MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unul din cinci români a schimbat jobul cu unul mai prost plătit
Mulți angajați aleg să plece de la un loc de muncă bine plătit pentru un programul de lucru mai lejer și flexibil, alături de posibilitatea de a lucra de acasă
Un român din cinci spune că a acceptat cel puțin o dată de-a lungul carierei un job mai prost plătit, iar doi din cinci spun că ar fi dispuși să accepte o slujbă pe mai puțini bani în schimbul altor avantaje pe care le consideră mai valoroase, arată un sondaj BestJobs. Programul de lucru mai lejer și flexibil, alături de posibilitatea de a lucra de acasă, reprezintă principalul motiv pentru 22% dintre respondenții dispuși să accepte o astfel de schimbare. Aproape tot atâția (21,7%) ar accepta un loc de muncă mai prost plătit dacă ar avea perspective mai bune de dezvoltare profesională, iar 15,5%, dacă beneficiile extra salariale ar fi mai consistente. Oportunitatea de a avansa mai rapid în carieră ar conta mai mult decât nivelul noului salariu pentru unul din zece respondenți (10,5%), urmată de un birou mai aproape de casă (8,6%), un colectiv mai bun (6,2%) sau un brand de angajator mai atractiv (3%). Datele sondajului arată că 2 din 10 angajați cer o mărire de salariu în decursul primului an de la angajare și 4 din 10 cer o majorare în al doilea an de la angajare. Doar 7% spun că așteaptă să treacă măcar doi ani până să ceară șefilor un salariu mai mare, în timp ce restul de o treime nu solicită niciodată o majorare salarială, așteptând să li se ofere. Peste jumătate dintre respondenți nu sunt mulțumiți de cât câștigă în prezent la locul de muncă. Aproape o treime dintre respondenți (31,2%) afirmă că salariul actual este cu până la 25% sub nivelul dorit și care le acoperă nevoile, în timp ce un sfert afirmă că este chiar cu până la 50% sub nivelul necesar. Mai puțin de o treime (31,7%) susține că salariul este satisfăcător și la nivelul dorit și sub 3% dintre respondenți afirmă că este peste nivelul dorit și care le acoperă nevoile. Atunci când solicită un salariu mai mare, principalele motive invocate sunt: creșterea volumului de muncă (19,5% dintre respondenți), ori scumpirea nivelului de trai (18%). Alți 12% invocă vechimea în companie, iar 10% motivează că au primit o ofertă mai bună de job în altă parte. Unii (6,8%) fac acest lucru invocând majorările salariale din companie, la ceilalți colegi sau la cei nou-veniți. De cealaltă parte, unul din trei angajatori oferă de regulă majorări salariale angajaților doar în funcție de performanțele financiare ale companiei. Un sfert acordă aceste măriri anual, însă doar pentru angajații care au avut performanțe bune. Doar 18% dintre angajatori aprobă majorări salariale anuale pentru toți angajații, indiferent de performanțele lor sau ale companiei. În schimb, 14% acordă majorări de regulă când angajatul primește o contraofertă de la un competitor sau este promovat în companie, iar 11,3% - doar la cererea angajaților. În medie, jumătate dintre angajatori acordă majorări salariale anuale de cel mult 10%, iar sub o treime (31%) aprobă majorări între 10 și 25%, în funcție de caz. Alți 17% majorează salariile în funcție de rata anuală a inflației. Potrivit răspunsurilor oferite de către companii, cei mai mulți dintre angajații care își doresc negocierea salariului lucrează în departamente precum Vânzări (42,4% dintre răspunsuri), IT (31,1%), Financiar-Contabil (22,6%), Management (22,6%), Producție (19,8%), Administrativ (16,8%), Marketing (16%) și Logistică (14,1%). Angajații din departamentele Operațional, Juridic, Audit, Customer Service, Resurse Umane și Risc sunt mai puțin dispuși să ceară majorări de salarii. Sondajul a fost efectuat în perioada 3 - 25 iunie 2019, pe un eșantion de 210 companii și 1.820 de utilizatori de internet
Salariul mediu net a ajuns la 3.101 lei
u în sectorul IT se câștigă cu aproape 2.000 de lei mai mult față de media națională
În luna mai 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.078 lei, cu 0,5% mai mic decât în luna aprilie 2019, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 3101 lei, în scădere față de luna precedentă cu 14 lei (-0,4%), informează INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1782 lei). Comparativ cu luna mai a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 110,2%. Indicele câștigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 213,5%, cu 1,9 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna aprilie 2019. În luna mai 2019, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net ba fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna aprilie 2019 de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna mai au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producție ori încasărilor mai mici (în funcție de contracte/proiecte), sau a angajărilor de personal cu câștiguri salariale mici. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 17,8% în activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, cu 17,1% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 16,2% în extracția minereurilor metalifere; între 5,0% și 12,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicații, fabricarea altor produse din minerale nemetalice; între 3,0% și 4,0% în repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activități și servicii de decontaminare), depozitare și activități auxiliare pentru transport, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe). Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna mai au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și ca urmare a disponibilizării de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 19,2% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 2,5% și 7,5% în extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activități de servicii anexe extracției, fabricarea de mobilă.
