Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Terenul arabil este mai scump în România decât în Bulgaria, Franța sau Ungaria

Ziarul de Vrancea
20 dec 2022 554 vizualizări

În țara noastră, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era anul trecut de 7.601 euro, în creștere față de unul de 7.163 de euro în 2020

Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în anul 2021 varia între 3.661 de euro în Croația și 47.290 de euro în Luxemburg, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

 Însă Eurostat subliniază că această diferență este posibil să fie chiar mai mare deoarece pentru 2021 nu sunt disponibile date pentru toate statele membre, iar în 2020 prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Țările de Jos a fost de 71.225 de euro. În cazul României, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era anul trecut de 7.601 euro, în creștere față de unul de 7.163 de euro în 2020. Comparativ, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 era de 6.096 de euro în Bulgaria, 5.940 de euro în Franța și 5.187 de euro în Ungaria. Alte state membre unde prețul mediu al unui hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt: Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia și Croația. La nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preț pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar) iar cele mai mici prețuri în regiunea Ovre Norrland din Suedia (cu o medie de 1.882 de euro pe hectar). În cazul României, cele mai mari prețuri la terenuri arabile sunt în regiunea București-Ilfov (10.707 euro pentru un hectar) și cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.206 de euro pentru un hectar), în ambele cazuri prețurile fiind mai mici decât în 2020. Eurostat subliniază că în majoritatea regiunilor Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiștile. Excepțiile sunt regiunile spaniole Asturias și Madrid precum și regiunea Sostines din Lituania unde hectarul de pajiște este mai scump decât hectarul de teren arabil. Prețul mediu al unui hectar de pajiște în 2021 varia între un minim de 1.423 de euro în Bulgaria și până la 41.930 de euro în Luxemburg, însă în Țările de Jos se situa la 59.065 de euro, conform datelor pe anul 2020. Potrivit Eurostat prețul terenului arabil depinde de mai mulți factori precum legislația națională, climă, apropierea de rețelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigații precum și de forțele de piață ce țin de cerere și ofertă.

Cinci din zece români se pregătesc să își petreacă sărbătorile acasă

u procentul celor care vor alege un sejur, fie în țară, fie în afara țării este de 9%, cu 3 procente mai mare decât anul trecut

Majoritatea românilor își vor petrece, și în acest an, sărbătorile de iarnă acasă, însă într-o măsură mai mică decât în anii anteriori, când pandemia a influențat această alegere, potrivit unui studiu Reveal Marketing Research. "Dacă în 2020 un procent de 85% dintre români au rămas acasă de Crăciun, iar în 2021 acest procent era de 57%, în 2022 51% dintre respondenți au declarat că își vor petrece sărbătorile acasă. Pentru persoanele peste 55 de ani acest procent ajunge la 73%, în timp ce doar o treime dintre tinerii până în 24 de ani vor rămâne acasă.", susțin autorii cercetării. Crăciunul rămâne, totuși, o sărbătoare petrecută în familie, 85% dintre respondenți declarând că vor petrece alături de familie, fie acasă, fie cu rudele din localitate (19%) sau cu rude din afara localității (14%). Tinerii între 18 și 24 de ani vor petrece într-o măsură semnificativ mai mică sărbătorile cu familia (70%). Procentul celor care vor alege un sejur, fie în țară, fie în afara țării este de 9%, cu 3 procente mai mare decât anul trecut. Conform aceluiași studiu, românii vor aloca cea mai mare parte a bugetului de Crăciun pentru mâncare. Procentual, 49% din bugetul alocat zilelor de sărbătoare va merge către mâncare, 34% către cadouri și 17% către decorațiuni. Suma medie pe care românii o vor cheltui anul acesta este de 1.350 lei, marginal mai mare decât anul trecut, când aceștia au alocat 1.315 lei pentru Crăciun. Dacă ne gândim la valoarea inflației, care a depășit 15 procente în acest an, românii vor face, practic, economii de acest Crăciun, având în vedere creșterea mare a costurilor cu traiul zilnic. În ceea ce privește diferențele pe vârstă, bugetul alocat mâncării este direct proporțional cu vârsta, iar cel pentru cadouri invers proporțional. Persoanele în vârstă de peste 55 ani vor aloca într-o măsură mult mai mare (56%) decât tinerii între 18 și 24 de ani (44%) bugetul sărbătorilor pentru mâncare, în timp ce aceiași tineri vor aloca 40% din buget pentru cadouri, comparativ cu doar 31% pentru persoanele peste 55 de ani. Românii preferă, în continuare, să își facă achizițiile pentru Crăciun în magazinele fizice, în detrimentul celor online. De la începutul pandemiei, în 2022 ponderea celor care vor face cumpărăturile online este cea mai mică, românii fiind entuziasmați, pentru prima dată în 3 ani, să iasă din casă pentru achiziționarea cadourilor. Aproximativ 75% dintre respondenți declară că vor face cumpărăturile în magazinele fizice, comparativ cu 64% anul trecut și 69% în 2020. Studiul mai arată că românii sunt mai fericiți în acest an în perioada sărbătorilor de iarnă comparativ cu anul trecut. Întrebați cum se simt în legătură cu sărbătorile de anul acesta, 65% dintre români au menționat sentimente pozitive, comparativ cu doar 53% în 2021. Cele mai populare sentimente pozitive sunt cele de bine (18%), entuziasm (17%) sau fericire/ bucurie (15%).

