MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unul din cinci români încă mai primește salariul în numerar
Doar jumătate din populația adultă din România primește venitul lunar exclusiv în contul bancar
Numai 50% dintre români primesc integral venitul lunar în cont, iar 17% primesc în numerar, astfel că în România există în continuare potențial semnificativ de extindere a utilizării soluțiilor de plată digitală, conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard. Potrivit sursei citate, metodologia analizează evoluția plăților digitale la nivel național, astfel că sub-indicele Utilizare a obținut 44 de puncte din 100. "Nivelul de utilizare a plăților digitale este direct corelat cu infrastructura existentă și cu nivelul de cunoștințe al consumatorilor, ceilalți doi sub-indici analizați de raport. Direcțiile de acțiune pentru creșterea acestui indice includ eforturile de reglementare în vederea extinderii rețelei de acceptare la comercianți, disponibilitatea tot mai multor soluții de plată convenabile și sigure, inițiativele de educație financiară pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și de înțelegere al consumatorilor în ceea ce privește plățile electronice. Trebuie să ne uităm, de asemenea, și la factori precum pregătirea digitală și digitalizarea veniturilor. Schimbarea de comportament este un proces lent, care se întâmplă în timp, de aceea este important să învestim constant timp și resurse în acest obiectiv", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația. El susține că, alături de siguranță și simplitatea plăților pentru posesorii de card, precum și pentru comercianți, "o finalitate crucială a creșterii gradului de utilizare este trasabilitatea banilor - pentru diminuarea economiei subterane și consolidarea economiei naționale". Potrivit analizei, sub-indicele Utilizare urmărește două componente: utilizarea plăților fără numerar și rata de adoptare a soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final. "Componenta Utilizarea plăților fără numerar a obținut 56 de puncte și analizează performanța generală a plăților digitale, în raport cu numerarul. Scorul arată că este nevoie de extinderea infrastructurii de plăți digitale pentru consumatori și este un indicator al unui apetit puternic pentru numerar. De exemplu, raportul dintre retragerea de numerar de la bancomat și volumul plăților cu cardul la POS a atins valoarea de 0,7 la sfârșitul anului 2021. Deși evoluția din ultimii a acestui raport indică o scădere constantă a cotei de retragere și avansul trecerii de la numerar la card, volumul retragerilor de numerar continuă să depășească semnificativ volumul cheltuit cu cardul la comercianții din România", arată cercetarea. Doar jumătate din populația adultă din România primește venitul lunar exclusiv în contul bancar, iar 17% primesc integral venitul în numerar. Un total de 53% dintre cei chestionați primesc cea mai mare parte a venitului (mai mult de 75%) în cont. Scorul este considerabil mai scăzut decât în alte țări din regiune: Bulgaria a înregistrat 66%, Ungaria 71%, iar în Croația, cea mai digitalizată piață a veniturilor dintre cele patru, scorul a fost de 82%. Totodată, doar 21% dintre cei care primesc cel puțin o parte din venitul lor în cont au declarat că de obicei nu retrag nimic, în timp ce 13% au indicat că retrag întreaga sumă pe care o primesc prin contul bancar. Componenta Rata de adoptare a soluțiilor de plată a obținut 32 de puncte. "Există câteva metode electronice de plată consacrate, care sunt utilizate frecvent. De exemplu, tehnologiile contactless, care se bazează pe o infrastructură contactless bine dezvoltată și pe o utilizare largă a cardurilor, au un nivel mai mare de adopție în rândul utilizatorilor din România, atingând 88% din tranzacțiile POS în 2021. Mai mult, 62% dintre cardurile (emise în România) utilizate online au datele stocate online, permițând o experiență de cumpărare lipsită de fricțiuni", susțin autorii cercetării.
Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 6.241 lei
u cheltuielile totale ale populației au fost, în trimestrul II 2022, în medie, de 5.375 lei lunar pe gospodărie și 2.137 lei pe persoană
Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au reprezentat 6.241 lei în trimestrul II 2022 iar pe persoană veniturile au fost de 2.481 lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) publicate miercuri. Cheltuielile totale ale populației au fost, în trimestrul II 2022, în medie, de 5.375 lei lunar pe gospodărie și 2.137 lei pe persoană și au reprezentat 86,1% din nivelul veniturilor totale. Conform INS, veniturile bănești au fost, în medie, de 5.853 lei lunar pe gospodărie (2.327 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). INS menționează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (19,6%), veniturile în natură (6,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,2%), veniturile din agricultură (2,1%), precum și cele din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).Potrivit sursei citate, mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural. Conform INS, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,8%).
