MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Tot mai puțini fermieri fac agricultură de performanță în România
Un sfert dintre ferme au dispărut în 10 ani
Asociația Fermierilor din România (AFR) susține că la ora actuală sunt tot mai puțini fermieri care fac agricultură de performanță în România, în condițiile în care datele provizorii ale Recensământului Agricol arată că mai mult de un sfert dintre ferme au dispărut între anii 2010 și 2020. "În anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploatații agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploatațiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafața agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%. Alte date provizorii arată că numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; în acest timp, numărul exploatațiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010", arată o analiză AFR transmisă AGERPRES, care citează datele Institutului Național de Statistică (INS). De asemenea, scăderea numărului de exploatații agricole a condus la creșterea suprafeței agricole medii per exploatație cu circa 28% - de la 3,45 hectare în 2010 la 4,42 hectare în anul 2020. "Dacă luăm în considerare categoriile de exploatații agricole, putem observa că suprafața agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploatație agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, în comparație cu 1,95 ha în anul 2010", subliniază AFR. În ceea ce privește suprafața agricolă utilizată în medie pe o exploatație agricolă cu personalitate juridică a fost de 194,78 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. "Suntem din ce în ce mai puțini cei care facem agricultură de performanță în România, iar afirmația este susținută chiar de datele provizorii ale Recensământului Agricol. Mai mult de un sfert dintre fermele din România pur și simplu au dispărut între 2010 și 2020, arată Institutul Național de Statistică", se menționează în analiza citată. Asociația fermierilor subliniază că oficialii europeni au recunoscut că este posibilă o criză a alimentelor în această perioadă și în acest context dificil, însă nu în ceea ce privește lipsa mâncării, ci a faptului că va fi prea scumpă pentru mulți oameni. "Asta dovedește încă o dată câtă nevoie este ca noi, fermierii, să putem produce cât de mult putem și să și fim ajutați pentru asta. Aducem în atenție un comunicat al Comisiei Europene, în care se spune că aprovizionarea cu alimente a Uniunii rămâne sigură, dar mai puțin accesibilă pentru cei mai săraci din Europa. Adică oamenii cu mai puțini bani fie nu vor putea cumpăra ce doresc, fie se vor îndrepta spre alimente ieftine. Ori noi, fermierii din România, suntem în stare să producem și suficient, și de bună calitate și la prețuri decente; doar să nu fi supuși unor restricții arbitrare și nemeritate", transmit reprezentanții AFR. Comisia Europeană a transmis că UE este în mare parte autosuficientă pentru produsele agricole cheie, fiind principalul exportator de grâu și orz și în mare măsură capabilă să-și acopere consumul pentru alte culturi de bază, cum ar fi porumbul sau zahărul. De asemenea, fermierii europeni sunt în stare să producă aproape în totalitate produsele de origine animală de care este nevoie, inclusiv lactate și carne. "Și pentru a nu se ajunge la o criză în domeniu, Comisia se gândește la unele înlesniri în această perioadă, așa cum ar fi plantarea culturilor în zonele rezervate în scopuri ecologice", menționează AFR. În acest context, asociația atrage atenția că problemele aduse de războiul din Ucraina se adaugă dificultăților pe care fermierii le au deja: piețe agitate, lipsa uneori a motorinei, prețuri exagerate pentru input-uri, lipsa îngrășămintelor din piață.
