Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un cunoscut producător de încălțăminte pune lacăt pe fabrica din România

Ziarul de Vrancea
13 feb 2019 579 vizualizări

Vor fi concediați circa 700 de salariațI u “vom lua toate măsurile de protecție socială prevăzute de legislația în vigoare”, anunță oficialii companiei

Producătorul de încălțăminte Rieker România anunță că încetează activitatea de producție în fabrica din Lugoj, județul Timiș, din cauza costurilor tot mai ridicate, a lipsei forței de muncă și a scăderii productivității. Ca urmare, cei aproximativ 700 de angajați își vor pierde locurile de muncă. "Piața muncii este extrem de dinamică și de competitivă în județul Timiș și va fi din ce în ce mai competitivă, ceea ce face să crească din ce în ce mai mult costurile cu forța de muncă, pe fondul unei lupte acerbe pentru atragerea angajaților. De asemenea, ne confruntăm cu lipsa forței de muncă calificată în domeniul confecții încălțăminte din cauza absenței școlilor profesionale", arată rerpezentanții Rieker România. Aceștia spun că au aproximativ 700 de angajați la fabrica din Lugoj, dar în ultimii ani se observă o fluctuație foarte mare, circa 40% dintre angajați fiind noi, ceea ce duce la o scădere a calității produselor. Productivitatea muncii este, de asemenea, în scădere, mai spun ei, menționând că aproximativ 55 la sută dintre angajați fac naveta cu 11 autobuze din localitățile din jurul Lugojului, chiar și de la 70 de kilometri, ceea ce implică costuri însemnate. La acestea se adaugă costul tot mai ridicat al utilităților, unde se observă o creștere de 35% în ultimele trei luni. "Toți acești factori fac nerentabilă și nesustenabilă producerea unei cantități prea mici de pantofi raportată la costurile în creștere. În consecință, ne vedem obligați să încetăm activitatea de producție din România. Vom lua toate măsurile de protecție socială prevăzute de legislația în vigoare. Am contactat deja firmele din Lugoj care sunt în căutare de angajați, în vederea facilitării angajării cât mai curând a salariaților noștri", mai spun reprezentanții Rieker. Firma Rieker a început activitatea în România în februarie 1998 și a fost unul din cei mai mari angajatori din vestul României. Firmele de producție ale concernului Rieker România au angajat în cei peste 20 de ani de existență peste 20.000 de salariați și au fost produse aici peste 47 de milioane de perechi de pantofi.

Economia României a crescut anul trecut cu 4,1%

u prognoza inițială a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză a fost la începutul anului trecut de 5,5%, iar ulterior în noiembrie a redus așteptările 4,5%

Economia românească a crescut anul trecut 4,1%, serie brută, față de 2017, arată primele estimări publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). În noiembrie 2018, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018. În ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu același trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB), a înregistrat o creștere cu 4,1%. În anul 2018, comparativ cu anul 2017, PIB-ul a crescut cu 4,1% În noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial în vederea reconcilierii cu datele anuale și a includerii estimării, PIB-ul pentru trimestrul IV 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul III 2018, publicată în 11 ianuarie 2019. Astfel, rezultatele trimestrului I 2018, comparativ cu trimestrul IV 2017, au fost revizuite de la 100,3% la 100,2%, rezultatele trimestrului II 2018, comparativ cu trimestrul I 2018, au fost revizuite de la 101,5% la 101,4%, iar rezultatele trimestrului III 2018, comparativ cu trimestrul II 2018, au fost revizuite de la 101,9% la 101,7%. În 30 ianuarie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a păstrat, în prognoză publicată, estimarea privind un avans de 5,5% al Produsului Intern Brut (PIB) pentru acest an, până la 1022,5 miliarde de lei, dar și avansul de 4,5% al economiei în 2018.