Adrian Câciu, despre contractele part-time: Piața s-a adaptat
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a declarat, miercuri, după ședința de Guvern, despre contractele part-time, că piața s-a adaptat, astfel că, dacă în prima parte a aplicării măsurii au avut o scădere a contractelor, începând cu 5 septembrie, numărul contractelor part-time a crescut, ba, mai mult, a crescut valoarea lor. El a mai arătat că măsura aceasta convertise piața muncii într-o piață a sărăciei în muncă. ”Piața s-a adaptat, dacă în prima parte a aplicării măsurii am avut o scădere a contractelor part-time dar evident cam 70% s-au mutat pe contracte pe normă întreagă, începând cu 5 septembrie, numărul contractelor part-time a crescut, ba mai mult, a crescut valoarea contractelor part-time. Această măsură este pentru lucrători, acolo unde contractele part-time s-au schimbat în contracte individuale de muncă, acei lucrători vor primi mai mulți bani pentru că este vorba de mai multe ore de muncă trecute pe contractul de muncă, se și plătesc acele ore”, a explicat ministrul Finanțelor. Adrian Câciu a precizat că, pe de altă parte, ”transformarea contractelor part-time care la început erau parte din salariul minim, acum fenomenul pe care îl avem, ceea ce este foarte pozitiv, este că se transformă în contracte part-time la nivel mult mai mare, astfel încât contravalorea aceslui contract să fie cel puțin la nivelul salariului minim”. ”Este bine pentru lucrători și este bine și pentru modul în care mediul economic a înțeles. Aici avem de-a face cu două abordări. Toată lumea a acționat legal, măsura aceasta nu a venit pentru că cineva funcționa ilegal, problema este că măsura aceasta convertise piața muncii într-o piață a sărăciei în muncă și atunci asta a vrut Guvernul, până la urmă în partaneriat cu mediul economic, pentru că mediul economic a primit spijin de la Guvern și trebuie să țină cont de acest lucru, că deși într-o situație complicată prin care România trece, având deficite foarte mari, având datorie foarte mare, a găsit resursa ca economia să fie susținută”, a spus ministrul Finanțelor.
Sondaj eJobs: 45% dintre angajați încearcă să-și schimbe jobul
Aproape jumătate dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România mărturisesc că, în acest moment, se află în căutare activă a unui loc de muncă, motiv pentru care aplică în mod constant și merg la interviuri. Tot nemulțumiți de locul lor de muncă sunt alți 22,6%, însă aceștia nu se simt, deocamdată, suficient de motivați pentru a căuta altceva, în timp ce 2,2% deja au găsit alt job și sunt în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți se declară mulțumiți de statutul profesional actual și, prin urmare, nu au în plan nicio schimbare profesională în perioada imediat următoare. Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcție este legat de nemulțumirile cu privire la salariu – aspect menționat de 61,4% dintre respondenți. „Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relația dintre viața lor personală și cea profesională, despre introspecțiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, darși despre așteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciați de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quietquitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care pornește, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fișa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. Întrebați dacă se simt motivați să performeze și să facă mai mult decât apare în fișa postului, 66,3% au răspuns ”da”, iar 33,7% ”nu”. Dintre aceștia din urmă, 59,7% s-ar simți motivați să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă și ar fi dispuși să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% și-ar dori să aibă o relație mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înțelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflați la început de carieră și care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerințele din fișa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viața personală este mult mai importantă decât jobul.
