MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un angajat din cinci pleacă în primele 100 de zile din cauza atmosferei și a șefilor
“Productivitatea nu ține doar de cunoștințe și potențial, ci și de stimularea și sprijinul de care beneficiezi din partea angajatorului”, arată un studiu HPDI
Conform unui studiu, 21% dintre angajați au părăsit un loc de muncă din cauza atmosferei din echipă și a managementului defectuos. dar și pentru că le-a lipsit motivația, nu au știut ce au de făcut și nici cum să își ducă la îndeplinire sarcinile. Alte motive, conform studiului legat de motivele pentru care angajații români părăsesc o companie în primele 100 de zile realizat de HPDI (Human Performance Development International), au fost lipsa unui training prealabil și a unui proces temeinic de inducție. Analiza HPDI a avut o durată de trei săptămâni și a inclus angajați din industriile bancară, IT, farmaceutică, medicală, de producție, FMCG etc. “Productivitatea nu ține doar de cunoștințe și potențial, ci și de stimularea și sprijinul de care beneficiezi din partea angajatorului. În momentul actual, piața românească se confruntă cu o criză a forței de muncă și cu o problemă de retenție a angajaților. Am simțit nevoia acestui studiu, tocmai pentru a putea face o analiză aprofundată a motivelor pentru care oamenii pleacă rapid dintr-o companie. Din experiența noastră am observat, printre altele, că există o discrepanță între ceea ce cred mulți manageri că este cauza demisiilor și motivele reale ale acestora”, explică Petru Păcuraru, fondator și Managing Partner al HPDI. Concluziile studiului au relevat că lipsa unui program de mentorat, a ghidajului necesar înțelegerii atribuțiilor la un nou loc de muncă este una dintre marile frustrări ale angajaților. O bună parte dintre persoanele care își dau demisia în primele 100 de zile, o fac din cauza unor carențe de management. Potrivit rezultatelor cercetării, 19% dintre respondenți au părăsit o companie pentru că au considerat că s-a ivit o oportunitate mai bună. Reprezentanții HPDI cred că rolul managerului și al specialistului în recrutare sunt primordiale în acest caz, pentru că ei trebuie să îl ajute pe viitorul angajat să înțeleagă ce are de făcut, care sunt plusurile și eventualele minusuri din companie și la ce se poate aștepta. Tot 19% dintre cei chestionați au declarat că au plecat pentru că nu știau ce și cum au de făcut, iar doar 14% și-au căutat alte locuri de muncă, din cauza salariului nesatisfăcător. “Când am vorbit despre rezultatele preliminarii ale acestui studiu, mulți manageri s-au declarat mirați că salariul este trecut aproape de finalul listei cu motive pentru care oamenii pleacă repede dintr-o companie. Este o reacție firească, până la un punct! Întotdeauna e mai ușor să cauți motive în exterior, care nu țin de tine, decât să-ți asumi ca mai ai de învățat în ceea ce privește gestionarea relației cu angajații, îndrumarea și sprijinirea lor corectă”, spune Petru Păcuraru. Pe ultimele locuri printre motivațiile plecării în primele 100 de zile se află lipsa perspectivelor de avansare sau de învățare, precum și un șef prea autoritar, după cum au declarat 7% dintre respondenți, în ambele cazuri. În ceea ce privește soluțiile prin care ar încerca să stopeze plecarea oamenilor și să crească gradul de retenție, 66% dintre managerii intervievați cred că existența unui plan de carieră bine pus la punct este foarte important pentru a convinge angajații să rămână în companie. O modalitate de a păstra oamenii este oferirea de programe de educare la locul de muncă, sub forma a diferite cursuri sau traininguri, consideră 59% dintre managerii care au răspuns întrebărilor HPDI, iar 47% au menționat sesiunile de coaching ca metodă de creștere a retenției angajaților. Programul flexibil, în proporție de 45%, și mărirea salariilor - cu o pondere de 23% - au fost celelalte soluții la care s-au gândit managerii care au luat parte la cercetarea derulată de HPDI.
Românii cheltuie cel mai mult pentru hrană, europenii pe utilități
u așa aratâ un studiu prezentat recent de Eurostat
Spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde cheltuielile pentru utilități au cea mai mare pondere în bugetul familiei, în România, Estonia și Lituania cea mai mare parte a bugetului familial este alocat hranei, conform Eurostat. Cheltuielile pentru mâncare și băuturi nealcoolice reprezintă 27,8% din bugetul unei familii, în timp ce media europeană este 12,2%. Cheltuielile cu facturile pentru utilități reprezintă 22,5% din bugetul familiei în România, față de 24,2% media europeană. Cheltuielile pentru transport sunt 11,2% în România și 13% media UE. În Europa o pondere însemnată o au cheltuielile cu alte bunuri și servicii, de 11,4%, în timp ce în România acestea reprezintă 3,7%. Ponderea cheltuileilor cu tutunul și alcoolul este mai ridicată în România (5,7%), în timp ce în Europa este de 3,8%. La fel în cazul comunicațiilor, unde ponderea eeste 4,1% în România și 2,5% în Europa, precum și cheltuielile cu educația, de 2,1% în România și 1,1% în Europa. Pentru cultură românii alocă 5,8% iar europenii, în medie, 8,5%, iar pentru sănătate ponderea este în România de 6% și de 4% în Europa.