Cine câștigă cel mai mult din reducerea accizelor
persoanele cu venituri mari vor beneficia de până la 8 ori mai mult de pe urma reducerii accizelor la carburanți
Un număr de 15 state europene au ales să reducă accizele la carburanți pentru a micșora prețul la pompă, însă măsura nu este eficientă din punct de vedere social sau economic, întrucât persoanele cu venituri mai ridicate vor beneficia de până la opt ori mai mult de această măsură, în timp ce bugetele europene vor înregistra pierderi de 9 miliarde de euro, atrage atenția Federația Europeană Transport&Environment (T&E), în cadrul unui studiu citat de Asociația 2Celsius. Potrivit analizei, cei mai bogați 10% dintre șoferi vor beneficia de până la opt ori mai mult de aceste reduceri de taxe decât cei mai săraci, în medie, deoarece consumă mult mai mult combustibil. "Șoferii mai bogați conduc mai mult, adesea singuri și cu vehicule mai mari și mai poluante. De exemplu, o reducere cu 15 cenți a accizei la carburant pe parcursul a șase luni va reduce factura unui șofer BMW X5 cu 300 de euro, comparativ cu 85 de euro pentru un șofer Citroen C3. Între timp, persoanele care folosesc transportul public nu beneficiază de niciun sprijin", exemplifică specialiștii T&E, în studiul citat. Printre măsurile recomandate de organizația de mediu se află introducerea unui tarif suplimentar pentru petrolul importat din Rusia, iar banii colectați în acest mod să fie folosiți pentru ajutoare sociale punctuale, direcționate către persoanele cu adevărat afectate de criza combustibilului, dar și pentru investiții în dezvoltarea transportului alternativ. "Guvernele UE susțin că sunt de partea Ucrainei, dar în loc să taxeze petrolul rusesc, îl subvenționează cu 9 miliarde de euro din banii contribuabililor. Există modalități mai bune în care guvernele pot ajuta oamenii. Am putea impune un tarif sau o taxă asupra importurilor de petrol din Rusia chiar acum. În loc să subvenționeze discreționar șoferii, ajutorului poate fi direcționat mult mai clar, către persoanele care au nevoie de el", este de părere Griffin Carpenter, analist auto la T&E. Estimările specialiștilor T&E arată că țările din Uniunea Europeană (UE) ar putea colecta 27 de miliarde de euro doar în acest an, dacă ar fi aplicat un tarif de import de 25 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în condițiile în care "industria petrolieră a Rusiei ar fi nevoită să accepte tarifarea suplimentară, pentru că nu ar avea alternativă, pe termen scurt". "Până în prezent, nu au fost luate măsuri pentru reducerea cererii de petrol în Europa, guvernele concentrându-se doar pe reducerea taxelor pe combustibil", se mai arată în studiu. Grupul celor 15 state europene care au decis reducerea accizelor la carburanți pentru diferite perioade de timp sunt: Belgia (pentru 3 luni), Croația (3 luni), Cipru (2,5 luni), Franța (4 luni), Germania (3 luni), Grecia (3 luni), Ungaria (3 luni), Irlanda (5,5 luni), Italia (o lună), Malta (decizie pentru 12 luni luată în noiembrie 2021), Țările de Jos (9 luni), Polonia (6 luni), Portugalia (3,5 luni), Slovenia (o lună) și Suedia (4 luni). Un raport al Agenției Internaționale de Energie (IEA), publicat săptămâna trecută, a arătat că, dacă toate statele dezvoltate iau zece măsuri de urgență, acestea pot reduce rapid cererea globală de petrol cu 2,7 milioane de barili/zi, echivalent cu cererea de petrol a tuturor mașinilor din China.
Amenzile pentru neplata rovinietei au fost majorate
u acestea nu fuseseră majorate de peste 10 ani
Guvernul a aprobat, sâmbătă, majorarea cuantumului amenzilor plătite de șoferii care folosesc rețeaua de drumuri naționale și nu achită rovinieta. Nivelul sancțiunilor rămăsese același din anul 2010, deși cuantumul vinietei a crescut cu 20 de procente. Statisticile arată că, prin comparație cu procesele verbale încheiate pentru neplata rovinietei în anul 2015, anul trecut numărul contravențiilor legate de acest aspect s-a dublat. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dam Cărbunaru, a anunțat că sâmbătă Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Legea actualizează cuantumul sancțiunilor contravenționale aplicabile utilizatorilor pentru lipsa rovinietei valabile, nivelul amenzilor fiind stabilit în funcție de tipul autovehiculelor. „Din anul 2010 până în prezent cuantumul amenzilor a rămas la același nivel, în timp ce cuantumul tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România exprimat în lei a crescut cu aproape 20%. Astfel, valoarea amenzilor contravenționale s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda minimă și de patru ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda maximă”, informează Guvernul. Propunerea de modificare a legislației a fost justificată prin faptul că numărul contravențiilor aplicate pentru circulația fără achitarea rovinietei a crescut foarte mult în ultimii ani, de la 357.531 aplicate în anul 2015, la 734.143 procese verbale încheiate în anul 2021, în urma verificărilor făcute prin intermediul punctelor fixe și mobile de control. Amenda stabilită prin procesul - verbal de constatare a contravenției poate fi achitată la jumătate din minimul acesteia prevăzut de lege, în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Industria cipurilor, pusă în pericol de posibila scădere a producției de neon în Ucraina
