Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Una dintre cele mai vechi bănci din țară dispare

Ziarul de Vrancea
15 sep 2018 265 vizualizări

Banca Transilvania va deveni de la începutul anului viitor cea mai mare bancă din țară u la 31decembrie 2018 va fi încheiată fuziunea dintre Bancpost și Banca Transilvania

Banca Transilvania (indice bursier: TLV) a anunțat, vineri, când intenționează să finalizeze fuziunea cu Bancpost, 31 decembrie 2018, și condițiile acestui proces. Ca urmare a tranzacției, BT va deveni cea mai mare bancă din România, în funcție de active, iar Bancpost dispare. „Având în vedere dispozițiile art. 249 lit. b) din Legea Societăților, Societatea Absorbantă și Societatea Absorbită și-au exprimat acordul comun ca data la care fuziunea va deveni efectivă din punct de vedere juridic (Data Efectivă) să fie 31 decembrie 2018, sub condiția obținerii aprobării BNR. La această dată, Bancpost S.A. își încetează existența, fuziunea având ca efect dizolvarea fără lichidare și transmiterea universală a întregului său patrimoniu către Banca Transilvania S.A., care astfel dobândește drepturile și este ținută de obligațiile Bancpost S.A.. Pentru a evita orice dubiu, în cazul în care orice activ al Societății Absorbite nu este menționat în Proiectul de fuziune, ca urmare a unei erori sau omisiuni sau orice alt motiv, indiferent de culpă sau intenție, activul respectiv va fi considerat proprietatea Societății Absorbante și va fi transferat automat către Societatea Absorbantă și, drept urmare, nu se va plăti nicio compensație”, se subliniază în „Proiect de fuziune” al celor două bănci. Integrarea Bancpost în BT a început în aprilie, după ce a fost obținut acordul din partea Consiliului Concurenției și a Băncii Naționale a României (BNR). De asemenea, BT va prelua unitățile teritoriale active ale Bancpost la data de 31 decembrie 2018. La finele lunii noiembrie 2017, BT a semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni (99,15%) deținut de Eurobank Group la Bancpost, respectiv al acțiunilor deținute la ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN. Valoarea totală a tranzacției se ridică la 226 de milioane de euro din care aproape 179 de milioane de euro doar pentru Bancpost, la care se adaugă preluarea de către Banca Transilvania a unui împrumut subordonat în valoare de 80 de milioane de euro pentru Bancpost. La finele lunii iunie, BT a derulat un proces prin care a preluat și pachetul de 0,85% de la Banpost. „Având în vedere că data propusă pentru finalizarea fuziunii este 31.12.2018, precum și amploarea și complexitatea acestui proces și, totodată, având în vedere necesitatea integrării clienților Bancpost S.A. în cadrul Băncii Transilvania S.A., înainte de finalizarea acestui proces, în colaborare cu liniile de business, s-a luat decizia informării clienților Bancpost S.A. și a contactarii acestora de Banca Transilvania S.A., prin intermediul Bancpost S.A.”, se anunță în documentul care explică procesul de fuziune. Contactarea clienților Bancpost S.A. va avea drept scop prezentarea ofertei BT, iar aceștia pot opta dacă doresc să devină clienți Băncii Transilvania S.A. înainte de finalizarea fuziunii. „În cazul în care clienții Bancpost S.A. fie nu acceptă contactarea de către Banca Transilvania S.A., fie nu acceptă noile condiții contractuale cu aplicabilitate înainte de finalizarea fuziunii, clienții Bancpost S.A. vor fi notificâți în termenul legal înainte de fuziune, indicându-li-se, în mod clar, modul în care produsele Bancpost S.A. contractate de către aceștia vor fi preluate de către Banca Transilvania S.A.. Acest mod de lucru va fi aplicat pentru toate tipurile de clienți (retail și persoane juridice) și respectiv pentru toate tipurile de produse pe care Grupul Financiar Banca Transilvania le poate oferi (fie că e vorba de produse de credit/non-credit oferite de Banca Transilvania S.A., fie că e vorba de produse oferite de subsidiarele Grupului Financiar Banca Transilvania)”, se menționează în proiectul de fuziune. Data de 31 decembrie 2017 a fost stabilită și convenită de cele două bănci că data de referință a situațiilor financiare de fuziune. „Elementele patrimoniale ale celor două Societăți participante la Fuziune au fost evaluate prin metoda activului net contabil, în conformitate cu dispozițiile Legii Contabilității. Metoda activului net contabil presupune că valorile utilizate în cadrul operațiunilor de reorganizare se bazează pe activul net contabil. În acest caz, la operațiunile de fuziune, elementele bilantiere sunt preluate de către societatea beneficiară la valoarea la care acestea au fost evidențiate în contabilitatea societății care le cedează”, se detaliază în „Proiect de fuziune” al celor două bănci. Banca Transilvania s-a clasat la finele anului trecut pe locul secund al sectorului bancar, având active de 59,3 miliarde de lei, ceea ce reprezenta o cotă de piață de 13,8%, în creștere de la 13,15%, în anul anterior. Bancpost era, la finele anului trecut, a noua bancă din sistemul bancar românesc în funcție de active, în valoare de 10,92 miliarde de lei, reprezentând o cotă de piață de 2,55%, în scădere de la 11,65 miliarde de lei, respectiv 2,96% cota de piață. Astfel, valoarea cumulată a celor două va ajunge să reprezinte primul loc al sistemul bancar local. Acesta era ocupat, la finele anului trecut, de BCR, ale cărei active de 67,73 de miliarde de lei reprezentau o cotă de piață de 15,83%, în scădere de la 16,28%, în anul anterior.

