjudecat de Dentons Europe SPARL, care a ofertat prețul de 429.000 euro, față de 700.000 de euro, valoarea estimată a achiziției. "În data de 6 mai, Hidroelectrica a semnat contractul având ca obiect achiziția de 'servicii avocațiale de consultanță și asistență juridică ale unui consultant juridic internațional care să întreprindă toate măsurile necesare în scopul îndeplinirii cerințelor impuse de piețele de capital în legatură cu procedura de ofertare publică prevăzută în HG nr. 1066/2013, cu modificările și completările ulterioare'. Contractul a fost adjudecat de Dentons Europe SPARL, care a ofertat prețul de 429.000 euro, față de 700.000 de euro, valoarea estimată a achiziției", a informat compania. Listarea a 10% din acțiunile societății Hidroelectrica s-a decis în anul 2013 prin HG 1066, pentru aprobarea strategiei de privatizare. "Prin semnarea contractului de servicii avocațiale pentru listare, ne-am asigurat că avem alături de noi una dintre cele mai mari case de avocatură din lume, cu anvergură și largă experiență în cadrul ofertelor publice de vânzare de acțiuni, un partener potrivit pentru o societate de calibrul Hidroelectrica. Perioada pandemiei nu a oprit angajamentele asumate de societatea noastră în ceea ce privește listarea la bursă. Mergem în continuare cu pași hotărâți pe acest drum, astfel încât, atunci când acționarii vor decide că este momentul oportun pentru listare, să putem acționa", a declarat a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica. El afirmă că societatea este tot mai aproape de stadiul în care să fie pregătită 100% pentru procedura de IPO. "Avem opinia fără rezeve a auditorului, obținută încă de anul trecut – ulterior rezolvării problemei investițiilor istorice, acum avem și consultantul juridic care să ne fie alături în acest proces pe care îl dorim unul de succes. Urmează să luăm foarte curând o decizie în ceea ce privește selectarea Equity Advisor. Hidroelectrica dorește să fie un pilon al tranziției energetice asumate la nivel european prin Green Deal, iar capitalul atras prin listare urmează a fi folosit pentru a dezvolta și consolida compania. Sperăm ca România să intre foarte curând într-o etapă de stabilitate, coerență și predictibilitate legislativă astfel încât să poată fi recâștigată încrederea investitorilor”, a mai declarat Bogdan Badea. La procedura de selecție a consultantului juridic pentru IPO-ul societății Hidroelectrica s-au prezentat 11 firme de avocatură, cu notorietate și experiență internațională.
Numărul contractelor de muncă suspendate a depășit 925.000
Numărul contractelor de muncă suspendate de la declararea stării de urgență (16 martie) a ajuns joi la 925.075, potrivit informațiilor centralizate de Inspecția Muncii și publicate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Este cea de-a patra consecutivă zi în care numărul contractelor de muncă suspendate de la instaurarea stării de urgență este în creștere. Dintre cele 925.075 de contracte de muncă suspendate anunțate joi, un număr de 278.472 de contracte suspendate erau din industria prelucrătoare, 166.060 din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, iar 112.873 din domeniul hoteluri și restaurante. Pe de altă parte, numărul contractelor de muncă încetate de la declararea stării de urgență a ajuns joi la 325.526, dintre care 58.837 erau din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, 57.073 din industria prelucrătoare, iar 46.264 din sectorul construcțiilor.