Războiul Rusiei în Ucraina ar putea duce la reducerea producției de neon în Ucraina, un gaz critic în producția de semiconductori, la niveluri îngrijorător de scăzute într-un moment în care lumea se confruntă deja cu o penurie de cipuri, transmite CNBC. Neonul este necesar pentru laserele care sunt utilizate într-un proces de producție de cipuri cunoscut sub numele de litografie, în care mașinile sculptează modele pe bucăți minuscule de siliciu realizate de companii precum Samsung, Intel și TSMC. Mai mult de jumătate din neonul din lume este produs de o mână de companii din Ucraina, potrivit lui Peter Hanbury, analist de semiconductori la firma de cercetare Bain & Co. Aceste companii includ Ingas, cu sediul în Mariupol, precum și Cryoin și Iceblick, care au sediul la Odesa. Firmele nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii din parteaCNBC, dar Ingas și Cryoin și-au încetat operațiunile în ultimele săptămâni pe fondul atacurilor din partea forțelor ruse, potrivit Reuters. Întrucât companiile ucrainene de top la nivel mondial și-au închis operațiunile, producția de neon este pe cale să scadă puternic, pe măsură ce conflictul se prelungește. Pe baza estimărilor firmei de consultanță Techcet, consumul mondial de neon pentru producția de semiconductori a ajuns la aproximativ 540 de tone metrice anul trecut. Având în vedere că Ucraina produce peste jumătate din neonul din lume, cifra ar putea scădea sub 270 de tone metrice în 2022 dacă producătorii de neon ai națiunii rămân închiși. ”Dintre materialele utilizate în fabricarea de cipuri care ar putea avea un impact asupra aprovizionării lor din cauza conflictului din Ucraina, neonul reprezintă cea mai mare provocare potențială”, a declarat Hanbury pentru CNBC, prin e-mail. Lipsa globală de cipuri a făcut deja ravagii în lanțurile de aprovizionare și a dus la întârzieri îndelungate pentru produse precum mașini noi și console de jocuri precum PlayStation 5. O posibilă lipsă globală de neon amenință acum să înrăutățească situația. Neonul este un produs secundar al producției de oțel pe scară largă. Acesta este produs în urma distilării fracționate (un proces de separare chimică) a aerului lichid, care este aerul care a fost răcit la temperaturi foarte scăzute. ”Din punct de vedere istoric, până la 90% din neonul pentru industria semiconductorilor a fost produs ca un produs secundar al producției rusești de oțel și ulterior rafinat de companii cu sediul în principal în Ucraina”, a spus Hanbury, arătând către firme precum Cryoin, Ingas și UMG RT.
Uber a obținut o licență pe termen de 30 de luni în Londra
Uber și-a asigurat o licență pe termen de 30 de luni pentru a-și continua operațiunile în Londra, punând capăt unei lupte prelungite cu autoritățile de reglementare ale orașului pentru a stabili dacă aplicația de transport este ”potrivită și adecvată”, transmite CNBC. ”Uber a primit o licență de operator de vehicule private de închiriat la Londra pentru o perioadă de doi ani și jumătate”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al Transport for London, într-un comunicat. Acordarea licenței pune capăt unor discuții de ani de zile cu agenția, care a revocat de două ori licența Uber din Londra - o dată în 2017 și a doua oară în 2019. Autoritățile au fost îngrijorate de capacitatea companiei de a asigura siguranța pasagerilor. Ulterior, Uber a câștigat în instanță o autorizație de 18 luni în Londra. Uber a încercat să dea dovadă de bunăvoință de-a lungul anilor, adăugând noi funcții de siguranță platformei sale și încheind un acord cu sindicatul britanic GMB, pentru a recunoaște oficial sindicatul pentru șoferii săi privați angajați. Anul trecut, compania și-a reclasificat toți șoferii din Marea Britanie drept lucrători, după ce instanța supremă a țării a decis că un grup de șoferi ar trebui tratați ca lucrători în loc de antreprenori independenți, dându-le dreptul la protecții la locul de muncă, cum ar fi un salariu minim, plăți de concedii și pensii.