Angajații români stau la un loc de muncă în jur de patru ani

u angajații trecuți de 50 de ani, de 5 ori mai stabili decât cei tineri, arată un studiu al eJobs

Angajații români rămân, în medie, patru ani într-un loc de muncă, după care aleg să facă o schimbare de carieră, arată cel mai recent studiu realizat de platforma de recrutare online eJobs. Cei mai stabili sunt angajații cu vârsta peste 50 de ani, care rămân într-o companie pentru o perioadă medie de 13 ani, în timp ce tinerii pleacă după 2,7 ani. Cele mai frecvente mutări au loc pe segmentul angajaților tineri, adică aceia născuți în perioada 1980-1995 (Generația Millenial) și cei născuți după 1995 (Generația Z). În cazul primilor, angajatorii ar trebui să se aștepte la o plecare după 2,7 ani petrecuți în cadrul companiei. Cu cât media de vârstă scade, cu atât scade și nivelul lor de stabilitate, astfel că tinerii care abia în ultimii 5 ani au intrat pe piața muncii obișnuiesc să-și caute alt job după aproximativ un an petrecut într-o companie. "Aceste statistici se explică și prin faptul că tinerii caută, în primul rând, acumularea de experiență și nu au acea teamă a schimbării și a adaptării la nou, pe care o au generațiile anterioare. Atunci când primesc o ofertă pe care o consideră mai bună, uneori, chiar și cu un salariu mai mic, o acceptă pentru că văd în ea potențialul de a crește în carieră", declară Bogdan Badea, director general la eJobs România. Studiul arată că semnificativ mai stabili sunt angajații care aparțin Generației X, adică aceia care au acum între 38 și 48 de ani. În medie, ei petrec 4,2 ani la un loc de muncă și iau decizia de a pleca mult mai greu decât cei foarte tineri. "Vorbim despre o generație aflată în punctul de maturitate profesională, mulți dintre aceștia ocupă funcții de management, au obligații financiare personale care nu le permit să ia decizii pripite și de aceea sunt foarte atenți atunci când fac o astfel de mișcare. Pentru ei, lista de criterii care trebuie bifate este mult mai lungă și se extinde pe mai multe paliere: caută o ofertă financiară bună, vor stabilitate, vor funcții de management, o reputație bună de angajator, se uită la distanța dintre casă și birou și așa mai departe. Sunt mai puțin dispuși la concesii și, prin urmare, mai stabili", explică Bogdan Badea. Cei mai statornici sunt, potrivit studiului eJobs, angajații care au depășit vârsta de 50 de ani. Ei ajung la o perioadă medie petrecută în aceeași companie de peste 13 ani, mai exact 13,3 ani. Lipsa de încredere în propriile forțe, dar și teama de adaptare la o nouă echipă și un nou mediu de lucru sunt principalele criterii pentru care doar în cazuri extreme aleg să facă o schimbare de carieră.

