Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Țuțuianu: Elicopterele Bell produse în România vor fi exportate și pe alte piețe

Ziarul de Vrancea
4 aug 2017 219 vizualizări

Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat, vineri, că fabrica româno-americană care va produce elicoptere Bell în România, pentru înzestrarea Armatei, nu va fi folosită exclusiv pentru nevoile interne, ci va putea să și exporte pe alte piețe

 "Am stabilit un necesar de înzestrare pentru următorii zece ani. Majoritatea acestor elicoptere vor fi produse în România. Am discutat de producția a câtorva dintre ele în Statele Unite, dar cu muncitori din România, care vor merge la specializare, la pregătire acolo. Evident că o fabrică de elicoptere din România nu va fi construită numai pentru a produce doar pentru nevoile armatei naționale. Ea va fi și un exportator și pe alte piețe", a spus el. Țuțuianu a afirmat că este prea devreme pentru a se discuta despre cantități de producție și de prețuri, pentru că ne aflăm abia în faza de început a dotărilor. Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, joi, cu reprezentanții ai companiei americane Bell Helicopter, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, semnând o scrisoare de intenție prin care guvernul român anunță Statele Unite asupra disponibilității de achiziționare a unor elicoptere de atac. ”Prim-ministrul Mihai Tudose, împreună cu ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, ministrul Economiei, Mihai Fifor, șeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Laurian Anastasof, au purtat discuții cu reprezentanții companiei Bell Helicopter. După convorbiri, ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a semnat scrisoarea de intenție de preț și disponibilitate privind achiziționarea de elicoptere de atac, urmând a fi adresată guvernului SUA”, informează Guvernul. Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat, joi, la Digi24, că elicopterele de atac pe care România intenționează să le achiziționeze vor fi produse în România, compania producătoare, Bell Helicopter, dându-și acordul pentru acest lucru.

Peste o treime din turiștii de pe litoralul românesc sunt bucureșteni

Mai mult de 36% din turiștii care au ajuns în acest sezon pe litoralul românesc provin din București, aceștia fiind dispuși să cheltuiască o sumă cu 15-20% mai mare decât restul turiștilor, în timp ce din județul Timiș au ajuns 5,2%, din Cluj - 5%, din Prahova aproape 4%, din Argeș - 3,8%, iar din Iași 3,5%, potrivit unui studiu realizat pe un eșantion de peste 32.000 de rezervări de către portalul litoralulromanesc.ro. La polul opus se află județele Tulcea, Mehedinți și Sălaj, care, împreună, nu acoperă nici măcar 1% din totalul turiștilor. În topul pe județe din punct de vedere al numărului de turiști la mare în perioada 1 mai - 30 iunie 2017, conduce detașat Bucureștiul, cu mai mult de 36% din total. Locul secund este ocupat de județul Timiș (5,24%), urmat de Cluj (4,96%), Prahova (3,98%), Argeș (3,8%), Iași (3,54%) și Brașov cu 3,25%. În  listă urmează câteva județe cu ponderi între 2,2 și 2% (Bacău, Dolj și Hunedoara). La coada clasamentului se situează județele Tulcea (0,16%), Mehedinți (0,34%) și Sălaj (0,35%). Tarifele din jumătatea de nord a stațiunii Mamaia, începând cu zona Cazino, preferată de bucureșteni, sunt mai mari cu cel puțin 15% față de cele din sudul stațiunii și cu până la 30% peste cele din sudul litoralului, potrivit studiului. Media sejurului este 4,4 zile pentru turiștii bucureșteni și 5,2 zile pentru ceilalți. Sunt bucureșteni care vin chiar și de cinci ori pe an la mare, în timp ce, în general, turiștii din țară ajung o singură dată pe an pe litoral. Cei mai mulți dintre bucureștenii care vin la mare sunt tineri, cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani și preferă nordul stațiunii Mamaia, cu hoteluri de calitate superioară și, implicit, mai scumpe. "Pe modelul actual de turism, litoralul și, mai ales, Mamaia, nu ar putea rezista fără turiștii din București. Dar, odată cu apariția unui număr din ce în ce mai mare de locații all inclusive, care se adresează în special familiilor cu copii, se poate reduce dependența turismului de litoral de turistul bucureștean, însă nu se poate elimina complet. De altfel, nici nu este de dorit acest lucru. În general, turistul de București este unul elevat, pretențios, recurent, dispus să cheltuiască o sumă mai mare decât restul turiștilor pentru o noapte de cazare", a declarat Ștefan Necula, director al portalului litoralulromanesc.ro. Referitor la ceilalți turiști, cu cât aceștia locuiesc mai departe de litoral, cu atât crește media sejurului. Timișorenii, clujenii, maramureșenii petrec, în general, sejururi la mare de 7-10 sau chiar 14 zile.