Dudaș: Fiscul încasează 1 miliard lei prin eșalonarea la plată

Doru Dudaș, director general în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), a afirmat, joi, că autoritățile fiscale au introdus medierea la plată, pentru a crește conformarea voluntară a contribuabilor, în condițiile în care a ajuns să încaseze un miliard de lei prin eșalonarea la plată. „Medierea am introdus-o recent în Codul de procedură fiscală, plecă de la o realitate și ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală - n.red.) știe: 94-95% din veniturile colectate de ANAF sunt colectate prin conformare voluntară. (...) Dacă vrem să creștem colectarea unde este mai eficient să umblăm, la cei 94% să îi creștem cu un procent sau la cei 5-6%? Este clar că trebuie să umblăm la zona de conformare”, a afirmat Doru Dudaș, joi, în cadrul unui eveniment organizat de Ziarul Financiar. Alexandru Drăghici, vicepreședintele ANAF, Coordonator al activității de colectare a veniturilor bugetare, a susținut că medierea la plată este un act premegător celoralate acte de executare silită. „Măsura de mediere este transmisă odată cu somația, asupra căruia contribuabilul se pronunță în termen de 15 zile. Ulterior, ANAF are obligația să prezinte soluția către contribuabil”, a detaliat Drăghici. Vicepreședintele ANAF a menționat printre aceste măsuri înlesnirea la plată, plata obligațiilor etc. „Dacă nu se identifică nici o soluție, se trece la execuție”, a punctat Drăghici. Directorul general din cadrul MFP a susținut că este mult mai corect și mai sigur ca această discuție privind medierea să se realizeze în baza legii, transparent, acesta fiind motivul principal pentru care a fost introdusă instituția medierii la plată. „Să nu înțelegem mai mult decât s-a vrut de la medierea la plată, în România: vorbim de o discuție privind modalitatea de plată, cu posibilitățile fiecăruia. În alte țări, există o mediere și în ceea ce privește stabilirea impozitelor. (...) Noi trebuie să mergem pas cu pas și să înțelegem că trebuie să existe o soluție. (...) Suma de plată nu se negociază, ci se negociază asupra modalității de plată – la scadență sau nu și soluția este eșalonarea la plată”, a detaliat Dudaș. Directorul din cadrul Finanțelor a susținut că eșalonarea la plată, care a fost introdusă în 2011, „a început să producă efecte”. „Am ajuns acum să încasăm un miliard de lei prin eșalonarea la plată de la contribuabilii care vor să plătească. Din 2011, nu există an în care să nu fie flexibilizat regulile de eșalonare la plată”, a precizat Dudaș. În aceste condiții, directorul din cadrul MFP a precizat ce a vrut Fiscul cu medierea: „diferite modalități de a face cunoscută modalitatea de plată, să îi arătăm care sunt avantajele la plată”.

Două treimi dintre directorii financiari percep un grad ridicat de incertitudine fiscală

Două treimi dintre directorii financiari din România sunt mai pesimiști față de respondenții din alte țări, 66% dintre ei percepând un grad ridicat sau foarte ridicat de incertitudine fiscală, în comparație cu 35%, în regiune. Un număr aproape dublu de directori financiari din România (90%) față de omologii din Europa Centrală consideră că asumarea unor riscuri suplimentare în afaceri nu este dezirabilă în această perioadă, arată a zecea edițe a studiului Deloitte CFO Survey Europa Centrală, realizat în perioada septembrie-noiembrie 2018 pe baza opiniilor directorilor financiari din peste 700 de organizații mari din sectoare și industrii variate. „Dintre factorii principali care ar putea avea un impact negativ asupra companiilor, directorii financiari din România sunt preocupați de migrarea angajaților cu calificare superioară și de efectul acesteia asupra forței de muncă disponibile, de creșterea costurilor operaționale și de imprevizibilitatea legislației fiscale și a celei care influențează mediul de afaceri. Cu toate acestea, ei rămân în general optimiști privind perspectivele macroeconomice și ale mediului de afaceri”, spune Farrukh Khan, Partener Audit și Servicii conexe, Deloitte România, coordonator al programului CFO Survey în România. Studiul arată că 85% dintre directorii financiari din România se așteaptă la o creștere a prețurilor în anul 2019 și sunt preocupați de impactul acesteia asupra costurilor operaționale. În decursul anului, ei preconizează creșteri ale costurilor cu materialele, cu forța de muncă și cu serviciile. Peste jumătate dintre respondenții din România (51%) se așteaptă la o creștere a PIB-ului în 2019, iar 75% dintre aceștia vor bugeta venituri mai mari în 2019, ușor mai optimist față de omologii lor din regiune (66%). Conform studiului, peste o treime (35%) dintre directorii financiari din 17 țări din Europa Centrală consideră că mediul de afaceri este supus unui grad ridicat de incertitudine și sunt precauți privind asumarea de riscuri suplimentare care ar putea afecta bilanțul. Directorii financiari din Europa Centrală sunt optimiști privind așteptările legate de economie și de evoluția propriilor companii, 66% dintre respondenți considerând că vor înregistra venituri mai mari în anul 2019. Cu toate aceste, indicele de încredere a scăzut ușor față de anul 2018, de la 23% la 16%, dar se situează peste nivelurile din 2016 și 2017.