Lidl mai deschide cinci magazine în România până la sfârșitul anului

Discounterul german Lidl, al treilea cel mai puternic jucător din comerțul alimentar din România, va deschide cinci magazine la nivel național până la sfârșitul anului, iar anul viitor încă 15, a declarat joi pentru News.ro directorul de comunicare al companiei, Cristina Hanganu, fără a preciza valoarea investiției totale. ”Noi creștem în medie cu 15 magazine pe an. Acum avem 230 de magazine, iar până la sfârșitul anului vom mai deschide cinci magazine. Anul viitor ne propunem să menținem același ritm de creștere de aproximativ 15 magazine pe an. Nu putem preciza care este valoarea totală a investiției”, a spus Cristina Hanganu. În ceea ce privește locațiile, ea afirmă că societatea se va extinde în orașe în care deja este prezentă, dar și în orașele noi, fiind prezentă în toate județele. De asemenea, în prezent, Lidl construiește al cincilea centru logistic la Roman.„În cursul acestui an am deschis și Lidl Digital, hubul nostru de tehnologie care deservește grupul Lidl. Am angajat deja 50 de specialiști, intenționăm să angajăm în jur de 100. Cam în fiecare an, pe partea de retail, pe Lidl Discount, angajăm în jur de 500 de oameni, cam acesta este ritmul nostru de creștere”, a adăugat Hanganu. Pentru viitor, compania își propune să crească cifra de afaceri peste media pieței, a adăugat ea, fără a oferi cifre exacte în acest sens. Lidl a anunțat joi că, în perioada 13-29 septembrie, deschide, în centrul Capitalei, Muzeul Bucatelor Ascunse, o expoziție gastronomică temporară ce își propune să conserve tradițiile culinare, prin intermediul rețetelor autentic românești. În această perioadă se vor desfășura zilnic mai multe tururi ghidate.

Culesul viei se face cu deținute din cauza lipsei zilierilor

Din cauza lipsei forței de muncă, conducerea singurului Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din țară, aflat la Valea Călugărească, adună strugurii cu deținutele singurului penitenciar de femei din țară. Contractul este pentru două săptămâni. Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Valea Călugărească, Marian Ion, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a semnat contractul cu Penitenciarul Târgșor după ce a văzut un anunț într-un ziar, disperat că nu găsește persoane pentru culegerea strugurilor. Pentru munca prestată, fiecare deținută primește 11,75 lei pe oră. “Am văzut anunțul. Am negociat pentru 30 de deținute, timp de două săptămâni, cu posibilitate de prelungire, în funcție de vreme. După patru zile eu sunt mulțumit”, a declarat Marian Ion. Potrivit acestuia, contractul era singura soluție pentru culegerea strugurilor, având în vedere criza forței de muncă din domeniu. Zilierii sunt găsiți din ce în ce mai greu și vor bani mulți. “Era singura soluție. E o criză a forței de muncă. Noi ne-am confruntat din 2014 cu această criză. În mod tradițional lucram cu echipe din Moldova care munceau foarte mult, cei care aveau productivitate au plecat în străinătate, au rămas cei în vârstă și ușor ușor au început să ridice doar pretenții. Vor din ce în ce mai mulți bani. Anul trecut a fost o companie groaznică. Din 25 de moldoveni au venit doar șapte”, a spus directorul institutului. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de femei, Ioana Plugaru, a declarat că deținutele au numai beneficii de pe urma acestei activități. “Beneficiază de zile câștig, adică în cazul în care se prestează o muncă remunerată se consideră executate patru zile pentru trei zile de muncă. Beneficiază și de bani, 40 la sută din venitul negociat”, a declarat Plugaru. Printre deținutele care culeg via se numără și Mariana Mareș. Are 39 de ani, iar acasă o așteaptă doi copii, unul de 20 și altul de 7, fiind după gratii de un an și trei luni pentru contrabandă cu țigări. “E foarte frumos aici. În primul rând suntem în libertate. Pentru noi contează foarte mult. Nu e o muncă grea. E o plăcere să culegi”, a spus Mariana. Pe o altă femeie, ”metoda accidentul” a trimis-o după gratii. Muncește ca să plece mai repede acasă.

