MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un român sărac cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie
TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulţi bani statului, ci aduce falimente, reclamă Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) avertizează că anul 2026 va marca o schimbare profundă în industria HoReCa, atât din perspectiva comportamentului de consum, cât şi a sustenabilităţii economice a operatorilor. Estimările federaţiei arată că, într-un singur an, între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute şi a reducerii cererii. Potrivit FPIOR, TVA mare în HoReCa nu aduce mai mulţi bani statului, ci aduce falimente. ”Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) avertizează că anul 2026 va marca o schimbare profundă în industria HoReCa, atât din perspectiva comportamentului de consum, cât şi a sustenabilităţii economice a operatorilor. În lipsa unei fiscalităţi predictibile şi rezonabile, sectorul riscă o contracţie accelerată, cu efecte directe asupra locurilor de muncă, veniturilor bugetare şi economiei”, arată FPIOR. Estimările federaţiei arată că, într-un singur an, între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea, în special ca urmare a presiunii fiscale crescute şi a reducerii cererii. Industria ospitalităţii funcţionează, în prezent, cu marje reale de profit de doar 3–5%. În aceste condiţii, orice majorare de taxe nu se reflectă în profit, ci se transferă inevitabil în preţuri, determinând pierderea clienţilor şi, în final, închiderea unităţilor, spun reprezentanţii federaţiei. ”Avem exemple clare în Europa: toate statele care au supraimpozitat ospitalitatea au revenit ulterior asupra deciziei, după valuri de falimente. Nu vorbim despre un risc teoretic. Vorbim despre un risc imediat: 15–25% dintre restaurante pot dispărea într-un singur an”, adaugă ei. Industria ospitalităţii este despre sute de mii de locuri de muncă, despre turism, despre consum intern şi despre viaţa economică a oraşelor. “Mesajul nostru este simplu: menţineţi o fiscalitate predictibilă şi rezonabilă, iar industria va continua să plătească taxe. Împovăraţi-o excesiv şi veţi pierde o sursă stabilă de venituri.Statul nu câştigă din falimente.Câştigă din firme care funcţionează corect şi pe termen lung”, afirmă Marius Bănică, preşedinte HoReCa Oltenia şi vicepreşedinte FPIOR. La nivelul industriei, traficul de clienţi a scăzut deja cu aproximativ 15%, iar numărul unităţilor HoReCa s-a redus cu circa 10%, semnale clare ale unei pieţe aflate în ajustare, un proces care va continua şi în 2026. „În condiţiile în care sectorul ospitalităţii funcţionează cu marje de profit structurale reduse, capacitatea de a absorbi creşteri suplimentare de fiscalitate este sever limitată. Transferul acestor costuri către preţurile finale generează contracţia cererii şi afectează sustenabilitatea economică a operatorilor. Consolidarea veniturilor bugetare depinde de menţinerea în funcţiune a unui mediu de afaceri viabil şi conform, nu de reducerea bazei economice active”, declară Corina Macri, preşedinte Horetim şi vicepreşedinte FPIOR.
FMI avertizează: Inteligenţa artificială loveşte piaţa muncii ”ca un tsunami”
Anxietatea angajaţilor va exploda în 2026
Inteligenţa artificială devine un factor disruptiv major pentru piaţa muncii globală, iar anxietatea legată de pierderea locurilor de muncă va creşte accelerat în 2026, au avertizat marţi FMI, lideri internaţionali şi directori de companii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, citaţi de CNBC. Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, a declarat într-un interviu acordat CNBC că AI reprezintă ”un factor major pentru creştere economică”, cu potenţialul de a ridica PIB-ul global cu până la 0,8% anual în următorii ani. ”Vedem un potenţial de creştere de până la 0,8%, dar loveşte piaţa muncii ca un tsunami, iar majoritatea ţărilor şi companiilor nu sunt pregătite”, a spus Georgieva. Ea a subliniat că marile economii trebuie să accelereze programele de formare profesională pentru a crea competenţele necesare într-o piaţă a muncii deja schimbată de AI. Datele firmei de consultanţă Challenger, Gray & Christmas arată că în 2025 aproape 55.000 de concedieri în SUA au fost asociate implementării AI, companii precum Amazon, Salesforce, Accenture şi Lufthansa invocând automatizarea în restructurările interne. În paralel, temerile angajaţilor privind pierderea locului de muncă din cauza AI au crescut de la 28% în 2024 la 40% în 2026, potrivit unui sondaj Mercer pe 12.000 de respondenţi. Mercer avertizează că 62% dintre angajaţi cred că liderii subestimează impactul emoţional al AI, în timp ce Deutsche Bank anticipează o escaladare a litigiilor legate de confidenţialitate, drepturi de autor şi folosirea unor chatboturi care pot afecta utilizatorii vulnerabili. Un studiu Stanford confirmă efecte inegale: rolurile entry-level expuse AI au suferit un declin de 16% în angajări, în timp ce poziţiile pentru angajaţii experimentaţi rămân stabile. Liderii din industrie susţin însă că impactul real al AI este adesea exagerat. Sander van’t Noordende, CEO-ul Randstad, a declarat că multe concedieri atribuite AI reflectă, de fapt, incertitudini economice mai largi: ”Este prea devreme să legăm direct aceste restructurări de AI.” Totuşi, presiunea investitorilor creşte. Potrivit Mercer, 97% dintre investitori penalizează companiile care nu îşi instruiesc angajaţii în domeniul AI, iar trei sferturi sunt mai dispuse să investească în firme care integrează programe solide de formare tehnologică.