Piața de bunuri de folosință îndelungată a ajuns la 3,4 miliarde de euro

Piața românească de bunuri de folosință îndelungată a ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2018, reprezentând o creștere de 13% comparativ cu anul anterior, arată studiul GfK Temax 2018. Principalul motor al acestei creșteri a fost sectorul telecom, cu un avans de 23% în valoare, până la 1,4 miliarde de euro. Telecom este astfel cel mai important sector din piață, cu o pondere de 42%. În trimestrul patru, piața românească de electro-IT a ajuns aproape de 1,2 miliarde de euro, impulsionată de evenimente promoționale precum Black Friday și Crăciun. Comparativ cu T4 2017, piața a crescut cu aproape 7%, principalele motoare fiind sectorul electrocasnicelor mari și cel al echipamentelor de birou, cu rate de creștere de 12%, respectiv 13%. Pe piața telecom, care include telefoanele inteligente și mobile, căști și wearables, vânzările de telefoane mobile pierd rapid cotă de piață, iar smartphone-urile și phablets beneficiază de rate de creștere de peste 300%. De asemenea, categoria de wearables este în plină expansiune (plus 45% față de T4 2017), condusă de gadget-urile noi lansate într-un rapid ritm. Comparativ cu 2017, întregul sector a crescut cu 35%. Dacă ne uităm la performanțele trimestriale, T4 2018 a marcat un avânt de 10% comparativ cu aceeași perioadă din 2017, în timp ce, în cadrul sectorului, piața de phablets a crescut cu 287%. Electrocasnicele mari sunt al doilea sector ca valoare din piața locală de bunuri de folosință îndelungată. Acestea s-au bucurat de o creștere anuală în valoare de aproape 12%, ca efect al evoluțiilor pozitive ale unor produse ca: uscatoarele de rufe, plus 45% față de 2017 și mașinile de spălat vase (plus 18%). Trimestrial, uscatoarele de rufe au crescut cu 52%, în timp ce congelatoarele s-au clasat pe locul al doilea cu o creștere în valoare de 18% față de T4 2017. Toate celelalte produse din acest sector au cunoscut un trend crescător, cuptoarele cu microunde rămânând relativ constante în valoare (doar plus 0,6%). Piața de electronice a înregistrat o valoare de 539 de milioane de euro în 2018, fiind al treilea sector ca pondere din întreaga piață electro-IT și marcând o creștere de aproape 7 procente în comparație cu 2017. 85% din întreaga valoare a sectorului (sau 458 milioane de euro) revine vânzărilor de televizoare, o categorie de produse care dă și tendința de creștere a sectorului, cu același plus de aproape 7% față de 2017. Putem vedea aici și categorii în scădere, precum media playere-le portabile (-26% versus 2017) sau video playere-le care au pierdut 21%. În T4 tendința este aproape similară. Pentru televizoare, ultimele trei luni ale anului au adus 40% din vânzări, în timp ce creșterea în comparație cu T4 2017 a fost aproape inexistentă (0,2%).

Economia Germaniei a evitat „la mustață” recesiunea

Economia Germaniei a trecut pe lângă recesiune, în ultimul trimestru al anului trecut, înregistrând o creștere zero, conform Biroului Federal de Statistică. Germania a evitat astfel două trimestre consecutive de contracție, care este definirea obișnuită a unei recesiuni. Rezultatul este urmarea performațelor slabe din comerț, precum și al cheltuielilor de consum scăzute. Creșterea zero înregistrată în perioada octombrie-decembrie vine după o contracție de 0,2% în trimestrul precedent. Motivele încetinirii economice de anul trecut includ slaba performanță a economiei mondiale și un rezultate mai slabe în sectorul auto, consumatorii germani fiind mai puțin dispuși să cumpere mașini noi, pe fondul confuziei legate de noile standarde de emisii. În plus, nivelurile scăzute ale apelor, în special ale Rinului, au afectat transporturile de bunuri, mai notează BBC.

Euro a urcat spre 4,75 lei

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,7451 lei, o creștere de 0,03% față de nivelul atins miercuri. Dolarul american a urcat până la cel mai mare nivel din aprilie 2017 până în prezent. Miercuri, euro a urcat la 4,7435 lei. Joi, euro a crescut la 4,7451 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,1917 lei la 4,2100 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 21 aprilie 2017, când a fost 4,2456 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,1674 lei la 4,1743 lei. Lira sterlină a urcat de la 5,4005 lei la 5,4044 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 176,7183 lei la 176,8542 lei. Marți, aurul a atins valoarea de 177,4473 lei, cel mai ridicat nivel din 11 iulie 2016, când a fost 178,0291 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,17%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,17%, cel mai mare nivel din ultimele două luni și jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. MIercuri, indicele a crescut la 3,15%. Joi, indicele a urcat la 3,17%, cel mai mare nivel din 26 noiembrie 2018, când a fost 3,20%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a stagnat la 3,34%. Miercuri, indicele ROBOR la șase luni a crescut de la 3,30% la 3,34%, cel mai mare nivel din 28 ianuarie, când a fost 3,34%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.