Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Turiștii străini au cheltuit în primele nouă luni peste 1 miliard de euro în România

Ziarul de Vrancea
16 dec 2018 324 vizualizări

Față de aceeașI perioadă a anului trecut sumele cheltuite în țara noastră au avansat cu 12%

Numărul turiștilor străini sosiți în primele nouă luni, în România, a fost de 2,21 milioane, iar aceștia au cheltuit 5,24 miliarde lei (1,12 miliarde de euro), cu 12% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În primele nouă luni ale anului trecut, turiștii străini sosiți în România au cheltuit 4,68 miliarde de lei (1 miliard de euro). În trimestrul al treilea al acestui an, numărul total de nerezidenți cazați în unitățile de cazare turistică a fost de 938.300 (960.500 în trimestrul al treilea din 2017), iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 2,17 miliarde de lei (470.000 de euro), față de 2,03 miliarde de lei (436.000 de euro) în aceeași perioadă a anului trecut. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România în trimestrul al treilea l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (53,1% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 60,3% din total. ”Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenți în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (46,9% din numărul total de turiști nerezidenți), dintre acestea evidențiindu-se călătoriile pentru vacanțe (66,6%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități”, se arată în comunicat. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,4%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,6%). Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 17,5% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 13,3%. ”Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 43,2% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri 33,3%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 48,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 37,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere”, se arată în comunicat.

Consiliul Concurenței demontează minciunile lui Dragnea cu privire la ROBOR

u Consiliul Concurenței: Nu am primit sesizare de la instituțiile publice referitoare la posibile înțelegeri între bănci

Consiliul Concurenței a anunțat, luni, că nu a primit nicio sesizare de la instituțiile publice referitoare la posibile înțelegeri ilegale între bănci în ceea ce privește creditarea companiilor. Reacția autorității vine după atacul lansat, ieri, la adresa băncilor, de către președintele PSD, Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a lansat, duminică, un atac inclusiv la adresa băncilor din România, pe care le-a acuzat că nu sprijină economia și ”stabilesc dobânda pe care trebuie să o plătească românul”. Luni, Consiliul Concurenței a subliniat că nu a primit nicio sesizare în acest sens. ”Consiliul Concurenței nu a primit nicio sesizare de la instituțiile publice referitoare la posibile înțelegeri ilegale între bănci în ceea ce privește creditarea companiilor”, se arată în comunicat. Ulterior, autoritatea a revenit și a reamintit declarația dată de senatorul Daniel Zamfir, la finalul săptămânii trecute, potrivit căreia Consiliul Concurenței ar fi fost sesizat de Banca Națională a României (BNR) privind existența unei înțelegeri între bănci. ”Reamintim opiniei publice că domnul senator Daniel Zamfir a lansat în spațiul public, la sfârșitul săptămânii trecute, un fake news conform căruia Consiliul Concurenței ar fi fost sesizat de Banca Națională a României privind existența unei înțelegeri între bănci pentru a limita creditarea către companii și că ar fi redactat un raport de control în acest sens, pe care autoritatea de concurență l-ar fi mușamalizat. Reiterăm opiniei publice că nu există o astfel de sesizare și nici un raport de control in baza ei”, se arată în comunicatul transmis ulterior. Totodată, autoritatea de concurență a amintit că are în derulare două investigații declanșate din oficiu, pe piața serviciilor de leasing operational și pe piața de leasing financiar și a creditului de consum din România. ”În cadrul investigațiilor s-au desfășurat inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, Instituții Financiare Non-Bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale, aceasta acțiune fiind cea mai amplă investigație a instituției. Rezultatele investigațiilor vor fi făcute publice, imediat după finalizarea acestora și luarea unei decizii”, se arată în comunicat. Autoritatea de concurență a reamintit că a făcut recomandări pentru eficientizarea și creșterea concurenței în sectorul financiar și, implicit, pentru scăderea comisioanelor, în contextul finalizării anchetei sectoriale pe piața serviciilor bancare de retail. ”Astfel, una dintre recomandări se referă la intensificarea concurenței odată cu transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislația națională, deși termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenței în sectorul financiar și scăderea comisioanelor”, se arată în comunicat.