Firmele de închirieri de avioane se tem că nu își vor mai recupera avioanele din Rusia
Pe măsură ce se apropie termenul limită de 28 martie până la care operatorii aerieni ruși ar trebui să returneze peste 400 de avioane închiriate, în valoare de aproape 10 miliarde de dolari, firmele străine de închirieri se tem că nu le vor mai recupera, relatează Reuters. Cele mai multe dintre avioane încă zboară pe rute interne rusești, spune compania de consultanță IBA, deși Bermude și Irlanda – unde sunt înmatriculate majoritatea avioanelor respective - au suspendat certificatele de navigabilitate, ceea ce înseamnă de obicei că ar trebui să fie consemnate la sol. Aviația a fost o victimă de afaceri timpurie a invaziei Rusiei în Ucraina, deoarece Occidentul și Rusia au impus interdicții în spațiul aerian. Acum, locatorii se confruntă cu deprecieri mari sau cu o luptă lungă pentru asigurări, pe măsură ce termenul limită de 28 martie se apropie, pentru rezilierea contractelor de leasing de avioane, sub sancțiunile Uniunii Europene.”Mă tem că vom asista la cel mai mare furt de aeronave din istoria aviației civile comerciale”, a declarat Volodimir Bilotkaci, profesor asociat de management al transportului aerian la Institutul de Tehnologie din Singapore.
Încrederea oamenilor de afaceri germani în economie a scăzut puternic
Încrederea oamenilor de afaceri germani în economia țării lor a scăzut puternic în martie, din cauza îngrijorărilor legate de creșterea prețurilor energiei, lipsa șoferilor și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare, în urma războiului din Ucraina, ceea ce sugerează o posibilă recesiune, potrivit unui sondaj publicat vineri, transmite Reuters. Institutul de cercetări Ifo a anunțat că indicele privind climatul de afaceri a scăzut la 90,8 în martie, de la un nivel revizuit în scădere de 98.5 în februarie. Un sondaj efectuat de Reuters în rândul analiștilor indica o citire de 94,2 pentru martie. ”Mesajul din partea celui mai important barometru economic din Germania este clar: economia germană va intra cel mai probabil în recesiune”, a declarat Thomas Gitzel, economist șef la VP Bank Group. Publicarea, joi, a indicelui referitor la intențiile de achiziții ale managerilor a dat o anumită speranță că economia germani a fost până acum capabilă să absoarbă consecințele războiului, dar indicele Ifo”ne spune altceva”, a spus Gitzel.
Prețul țițeiului Brent a sărit de 120 de dolari pe baril
Prețul țițeiului Brent a crescut vineri cu peste 1%, la peste 120 de dolari pe baril, în timp ce traderii au evaluat impactul unui atac cu rachete asupra unei instalații de distribuție a petrolului din Arabia Saudită și o posibilă eliberare de petrol din rezervele strategice de către Statele Unite și alte țări, transmite Reuter. Cotația țițeiului Brent a crescut cu 1,62 dolari, sau cu 1,4%, până la 120,65 dolari pe baril, iar cea a petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referință în SUA, a închis în urcare cu 1,56 dolari, sau cu 1,4%, la 113,90 dolari pe baril. Prețurile scăzuseră cu 3 dolari înainte de informațiile referitoare la atacul din Arabia Saudită. Ambele valori de referință au înregistrat primele câștiguri săptămânale din ultimeletrei săptămâni – prețul petrolului Brent a crescut cu mai mult de 11,5%, iar cel al petrolului WTI a câștigat 8,8%. Gruparea Houthi din Yemen a declarat vineri că a lansat atacuri asupra instalațiilor energetice saudite, iar coaliția condusă de Arabia Saudită a anunțat că stația de distribuție a combustibilului Aramco din Jeddah a fost vizată de un atac, dar că un incendiu produs la două rezervoare de la instalație a fost controlat.