Rabla pentru electrocasnice va avea și a treia sesiune
Reprezentanții Ministerului Mediului au precizat, că începând de luni, 15 iulie, va începe a treia sesiunea de înscriere în programul Rabla pentru electrocasnice prin care se pot obține vouchere de până la 400 de lei, în schimbul unui aparat vechi. „Luni, 15 iulie, va avea loc a treia sesiune de înscriere în programul Rabla pentru electrocasnice. Vor fi puse la bătaie voucherele care au fost rezervate dar nefolosite în sesiunea a doua. Reamintim că un astfel de voucher expiră în 15 zile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Drăgan, directorul de Comunicare al Ministerului Mediului. Prin acest program se pot obține vouchere de până la 400 de lei pentru un televizor, în schimbul altui aparat vechi. Înscrierile persoanelor fizice se realizează prin intermediul aplicației electronice pe pagina web a Administrației Fondului pentru Mediu https://solicitant.afm.ro/PF/ Finanțarea se va acorda sub formă de vouchere, pentru achiziționarea de echipamente electrice și electronice de uz casnic, după cum urmează:
200 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică AÂÂ;
300 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică AÂÂÂ;
300 lei pentru mașini de spălat vase cu eficiența energetică AÂÂ;
400 lei pentru mașini de spălat vase cu eficiența energetică AÂÂÂ;
400 lei pentru aparate de aer condiționat, inclusiv aparate de aer condiționat portabile, cu eficiența energetică la răcire (AÂÂÂ/ AÂÂ);
300lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficiența energetică AÂÂ;
400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficiența energetică AÂÂÂ.
200 lei pentru televizoare cu eficiența energetică A și AÂ;
400 lei pentru televizoare cu eficiența energetică AÂÂ și AÂÂÂ.
Atacurile infractorilor electronici s-au înmulțit considerabil
În 2018 s-au înregistrat 556 de incidente cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, în creștere cu 66% față de 2017. Acestea au afectat, în total, aproape 15 milioane de conexiuni, informează ANCOM. „Datele raportate arată că dacă în 2017, în medie, un incident de securitate era rezolvat în mai bine de 8 ore, anul trecut operatorii au reușit să reducă timpii de soluționare a incidentelor până la o medie de 5 ore. Pe de altă parte, numărul incidentelor de securitate a crescut cu 66% față de 2017 ”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM. Cele mai multe conexiuni afectate de incidentele semnificative sunt cele de telefonie mobilă și SMS (peste 7,6 milioane de conexiuni), urmate de serviciile de internet mobil (peste 4,7 milioane de conexiuni), telefonie fixă (peste 1 milion de conexiuni) și internet fix (aproximativ 1 milion de conexiuni), cele mai puțin afectate fiind cele de retransmisie a programelor audiovizuale (aproximativ 438 de mii de conexiuni). Potrivit raportărilor, anul trecut un incident cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice a afectat în medie 24.252 de conexiuni, numărul fiind în scădere față de 2017, când au fost înregistrate în medie 29.755 de conexiuni afectate de un incident. Dacă în 2017 durata medie a unui incident semnificativ a fost de 8 ore și 49 de minute, iar durata totală a incidentelor de 2.945 de ore, în 2018 s-a constatat o ușoară îmbunătățire, durata medie a unui incident scăzând la 5 ore și 3 minute. Astfel, și durata totală a incidentelor a scăzut la 2.808 ore. Constanța a fost cel mai afectat județ cu 64 de incidente, urmat de Dolj, unde s-au înregistrat 57 incidente, Teleorman cu 55 incidente și Olt unde au avut loc 54 incidente. Pe de altă parte, județele cel mai puțin afectate au fost Ialomița (9 incidente), Bihor și Sălaj (câte 11 incidente). Un număr de 166 de incidente au avut impact asupra a cel puțin două județe. Conform datelor furnizate de către operatori, anul trecut, cele mai multe incidente (86%) au fost cauzate de factori externi (ex. întreruperea alimentării cu energie electrică, probleme legate de funcționarea unor echipamente sau distrugerea din cauze necunoscute a fibrei optice). Numărul incidentelor provocate de o cauză externă/parte terță aproape s-a dublat, urcând de la 243 (în 2017) la 477 (în 2018)
Finanțele modifică schemele de ajutor de stat pentru companii
MFP a elaborat modificări ale schemelor de ajutor de stat pentru companii, pentru simplificarea procesului și debirocratizare, informează instituția. Ministerul a pus în dezbatere publică două proiecte de acte normative privind modificări aduse schemei de ajutor de stat 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, precum și a schemei de ajutor de stat 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă. Principalele modificări ale schemei de ajutor 807/2014 privesc introducerea posibilității acordării ajutorului de stat pentru același proiect de investiții, atât pentru cheltuieli de natura activelor corporale și necorporale cât și pentru cheltuieli de natură salarială, fără a se depăși valoarea eligibilă cea mai mare a oricăreia dintre cele 2 categorii; introducerea