„Costul energiei va decide care ţări câştigă cursa globală a inteligenţei artificiale”
Costul energiei va deveni determinantul numărul unu în competiţia globală pentru supremaţia în inteligenţa artificială, a declarat marţi CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, la Forumul Economic Mondial de la Davos, transmite CNBC. Într-o economie în care statele şi companiile investesc masiv în infrastructură AI, ”creşterea PIB-ului în orice ţară va fi direct corelată cu costul energiei necesare pentru utilizarea AI”, a spus Nadella. El a subliniat apariţia unei noi ”mărfi global”: token-urile, unităţile de procesare cumpărate pentru a rula modele de inteligenţă artificială. ”Sarcina fiecărei economii este să transforme aceste token-uri în creştere economică. Dacă ai o marfă mai ieftină, eşti avantajat.” Microsoft se numără printre giganţii care investesc sume colosale în centre de date. Compania a spus la începutul lui 2025 că va cheltui 80 de miliarde de dolari pe infrastructură AI, iar 50% din investiţii sunt deja în afara Statelor Unite. Nadella a avertizat însă că societatea nu va tolera consumul masiv de energie pentru modele AI dacă acestea nu produc valoare reală. ”Vom pierde rapid permisiunea socială de a folosi o resursă atât de limitată precum energia, dacă aceste token-uri nu îmbunătăţesc sănătatea, educaţia, eficienţa sectorului public şi competitivitatea sectorului privat.” Europa se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate preţuri la energie la nivel global, exacerbate de invazia rusă în Ucraina şi sancţiunile ulterioare. În privinţa competitivităţii, Nadella a subliniat că nu este vorba doar de producţia de energie, ci şi de întregul ”cost total de operare”: ”Poţi produce energie ieftin? Poţi construi centre de date? Care este curba de cost a siliciului din sistem?” Referindu-se la Europa, el a spus că succesul continentului depinde de capacitatea de a produce pentru o piaţă globală, nu doar internă. ”Competitivitatea Europei înseamnă competitivitatea producţiei sale pe pieţele globale, nu doar în Europa. De multe ori aici discuţia este doar despre Europa.”
Radu Miruţă: Suntem, în sfârşit, pe un drum mult mai corect pentru bugetul ţării noastre
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a transmis, marţi seară, cu mesaj pe tema bugetului pentru 2026, ”un buget echilibrat, onest şi realist, în limitele a ceea ce ne putem permite”. El a multumit tuturor celor care, deşi sunt nemulţumiţi de măsurile care s-au luat până acum, au înţeles cât de complicat este momentul bugetar pe care îl traversăm. ”Vom reuşi pe deplin doar dupa ce vom inlocui combinaţiile cu normalitatea, atârnătorii cu oameni bine pregătiţi, pilele cu meritocraţia”, a transmis ministrul USR. ”Suntem, în sfârşit, pe un drum mult mai corect pentru bugetul ţării noastre. Cifrele nu mint, nu dezinformează, nu îi ceartă pe cei care au huzurit iresponsabil în trecut cu banii publici ai României până s-a ajuns la os”, a scris, marţi seară, pe Facebook, ministrul Apărării, Radu Miruţă. Potrivit acestuia, ”după o jumătate de an de decizii necesare pentru a mai rămâne în picioare ţara asta, când s-a tras linie la final de an, estimarea Ministerului de Finanţe este că deficitul bugetar este mai mic cu 15 miliarde decât ne aşteptam”. Miruţă apreciază că ”economie încât să mai rămâi funcţional ca ţară faci cu munca si cartea învăţată, nu cu declaraţii lăutăreşti care sub titlu nu mai ascund nimic”, atac direct la PSD, care s-a referit la premierul Ilie Bolojan ca la un ”lăutar” care ar trebui schimbat pentru că nu respectă playlistul – adică programul de guvernare. ”Vă mulţumesc tuturor celor care, în ultimele şase luni, aţi înţeles cât de complicat este momentul bugetar pe care îl traversăm, că aţi înţeles că ţara nu este pe deplin funcţională şi că până îşi adună taxe nerecuperate şi taie cheltuieli absurde, până îi pune la colţul corect pe cei vizibil corupţi, tot sudoarea voastră a fost prima scăpare. Da, ordinea operaţiilor trebuie schimbată şi vom reuşi pe deplin doar dupa ce vom inlocui combinaţiile cu normalitatea, atârnătorii cu oameni bine pregătiţi, pilele cu meritocraţia”, a adăugar Miruţă. Acesta s-a adresat angajaţilor, antreprenorilor, pensionarilor, studenţilor, părinţilor, bunicilor, ”cetăţeni responsabili” care, deşi nu le-a fost uşor, şi-au făcut datoria faţă de stat.