Numărul vehiculelor hibride și electrice înmatriculate în România e în creștere
Numărul autovehiculelor electrice noi, care s-au prezentat la Registrul Auto Român este cu 50% mai mare în primele 6 luni ale anului 2019, față de întreaga perioadă a anului 2018, informează autoritatea. într-o postare pe Facebook. În primele șase luni ale acestui an, 3.513 vehicule hibride noi și 1.562 rulate s-au înregistrat în evidențele RAR. În aceeași perioadă s-au înregistrat 1.503 vehicule electrice noi și 97 rulate. În tot anul 2018 s-au prezentat la RAR 4.580 de vehicule hibride noi și 2.377 rulate, 1.050 de mașini electrice noi, dar și 110 rulate. Dacă în 2018 au venit la Registrul Auto Român 8.117 vehicule electrice și hibride, în prima jumătate a acestui an numărul lor a ajuns deja la 6.675. Registrul Auto Român recomandă cetățenilor să verifice dacă vehiculul achiziționat este destinat pieței din Europa, pentru a nu întâmpina dificultăți cu omologarea. În caz contrar, omologarea ar putea fi un proces elaborat, de lungă durată și costisitor.
“În perioada următoare va avea loc o restructurare masivă la Tarom”
În perioada următoare vor avea loc schimbări mjore la Tarom, inclusiv o restructurare masivă, a anunțat luni ministrul Transporturilor Răzvan Cucu la Antena 3. "Veți vedea o schimbare majoră la Tarom, în perioada următoare. Inclusiv o restructurare masivă", a spus Răzvan Cuc. În ultima perioadă au avut loc schimbări dese de conducere la Tarom, iar la companie a avut loc și o descindere a DIICOT. Ministrul Cuc a declarat cu câteva zile în urmă despre modificări ale structurii companiei. „Noi oricum aveam intenția, am vorbit cu doamna director Mezei, chiar săptămâna trecută, să transforme direcția tehnică într-un centru de profit separat, astfel încât să se autosusțină. Deci practic, pe tehnicul de la TAROM vom face o companie separată, TAROM-ul îi va da comenzi și se va autosusține, să vedem dacă e nevoie chiar de atâția oameni câți sunt acolo, vedem și ce piese au pe stoc ș.a.m.d. Mai departe, TAROM-ul funcționează normal, tehnicul, hangarul, funcționează normal, deci nu sunt probleme vizavi de siguranța pasagerilor, așteptăm rezultatele și noi, ale anchetei, să vedem ce se întâmplă", a spus Răzvan Cuc, comentând descinderea procurorilor.
Economia a urcat în primul trimestru cu 5% față de perioada similară din 2018
Față de același trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat în primul trimestru o creștere cu 5,0% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, informează INS. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2019, față de varianta provizorie publicată în 6 iunie 2019. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,3% față de trimestrul IV 2018 și cu 5,0% față de trimestrul I 2018. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,383 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 5,0% față de trimestrul I 2018. Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB a rămas nemodificată iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, aceasta din urmă majorându-și contribuția la creșterea PIB cu 0,1 puncte procentuale; volumul și contribuția impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate nu a înregistrat, în general, modificări importante, cu excepția comerțului cu amănuntul și ridicata; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante, cu o creștere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale; informațiilor și comunicațiilor, cu o creștere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale; tranzacțiilor imobiliare, cu o creștere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale. Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la plus 4,3% la plus 4,5%, ca urmare a creșterii volumului său de activitate de la 106,7% la 107,0%; cheltuiala pentru consumul final individual și colectiv al administrațiilor publice, de la plus 0,7% la 0,0%, ca urmare a reducerii volumului lor de activitate de la 103,8% la 100,2%; formarea brută de capital fix, de la plus 0,9% la plus 0,6%, ca urmare a reducerii volumului său de activitate de la 105,4% la 103,9%; exportul net, de la -3,3% la -2,5%.