Suntem între primele trei țări din UE cu cea mai ridicată inflație

România, Ungaria și Estonia au avut cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană (UE) în noiembrie, fiecare de câte 3,2%, arată datele publicate luni de Eurostat - Biroul european de statistică. La polul opus, cele mai scăzute rate anuale ale inflației din noiembrie au fost înregistrate de: Danemarca (0,7%), Irlanda (0,8%) și Portugalia (0,9%). Comparativ cu octombrie 2018, inflația din noiembrie a scăzut în 25 de state membre din UE, a rămas stabilă într-una și a crescut într-una. Rata anuală a inflației din UE, media, a fost, în noiembrie, de 2%, în scădere de la 2,2% în octombrie, în condițiile în care a fost de 1,8% în noiembrie 2017. De asemenea, inflația din zona euro, care cuprinde 19 țări dintre cele 27 ale UE, s-a redus, în noiembrie, la 1,9% de la 2,2% în octombrie, în condițiile în care în noiembrie 2017 a fost de 1,5%. Cea mai mare contribuție la această rată a inflației a provenit de la produsele din energie (plus 0,88 puncte procentuale), urmată servicii (plus 0,57 de puncte procentuale), de categoria alimente, alcool și tutun (plus 0,38 de puncte procentuale) și cea de bunuri industriale non-energetice (plus 0,11 puncte procentuale). În condițiile Brexitului, programat pentru finele lunii martie 2019, Marea Britanie a fost exclusă din datele privind inflația, începând cu noiembrie 2018.

România trebuie să recupereze ajutoare de stat de la Oltchim de 335 milioane de euro

Comisia Europeană a avertizat, luni, că, de la privatizarea eșuată a companiei petrochimice Oltchim din România, în septembrie 2012, aceasta a beneficiat de ajutoare de stat incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro, iar România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim. În același timp, CE a concluzionat că, deoarece au achiziționat activele în condițiile pieței, societățile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior Oltchim, iar aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim. Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, a avertizat că, de-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. ”În urma investigației am constatat că măsurile respective au conferit societății un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În același timp, vânzarea majorității activelor Oltchim în condițiile pieței poate asigura un viitor durabil pentru activitățile economice ale societății, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a spus comisarul. Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din România și din sud-estul Europei, iar statul român deține o participație de control de 54,8 % în cadrul societății. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvență. ”În aprilie 2016, Comisia a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societății Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății”, se arată în comunicat.

Retailul alimentar românesc depășește pragul istoric de 100 de miliarde de lei

Românii aloca cei mai mulți bani pentru alimente și băuturi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se vede în cifrele de afaceri înregistrate de retaileri, care vor depăși în acest an nivelul record de 100 miliarde de lei, arată o analiză KeysFin. Următoarele două săptămâni se anunță a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017, estimează analiștii. Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% față de 2016 și cu 135% față de 2007, la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% față de 2016 și cu 174,5% față de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017. Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% față de 2016 și rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52.000 în 2017. Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2.469 firme mici (15,6 mld..lei) și 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei). "Principalii jucători din piață, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image și-au consolidat rețelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investițiile semnificative în deschiderea de noi unități și mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurența micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezența tot mai rară. Confruntate cu dificultăți financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente și băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiza KeysFin. Potrivit analizei KeysFin, cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount și cash & carry și generează peste 53% din cifra de afaceri totală. Liderul pieței continuă să fie Kaufland, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel național. Carrefour află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de Lidl (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), Auchan (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) și Mega Image (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total). "Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale. Din prisma capitalurilor proprii deținute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmați de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioți și turci. Împreună, primii cinci jucători din piața de retail alimentar, toți controlați de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, arată analiza KeysFin.