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 1,75% și rezervele minime

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut, vineri, rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, aflate în prezent la nivelul de 8%. În comunicatul emis după ședința de politică monetară, BNR a reiterat "gestionarea adecvată" a lichidității din sistemul bancar. În ședința din 5 mai, consiliul de administrație al BNR a luat prima decizie importantă de politică monetară din 2017, reducând rata RMO pentru pasivele în valută de la 10% la 8%, ceea ce a însemnat eliberarea către bănci a circa 500 de milioane de euro. Până în 5 mai, ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO - reprezentând sumele pe care băncile sunt obligate să le depună la BNR în fiecare lună ca procent din resursele atrase - la pasivele în valută de la 12% la 10%. Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse și ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%. Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidități la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitații repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităților permanente este de Â/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidități primesc pentru depozitele ținute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanțarea prin intermediul facilității de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naționale o dobândă de 3,25% pe an. Comunicatul detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susținut de guvernatorul Mugur Isărescu la ora 15:00. Cei nouă membri actuali ai Consiliului de Administrație al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy și Virgiliu Stoenescu.

Vânzările de motorină sunt în creștere

Vânzările retail de motorină ale MOL în România au crescut cu 12% în prima jumătate a anului, în timp ce vânzările de benzină s-au majorat cu 1%, comparativ cu prima jumătate a lui 2016, arată datele transmise vineri de subsidiara din România a grupului petrolier ungar MOL. Oficialii MOL spun că toate segmentele de business au înregistrat creștere, ceea ce a generat o majorare cu 23 % a rezultatului operațional comparativ cu perioada similară a anului trecut. Segmentul Upstream a înregistrat un rezultat EBITDA de 128 miliarde forinți (447 milioane dolari), în creștere cu 45% față de perioada similară a anului trecut, și a generat un flux de numerar liber de 321 milioane dolari. Principalii factori care au determinat această evoluție au fost ascensiunea prețurilor la hidrocarburi pe fondul majorării cu 30% a prețului țițeiului Brent, precum și costurile de exploatare mai mici. Producția medie de hidrocarburi a atins 110.000 bep/zi în primele șase luni. Segmentul Downstream a realizat totodată un rezultat operațional de 186 miliarde forinți (652 milioane dolari) în prima jumătate a anului. În perioada analizată, s-a înregistrat o creștere de 8% față de perioada similară a anului trecut.

CFR SA începe lucrările de modernizare la 14 poduri și podețe

Compania care administrează infrastructura de cale ferată din România, CFR SA, și Arcada Company au semnat două contracte de lucrări, în valoare totală de 34,2 milioane lei, pentru modernizarea a 14 poduri și podețe aflate pe raza județelor Argeș, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și Sibiu, a anunțat ieri compania. Contractele de modernizare a celor 14 obiective feroviare sunt finanțate din fonduri alocate din cadrul Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 și de la bugetul de stat și au o perioadă de implemetare de 36 de luni pentru primul lot( etapă în care vor fi modernizate 3 poduri și 2 podețe), respectiv 36 de luni pentru lotul al treilea (perioadă în care vor fi modernizare 4 poduri și 5 podețe). “Lucrările de modernizare, structurate pe cele două loturi, au drept scop dezvoltarea infrastructurii feroviare din sudul țării, prin creșterea gradului de confortul și îmbunătățirea indicatorilor de siguranță”, se arată în comunicat. CFR SA a înregistrat o creștere de 180% a profitului brut în 2016 față de 2015, până la 496,94 milioane lei (110,6 milioane euro), în contextul în care compania a luat anul trecut măsuri de reorganizare administrativă și diminuare a pierderilor, potrivit datelor preliminate transmise News.ro de reprezentanții companiei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.