Chirițoiu: În a doua jumătate a anului o să vedeți multe investigații noi
Investigațiile declanșate de Consiliul Concurenței înainte de criză vor fi reluate și alte investigații noi vor fi lansate, astfel că este foarte posibil ca autoritatea de resort să anunțe mai multe amenzi până la sfârșitul anului, a declarat, joi, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. "În această perioadă nu am declanșat investigații, pentru că asta ar fi implicat inspecții, ceea ce ar fi fost dificil, dacă nu imposibil, în perioada de distanțare socială, dar așteptați-vă ca, odată ce lucrurile se relaxează, lucrurile pe care le-am fi început în această perioadă vor fi demarate. Deci, mă aștept ca în a doua jumătate a anului să vedeți relativ multe investigații noi și de asemenea o să și finalizăm lucrurile care erau programate pentru a fi finalizate în acest an și aș fi foarte surprins să nu fie amenzi. Nu pot ști exact la ce concluzii vom ajunge, dar, știind ce avem în pregătire, mi-e greu să cred că nu vor fi amenzi în acest an", a afirmat Bogdan Chirițoiu, într-o conferință organizată de Consiliul Concurenței și de Pria Events. Acesta a enumerat domeniile în care autoritatea de concurență are investigații în desfășurare. "Sunt lucrurile care erau planificate dinainte, sunt unele (investigații, n.r.) pe zona serviciilor financiare, deci partea de leasing și asigurări, e o investigație mare pe piața lemnului, licitațiile Romsilva, modul cum se gestionează lemnul în România, mai e o investigație pe zona de distribuție de gaze, o investigație pe zona de bunuri de consum. Nu știm dacă până la sfârșitul anului o să reușim să ieșim public, dar vom finaliza și o investigație pe piața pharma, legată de comerțul cu imunoglobuline", a afirmat Chirițoiu. În ceea ce privește perioada stării de urgență, președintele Consiliului Concurenței a precizat că una dintre prioritățile instituției a fost monitorizarea prețurilor. "A doua prioritate a acestei perioade a fost monitorizarea prețurilor. Am fost foarte preocupați să vedem cum evoluează prețurile, atât la produse medicale, unde au fost creșteri mari de preț, lucrurile s-au îmbunătățit pe măsură ce a crescut cantitatea importată, atât de către actori privați, cât și de stat, în special prin Unifarm, și pe măsură ce începe producția la nivel național de biocide sau de măști. Dar, la începutul crizei, am avut o perioadă de prețuri foarte mari, și aici am încercat să ne coordonăm acțiunea cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, cu Poliția Economică. N-am reușit să eliminăm acest fenomen nociv al unor creșteri foarte mari de preț, dar măcar i-am limitat amploarea și, pe măsură ce producția a crescut, și aici lucrurile par să se normalizeze", a precizat Bogdan Chirițoiu.
Jumătate dintre micii întreprinzători din turism nu au apelat la măsurile de sprijin
Aproape jumătate dintre micii întreprinzători români din turism (46%) nu au apelat la măsurile de sprijin economic din perioada stării de urgență, iar 5 din 10 deținători ai unor astfel de afaceri au afirmat că pot relua activitatea fără nicio problemă, arată rezultatele unui studiu realizat de Asociația de Ecoturism din România (AER) în rândul afacerilor de mici dimensiuni din destinații cu profil ecoturism. Conform cercetării de specialitate, 92% dintre cei care conduc afaceri de mici dimensiuni în turism au spus că au în plan să implementeze măsuri suplimentare de protecție, în timp ce 8% nu s-au gândit încă la așa ceva. Totodată, peste o treime (37%) consideră că setul de măsuri de siguranță trebuie să fie elaborat de către autoritățile centrale (Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri - Direcția de Turism), însă 41% dintre respondenți au considerat că ei înșiși sunt responsabili de elaborarea acestor măsuri. În ceea ce privește opțiunea de a apela la măsurile guvernamentale de sprijin economic din perioada stării de urgență, aproape jumătate dintre cei chestionați (46%) au menționat că nu au accesat respectivele facilități, întrucât aceștia reprezintă în special afaceri foarte mici, fără angajați, cum ar fi mici pensiuni sau ghizi turistici ce lucrează pe cont propriu. De asemenea, aproximativ jumătate din totalul micilor întreprinzători susțin că pot relua activitatea fără nicio problemă, dar 40% sunt totuși în expectativă față de posibilitatea de contaminare a lor, a oaspeților și a comunității locale. În același timp, 11% au intenția să întârzie reluarea activității de teama contaminării. Majoritatea respondenților (39%) reiau activitatea de îndată ce va fi posibil, două treimi cred că vor reveni pe piață din luna iunie, iar peste un sfert (29%) din iulie. Pe baza concluziilor studiului, reprezentanții AER au emis și o serie de recomandări. Astfel, ar fi nevoie de elaborarea și implementarea rapidă și eficientă a unui set de măsuri de sprijin, adecvat micilor întreprinzători din turism (unități de cazare de mici dimensiuni, agenții - incoming și intern, și ghizi), precum și de elaborarea unor ghiduri de măsuri de siguranță în grupuri de lucru mixte, cu implicarea mediului asociativ și a autorităților naționale din domeniile turism și sănătate, specifice fiecărui tip de activitate (cazare și servirea mesei de către unități de cazare de mici dimensiuni, activități în grupuri mici în natură sau zone mai puțin aglomerate, drumeție, cicloturism, călărie, observare păsări, observare urși vizite la obiective culturale locale etc.). O altă recomandare se referă la recunoașterea oficială a ghidurilor cu măsuri de siguranță de către Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri - Direcția de Turism, cât și implementarea lor în parteneriat cu asociațiile de turism naționale, asociațiile regionale și locale pentru redeschiderea activității în condiții de siguranță și creșterea încrederii publicului în a călători.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la nivelul de 2,49%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la 2,49%, cel mai redus nivel atins din 3 mai 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la șase luni a rămas la rândul său la 2,55%. Un nivel mai redus al ROBOR la 6 luni a fost atins pe 25 aprilie 2018, când s-a aflat la 2,54%. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Grupul MOL a înregistrat o pierdere netă de 152 milioane dolari
Grupul ungar MOL a anunțat o pierdere netă de 152 milioane dolari în primul trimestru al acestui an, din cauza pierderilor din cursul valutar și din stocuri ca urmare a deprecierii forintului și scăderii prețului petrolului. Grupul arată că operațiunile de bază au funcționat la un nivel solid până la jumătatea lunii martie, când restricțiile de deplasare impuse pe fondul pandemiei au început să afecteze toate liniile de business, iar provocările și dificultățile au crescut pe toate segmentele în aprilie, arătând impactul real și complet al pandemiei și crizei economice. "Grupul MOL și-a anunțat astăzi rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2020. Stocurile mari și pierderile din cursul valutar au condus la raportarea unei pierderi nete de 152 milioane dolari în primul trimestru, ca un prim semnal al crizei generate de pandemie. Operațiunile de bază au funcționat la un nivel solid până la jumătatea lunii martie, așa cum este reflectat de rezultatul operațional CCS EBITDA de 622 milioane dolari. Pandemia a început însă să afecteze grav toate liniile de business în ultimele 2-3 săptămâni ale lunii martie, iar situația s-a deteriorat în continuare în aprilie", arată raportul grupului.
Băncile centrale au început recent să cumpere obligațiuni riscante
Băncile centrale au început recent să cumpere și obligațiuni junk, nerecomandate investițiilor, în eforturile lor de a calma tensiunile din piețe, mărind probabilitatea ca investitorii sau chiar să autoritățile de reglementare să nu mai țină seama de diferența față de obligațiunile cu rating recomandat investițiilor, transmite Reuters. În condițiile în care criza coronavirusului perturbă economiile și piețele financiare , companiile cu ratinguri aflate la nivelul inferior al categoriei recomandate investițiilor riscă să îl piardă, devenind așa-numiții ”îngeri căzuți”. Pentru a preveni ca piețele să fie lovite simultan de o serie de retrogradări de ratinguri, care ar face ca obligațiuni corporative de ordinul miliardelor de dolari să coboare sub nivelul de investment grade, Rezerva Federală (Fed) a anunțat în aprilie că va face pasul revoluționar de a cumpăra obligațiuni junk, dacă acestea beneficiau de rating recomandat investițiilor pe 22 martie. Decizia a venit în ajutorul unor companii precum Ford, protejând-o de pierderea finanțării, după ce agenția de evaluare financiară S&P i-a retrogradat ratingul de la nivelul BBB- la BBÂ, la sfârșitul lunii martie. În condițiile în care și Moody’s îi atribuise deja rating junk, obligațiuni de 35 de miliarde de dolari ale Ford deveniseră neeligibile pentru indicii investment grade, care sunt umăriți de fonduri pasive.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