Bănca Transilvania a implementat o nouă metodă de plată

Brandul de dispozitive inteligente tip wearables Fitbit a anunțat, luni, lansarea în România a metodei de plata Fitbit Pay pentru clienții Băncii Transilvania. Clienții băncii, care au cel mai nou tracker Fitbit Charge 3 Special Edition sau un smartwatch Fitbit Ionic si Fitbit Versa, îsi pot adauga datele cardului de credit sau debit VISA în aplicatia Fitbit. În acest fel, ei pot putea plăti direct cu dispozitivul pe care îl poartă la mână, fără să mai aibă nevoie de card sau de telefonul mobil. “Opțiunea Fitbit Pay face posibilă extinderea globală a numărului de utilizatori Fitbit, îmbunătățind totodată experiența de folosire a produselor noastre. De acum, plățile se vor face mult mai ușor și mai rapid, la comercianții care acceptă plata contactless“, a spus Regional Country Manager CEE în cadrul Fitbit, Rareș Florea. Un director din cadrul Băncii Transilvania, Oana Ilaș, consideră că romănii sunt tot mai dispuși să folosească metode moderne de plată, mai ales când tranzacțiile se fac foarte rapid. “Suntem încântați că putem introduce opțiunea Fitbit Pay în România. Clienții noștri vor avea o variantă convenabilă, la îndemână, de a face cumpărături contactless în mișcare și acest lucru le va schimba experiența de plată și atitudinea față de resursele tehnologice care există acum pe piață“, a spus Oana Ilaș.

O gafă uriașă a Facebook a afectat 6,8 milioane de utilizatori

Facebook este investigată de o autoritate de reglementare din Irlanda în urma anunțului companiei potrivit căruia o eroare software a expus fotografiile private a până la 6,8 milioane de utilizatori, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de erori legate de confidențialitatea datelor utilizatorilor, transmite Reuters. Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, principala autoritate din UE care supraveghează Facebook, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că investighează compania  pentru a stabili dacă a respectat reglementările europene stricte prin reacțiile sale la o serie de erori, inclusiv cea de expunere publică a fotografiilor. Facebook a anunțat într-un comunicat să este în contact strâns cu autoritatea de reglementare și va răspunde la orice întrebare. Investigația este a doua deschisă de autoritatea de reglementare irlandeză de la intrarea în vigoare a noilor reglementări europene, în luna mai. Facebook a dezvăluit vulnerabilitatea foto vineri, anunțând că circa 1.500 de aplicații software au avut acces la fotografiile private ale utilizatorilor, timp de 12 zile, până la 25 septembrie. ”Regretăm foarte mult ceea ce s-a întâmplat”, a anunțat Facebook pe o postare de blog.

Hitachi preia divizia Power Grids a ABB pentru 11 miliarde de dolari

Compania elvețiană de inginerie ABB va vinde 80,1% din divizia Power Grids companiei japoneze Hitachi, tranzacția evaluând afacerea la 11 miliarde de dolari, informează Reuters. Vânzarea va duce la reduceri de costuri anuale de aproximativ 500 de milioane de dolari pe an. ABB va păstra inițial 19,9% din acțiunile diviziei, cu o opțiune de ieșire la o valoare de piață corectă la un preț minim stabilit la 90% din valoarea Power Grid, opțiune valabilă timp de trei ani după finalizarea preluării. Achiziția permite companiei Hitachi să-și sporească prezența globală în industria energetică, în timp ce ABB, care face și roboți industriali, dorește să renunțe la divizia cea mai puțin profitabilă pentru a se concentra pe domenii precum automatizarea. Power Grid are 36.000 de angajați și a avut vânzări de 10,4 miliarde de dolari anul trecut, cu o marjă de profit de 10,0% în trimestrul trei, în scădere cu 60 de puncte de bază față de anul precedent.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.