anumitor condiții în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor de natura costurilor salariale; stabilirea mecanismului de recuperare proporțională a ajutorului de stat plătit pentru costuri salariale; modificarea intensităților maxim admise în funcție de nivelul de dezvoltare al județelor, astfel încât să se elimine decalajele de dezvoltare dintre județe prin stimularea realizării de investiții în județele slab dezvoltate; eliminarea unor formulare în vederea debirocratizării. Principalele modificări ale schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014 sunt înlocuirea mecanismului de depunere a cererilor pentru finanțare în sesiuni cu mecanismul de depunere continuă și eliminarea selecției pe bază de punctaj; introducerea posibilității demarării proiectului de investiții după depunerea cererii pentru finanțare; modificarea pragului minim de creare a locurilor de muncă precum și a categoriei acestora, respectiv minimum 30 locuri de muncă ȋnalt calificate și calificate; introducerea criteriului privind angajarea forței de muncă ȋnalt calificată și calificată remunerată cu un salariu minim brut lunar ȋn valoare de 8.000 lei pentru un loc de muncă înalt calificat (cca. 4.600 lei net), respectiv ȋn valoare de 5.500 lei pentru un loc de muncă calificat (cca. 3.200 lei net); eliminarea obligativității operatorului economic de a nu înregistra debite restante la bugetul general consolidat al statului la momentul depunerii cererii de acord pentru finanțare, nu se mai solicită Cerificat de atestare fiscală la momentul depunerii cererii de acord pentru finanțare. Această obligație rămâne valabilă la momentul plății ajutorului de stat, acestea fiind solicitate de reprezentanții DGAS; modificarea intensităților maxim admise în funcție de nivelul de dezvoltare al județelor, astfel încât să se elimine decalajele de dezvoltare dintre județe prin stimularea realizării de investiții în județele slab dezvoltate; introducerea posibilității utilizării bugetului neconsumat în anii anteriori; flexibilizarea procedurii de plată a ajutorului de stat
Electrica: Am distribuit dividende brute de 1,3 miliarde lei
Furnizorul și distribuitorul de energie Electrica SA a investit peste 3 miliarde de lei în România în ultimii cinci ani și a distribuit dividende brute de 1,3 miliarde lei, în perioada de la listarea sa pe bursă și până în prezent, a anunțat, miercuri, compania. Corina Popescu, directorul general al Electrica SA, și Adrian Tănase, directorul general al BVB, au deschis miercuri ședința de tranzacționare la Bursa de Valori București (BVB), cu ocazia aniversării a cinci ani de la listarea companiei, cea mai mare din istoria pieței de capital din România și, totodată, singura privatizare cu pachet majoritar prin piata de capital. „Nu au fost cinci ani ușori, date fiind provocările din piața de energie, însă echipa Electrica, alături de partenerii săi, a reușit să realizeze lucruri foarte importante în tot acest interval: suntem compania din BET care a oferit cel mai stabil randament al dividendului, am distribuit dividende brute de circa 1,3 miliarde lei, am devenit cel mai mare investitor în infrastructura energetică, cu peste 3 miliarde de lei investiți în ultimii cinci ani, și am reușit să îmbunătățim semnificativ calitatea serviciilor oferite. În tot acest interval, am implementat ample programe de transformare și optimizare a activităților, de reducere a costurilor și de adaptare a strategiei la condițiile pieței, atât în aria de distribuție și servicii, cât și în cea de furnizare, reușind să eficientizăm activitatea grupului”, spune Corina Popescu, CEO Electrica.
David Lipton, director general interimar la FMI
Americanul David Lipton, numărul doi la Fondul Monetar Internațional (FMI), a fost numit provizoriu în locul francezei Christine Lagarde, nominalizată la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), relatează AFP. Lipton a fost desemnat marți să o înlocuiască provizoriu pe Lagarde. ”Acceptăm decizia domanei Lagarde de a renunța temporar la sarcinile sale în cadrul FMI, pe timpul nominalizării sale (la conducerea BCE)”, a anunțat instituția cu sediul la Washington. ”Avem deplină încredere în David Lipton, directorul general interimar al FMI”, subliniază FMI în acest comunicat.
Aurul, la cea mai mare valoare din ultimii 7 ani
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, ieri, un curs de referință de 4,7356 lei/euro, în creștere cu 0,01% față de valoarea atinsă marți. Prețul aurului a ajuns la cel mai mare nivel din 2012 până în prezent. Marți, euro a urcat la 4,7352 lei. Miercuri, euro a crescut la 4,7356 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 187,4404 lei la 192,3192 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 11 decembrie 2012, când a fost 192,3643 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,1838 lei la 4,1943 lei. Cursul francului elvețian a urcat de la 4,2411 lei la 4,2569 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5,2831 lei la 5,2750 lei.