Amenzi de sute de mii de euro pentru aplicarea GDPR
În România a fost aplicată recent prima amendă în legătură cu aplicarea GDPR, de aproximativ 130.000 de euro, unei instituții financiare, relevă un studiu efectuat de Deloitte Legal. Cele mai multe investigații și amenzi legate de încălcările prevederilor GDPR a fost raportat la companiile din industriile reglementate, care au contact direct cu clienții și care prelucrează volume mari de date cu caracter personal. Studiul a fost realizat în România, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia, pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului, 25 mai 2018, până la 31 mai 2019. Pe lângă industriile cele mai afectate de GDPR, și anume telecomunicații și servicii financiare, alte domenii în care au fost efectuate investigații în legătură cu aplicarea GDPR sunt sectorul public, media, tehnologie (în special aplicații mobile), servicii medicale și poștale. Activitățile autorităților naționale de protecția datelor s-au concentrat pe verificarea respectării principiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, în special pe cel al reducerii la minimum a datelor (data minimization), al limitării datelor la scopul prelucrării (purpose limitation) și al limitării legate de stocare (data retention). Alte aspecte vizate de autoritățile din țările cuprinse în studiu sunt legate de respectarea drepturilor persoanelor vizate, instalarea sistemelor de supraveghere video, marketing direct, profilare și cookies.
Producția Dacia a urcat cu 4,5%
În luna mai 2019, producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost de 35.184 vehicule, o creștere de 4,5% comparativ cu mai 2018, informează ACAROM. Pe primele 5 luni din 2019, nivelul producției de vehicule la uzină de la Mioveni a atins 160.498 unități, în creștere cu 10,5% față de perioadă similară din 2018. Pe modele, producția se prezintă astfel: Dacia Duster - 123.561 unități, Dacia Logan - 15.327 unități; Dacia Sandero - 14.592 unități; Dacia Logan MCV - 7.018 unități. La cele de mai sus, se adaugă caroserii vopsite cu destinația Algeria în volum de 13.220 unități .
Cum poate fi combătut deficitul comercial
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ștefan Radu Oprea, a propus, ieri, combaterea deficitului comercial prin consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale și prin extinderea către Africa și Orientul Mijlociu. Ștefan Radu Oprea a expus, luni, în cadrul reuniunii „Zilele diplomației comerciale”, situația exporturilor din 2019 și 2018 și a propus soluții de redresare. „Fac apel la toate instituțiile cu competențe în domeniul economic, la structurile asociative și la întreg mediul de afaceri românesc să colaborăm pentru obținerea de rezultate în folosul tutror. Vă propun în acest sens să intesificăm acțiunile în mod integrat, pe cele 4 paliere stabilite. Propun consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale, acolo unde produsul românesc este încă cunoscut și apreciat, și extinderea către Europa de Est, Africa și Orientul Mijlociu”, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri. În primele luni la anului 2019, ritmul comerțului exterior a încetinit, înregistrându-se o creștere de numai 5,5%, a adăugat ministrul. Suma totală a schimburilor comerciale a ajuns la 38,7 miliarde de euro, dintre care 17,5 miliarde de euro reprezintă exporturi și 21,2 miliarde de euro importuri. „În anul 2018, schimburile comerciale ale României au crescut cu 9% ajungând, la 150,6 miliarde de euro, din care 67,7 milarde euro din exporturi și 82,9 miliarde euro, importuri. Din păcate și deficitul comercial a crescut, acesta cifrându-se la 15,2 miliarde euro”, a explicat Ștefan Radu Oprea.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