Program de 500 milioane dolari pentru companiile cu capital românesc

Fostul ministru al Mediului de Afaceri, Ilan Laufer, a anunțat că va lansa luna viitoare programul Smart Start USA, de 500 milioane dolari, pentru companiile cu capital românesc. Smart Start USA este un program privat din România care vrea să creeze un ecosistem de educație antreprenorială și financiară și un cadru de instruire și consultanță în business prin care cei interesați ar putea accesa soluții de finanțare. ”Echipa de proiect a avut o nouă sesiune de analiză a strategiei de implementare a Smart Start USA și a definitivat ultimele detalii, la începutul lunii octombrie platforma de înscriere în programul Smart Start USA urmând a fi lansată oficial”, arată un comunicat semnat de Harry Ilan Laufer, inițiatorul și coordonatorul programului. În program sunt implicate băncile Piraeus Bank, BCR și Banca Transilvania.  ”Doresc să vă informez că bugetul alocat finanțărilor companiilor cu capital românesc, prin intermediul programului Smart Start USA, este de 500 milioane dolari. El va fi disponibil pentru companiile care vor aplica pentru program și vor fi admise la finanțare de către partenerii de implementare”, a declarat Laufer. În acest sens, programul urmărește să ofere susținere pentru 10.000 de companii anual. Lansarea platformei de înscriere va avea loc la începutul lunii octombrie și va fi urmată de o caravană de informare în peste 30 de orașe din țară. ”Am creat acest program pentru a simplifica pătrunderea companiilor românești pe piețele internaționale, iar una dintre prioritățile principale este piața Statelor Unite ale Americii, care reprezintă oportunități foarte mari pentru capitalul românesc”, a spus Laufer. Programul are ca scop stabilirea de contacte directe între companiile și întreprinzătorii din România și SUA, fiind înființată, pentru facilitarea rapidă a acestora, filiala CCIR la Miami.

Numărul de porci din ferme este în scădere

La data de 1 mai 2018, înainte de declanșarea problemei cu pesta porcină africană (PPA), numărul total de porci era cu -8% mai redus față de aceeași dată a anului trecut (-357.270 de capete), până la 4,12 milioane de capete, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). În plus, efectivul de matcă (scroafe pentru reproducere) s-a redus, în aceeași perioadă, cu -14,2% (-46.288 de capete), ajungând până la 280.017 capete. Efectivul matcă (scroafe de prăsilă) este reprezentat din femele care au fătat cel puțin o dată, inclusiv scrofițe după 48 de ore de la fătare, dacă acestea au fătat purcei viabili și pot asigura o alăptare corespunzătoare. La distribuția animalelor pe regiuni de dezvoltare la 1 mai 2018, comparativ cu aceeași dată a anului precedent, se constată că ponderea acestora a crescut în regiunile: Nord-Vest cu 1,6 puncte procentuale (pp), Muntenia de Sud cu 1,4 pp, Sud-Est (0,5 pp), București-Ilfov (0,1 pp) și a înregistrat scăderi în regiunile: Sud-Vest Oltenia (-1,6 pp), Centru (-1,1 pp), Vest (-0,5 pp), Nord-Est (-0,4 pp).

Deficitul bugetar al SUA a crescut la 898 de miliarde de dolari

Deficitul bugetar al Statelor Unite a crescut la 898 de miliarde de dolari într-o perioadă de 11 luni încheiată în august, depășind estimările Biroului pentru Buget al Congresului pentru primul an fiscal integral al președinției Trump, transmite Bloomberg. Astfel, deficitul bugetar a crescut cu o treime în intervalul octombrie-august, de la 674 de miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unui comunicat publicat joi de Departamentul Trezoreriei. Cheltuielile au urcat cu 7%, la 3.880 de miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu numai 1%, la 2.990 ce miliarde de dolari. Veniturile încasate de la companii au scăzut cu 71 de miliarde de dolari, la 163 de miliarde de dolari, comparativ cu anul precedent. Deficitul bugetar a continuat să crească în timpul președinției Trump, provocând îngrijorări că datoria publică a SUA, în prezent de 21.500 de miliarde de dolari, scapă de sub control.

După trei zile de staționare, indicii ROBOR la 3 și 6 luni scad ușor

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât vineri la nivelul de 3,09%, de la nivelul de 3,10% înregistrat în ultimele trei zile, informează Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut și el la nivelul de 3,36%, de la 3,37% cât a fost stabilit marți, miercuri și joi. În plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas vineri la 3,44%, nivel neschimbat de joi. De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a stagnat vineri la 3,50%, cât a fost nivelul de joi. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Națională.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.