MedLife intră în acționariatul Grupului Provita
MedLife continuă să își dezvolte infrastructura medicală și anunță semnarea unui nou parteneriat prin preluarea a 51% din acțiunile Grupului Provita. Tranzacția marchează consolidarea serviciilor de diagnostic și tratament la nivel național. ”MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, continuă să își dezvolte infrastructura medicală pentru a veni în întâmpinarea unui număr cât mai mare de pacienți și anunță semnarea unui nou parteneriat prin preluarea a 51% din acțiunile Grupului Provita. Tranzacția marchează consolidarea serviciilor de diagnostic și tratament la nivel național”, potrivit unui comunicat. Cu o experiență de peste 11 ani pe piața de servicii medicale private, Grupul Provita este prezent în Bucureăti cu un spital multidisciplinar, două centre de imagistică dotate cu tehnologie de ultimă generație, un laborator în care pot fi prelucrate o gamă largă de analize și teste medicale, dar și un centru de instruire în terapia durerii, singurul din Europa Centrală și de Est, aprobat de European Society of Regional Anaesthesia and Pain Therapy. În perioada imediat următoare, Provita se va dezvolta și în alte orașe mari din țară, primul oraș vizat fiind Suceava, unde Grupul va inaugura o clinică specializată, ariile cheie fiind terapia intervențională a durerii și screeningul complet privind patologia sânului. De asemenea, Grupul Provita urmează să își extindă operațiunile din capitală prin lansarea unui nou spital medical privat planificat pentru primăvara anului 2023. Noul spital, aflat în fază finală de execuție, va avea o suprafață de aproximativ 25.000 mp, 8 săli de operații, 110 paturi, un centru de imagistică de ultimă generație și un centru oncologic integrat de diagnostic, tratament și recuperare, permițând astfel pacienților, atât adulți, cât și copii, acces facil la serviciile medicale de excelență. Potrivit reprezentanților companiei, Grupul Provita a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri în valoare de 74 milioane RON.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât ușor la 7,92% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri la 7,92% pe an, de la 7,93% pe an, marți, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,09% pe an, de la 8,10% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la nivelul de 8,22% pe an, de la 8,23%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Investiție de 100 de miliarde de dolari într-un complex de fabrici de semiconductori
Micron Technology intenționează să investească până la 100 de miliarde de dolari în următorii peste 20 de ani pentru a construi un complex de fabrici de semiconductori pentru computere în nordul statului New York, în încercarea de a stimula producția națională de astfel de componente, transmite Reuters. Proiectul, despre care Micron susține că va fi cea mai mare unitate de fabricare a semiconductorilor din lume, este de așteptat să creeze aproape 50.000 de locuri de muncă în New York, investiția în prima fază, de 20 de miliarde de dolari, fiind planificată până la sfârșitul acestui deceniu. Micron și-a anunțat în august planurile de a investi 40 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului pentru a construi producția de memorie în mai multe faze, în Statele Unite. Investițiile în producția de semiconductori au loc după ce președintele Joe Biden a semnat în august legea CHIPS and Science Act, oferind subvenții de 52,7 miliarde de dolari pentru producția și cercetarea de semiconductori în SUA, pentru a crește competitivitatea față de China.
Instagram va afișa mai multe reclame
După prima scădere a veniturilor trimestriale din istoria companiei, Meta vrea să redreseze corabia afișând mai multe reclame în propriile produse și în special în Instagram. Instagram este deja împodobit cu foarte multe reclame în feed-ul principal, însă, platforma deținută de Meta va afișa, în curând, reclame și în cadrul altor secțiuni. În primul rând, brandurile pot deja să cumpere reclame ce vor fi afișate în secțiunea Explore. Acestea se vor diferenția de conținutul obișnuit prin dimensiune, ocupând spațiul a patru imagini. În al doilea rând, vor apărea reclame și în fluxul profilurilor personale, care nu trebuie confundat cu profilul propriu-zis. În fluxul unui profil personal se ajunge după ce se deschide o postare din cadrul unui profil și se derulează în jos. Instagram spune că va împărți veniturile din reclamele afișate în fluxurile profilurilor personale cu unii dintre creatorii de conținut, însă, nu oferă detalii în acest sens. Compania a început să testeze un format mai scurt de reclame ce pot fi sărite pentru Reels. Acestea vor fi afișate la finalul unui clip și pot avea între 4 și 10 secunde. Mai este testată o reclamă ce ia forma unui carusel de imagini cu derulare orizontală. Aceasta ar urma să fie afișată în partea de jos a clipurilor video din cadrul secțiunii Reels din Facebook.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