ROBOR la trei luni a scăzut la 5,91%/an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 5,91% pe an, de la 5,97% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai mic al indicelui ROBOR, 5,90%, a fost consemnat în luna mai a anului trecut. La începutul lui 2025, indicele ROBOR era 5,92%. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,04% pe an, de la 6,09%/an marți, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,19%/an de la 6,26%/an cât a fost marți. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,68% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2025.
Un fond danez de pensii vinde titluri SUA de 100 de milioane de dolari
Fondul danez de pensii AkademikerPension a anunţat că va renunţa complet la expunerea pe titlurile de stat americane, în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari, decizia fiind motivată atât de deteriorarea finanţelor publice ale Statelor Unite, cât şi de escaladarea tensiunilor diplomatice dintre Washington şi Copenhaga privind Groenlanda, transmite CNBC. Directorul de investiţii Anders Schelde a declarat pentru CNBC că hotărârea a fost determinată în primul rând de ”finanţele slabe ale guvernului american”, pe fondul crizei datoriei şi al deficitului bugetar ridicat. Totuşi, disputa izbucnită după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat cu tarife suplimentare statele europene dacă Danemarca nu cedează controlul asupra Groenlandei ”nu a făcut decizia mai dificilă”. ”Nu este direct legată de ruptura actuală dintre șSUAț şi Europa, dar desigur nu a îngreunat luarea deciziei”, a spus Schelde. Fondul intenţionează să lichideze complet deţinerile în Treasuries până la sfârşitul lunii.
Se înmulţesc tentativele de fraudă online
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) recomandă atenţie sporită în cazul comenzilor online, precizând că tot mai mulţi utilizatorii sunt supuşi unor tentative de fraudă, prin atragerea lor pe site-uri false. Reprezentanţii DNSC susţin că reducerile de început de an atrag comenzi tot mai multe, dar în acelaşi timp apar şi numeroase tentative de fraudă. ”În această perioadă, campaniile de phishing prin SMS se intensifică, folosind identitatea unor branduri cunoscute pentru a păcăli utilizatorii. Una dintre tentative foloseşte imaginea Fan Courier, prin mesaje false de tip: «Aveţi un colet la numărul dvs. Alegeţi un locker FANBOX». În realitate, este o capcană construită pentru a te determina să accesezi un site fals, care imită o platformă de curierat, şi să introduci date personale sau bancare”, precizează DNSC. Pentru protejarea consumatorilor, conducerea DNSC recomandă ca linkurile primite prin SMS de la surse necunoscute să nu fie accesate.
Veniturile Netflix au crescut cu 16% în 2025
Netflix a avut anul trecut venituri de 45,2 miliarde de dolari, după ce în ultimul trimestru a câştigat 12 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, veniturile companiei au crescut cu 18% în ultimul trimestru al anului trecut şi cu 16% pe întreg anul. Netflix are acum peste 325 de milioane de conturi plătite, dar în acelaşi timp, îşi creşte şi veniturile obţinute din reclame. 1,5 miliarde de dolari a câştigat Netflix anul trecut din reclame, ceea ce reprezenta o creştere de 250% faţă de 2024. Pentru viitor, compania are în plan să lanseze noi formate de publicitate. În acelaşi timp, platforma se laudă cu o creştere a timpului alocat de abonaţi vizionării în a doua parte a anului trecut, cu 2% mai mare decât în 2024. Anul acesta, Netflix plănuieşte să lanseze o nouă interfaţă pentru aplicaţiile mobile, care să acomodeze mai bine tipurile noi de conţinut, precum podcast-urile video şi clipurile verticale.