Economia României a crescut în 2021 cu 5,8%

u PIB-ul a fost de 1.187,402 miliarde lei anul trecut

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2021, date semidefinitive, a fost de 1.187,402 miliarde lei prețuri curente, în creștere în termeni reali, cu 5,8% față de 2020, conform Institutului Național de Statistică (INS). Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, PIB nominal estimat pentru anul 2021 s-a majorat cu 0,5%. INS menționează că, în anul 2021, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: industria, de la plus 1% la plus 1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 1,6 puncte procentuale (de la 105% la 106,6%); tranzacțiile imobiliare, de la plus 0,2% la plus 0,8%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 8,2 puncte procentuale (de la 102,5% la 110,7%). Pe categorii de utilizări, în anul 2021, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul individual efectiv al gospodăriilor de la plus 4,1% la plus 5,3%, ca urmare a modificării volumului său cu plus 1,5 puncte procentuale (de la 106% la 107,5%); cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice de la -0,7 la plus 0,2%, ca urmare a modificării volumului său cu plus 11,4 puncte procentuale (91,7% la 103,1).

IKEA recomandă clienților returnarea unui produs neconform

IKEA recomandă clienților care au cumpărat scaunul rotativ Odger în culoarea antracit să îl returneze, deoarece există riscul ca baza piciorului, în formă de stea, să se rupă. IKEA a transmis miercuri că recomandă tuturor clienților care au cumpărat scaunul rotativ Odger în culoarea antracit, cu marcaj de dată înainte de 2221 și inclusiv, să nu îl mai folosească și să contacteze firma pentru a li se rambursa integral suma plătită pe produs. “Siguranța clienților este prioritatea principală la IKEA. Așadar, rechemăm scaunul rotativ Odger în culoarea antracit, cu marcaj de dată înainte de 2221 și inclusiv (22 reprezintă anul, iar 21 reprezintă săptămâna în care a fost fabricat produsul) din cauză că există riscul ca baza piciorului în formă de stea a scaunelor să se rupă și să cauzeze căderea și vătămarea utilizatorului. IKEA le recomandă tuturor clienților care au cumpărat scaunul rotativ Odger în culoarea antracit, cu marcaj de dată înainte de 2221 și inclusiv, să nu îl mai folosească și să îl returneze în orice magazin IKEA pentru a li se rambursa integral suma plătită pe produs”, se arată în comunicat.  IKEA a menționat că dezvoltă produsele utilizând un program riguros de evaluare a riscurilor și de testare, pentru a se asigura că acestea respectă toate legile și standardele aplicabile pe piețele unde sunt vândute. “Cu toate acestea, am aflat că există posibilitatea ca baza piciorului, în formă de stea, a scaunului rotativ Odger în culoarea antracit, cu marcaj de dată înainte de 2221 și inclusiv, să se rupă. Scaunul rotativ Odger în culoarea antracit, cu marcaj de dată înainte de 2221 și inclusiv, se poate returna în orice magazin IKEA pentru o rambursare integrală a sumei plătite pe produs. Nu este necesară o dovadă a achiziției (bon fiscal). Marcajul de nume și dată de pe produs se află sub scaun, ștanțat în materialul șezutului scaunului”, a mai menționat sursa citată.

Comisia Europeană reacționează după propunerile de modificare a Legii Concurenței

Modificarea Legii Concurenței de către Comisia juridică și Comisia de Industrii din Camera Deputaților poate aduce infringement pentru România, se arată într-o scrisoare transmisă marți, 20 decembrie, Guvernului de Comisia Europeană, au declarat surse oficiale pentru News.ro. ”Comisia Juridică și Comisia de Industrii din Camera Deputaților au adoptat luni, 19 decembrie 2022, mai multe amendamente la Legea Concurenței care au atras din nou atenția Comisiei Europene. Printre acestea se numără politizarea instituției prin numirea membrilor Consiliului Concurenței de către Parlament. Un alt amendament adoptat vizează creșterea numărului demnitarilor Consiliului Concurenței, de la 7 la 11, ceea ce va permite partidelor să își plaseze membrii în funcții cheie pentru a răspunde comenzilor politice. Iar dacă legea Concurenței se modifică cum vrea Parlamentul, România riscă infringement”, afirmă sursele citate.  Aceste schimbări afectează independența instituției, fapt subliniat și în scrisoarea trimisă României de forul european. Potrivit surselor citate, în documentul semnat de conducerea DG Competition se arată: ”Referitor la aceste amendamente, am atras atenția în 2019 si 2020 ca suntem foarte ingrijorați cu privire la posibila incompatibilitate cu legislația europeană” Oficialii europeni anunță că monitorizează activitatea din România și implementarea directivei ECNplus  privind buna funcționare a autorităților de concurență care prevede o independență mai mare a acestora față mediul politic. „Vom analiza deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României”, se arată în scrisoarea transmisă de Comisia Europeană. Proiectul de modificare a Legii Concurenței a fost inițiat în urmă cu cinci ani de Eugen Nicolicea și Florin Iordache, membri PSD, a fost adoptat de Parlament, dar a fost trimis pentru reexaminare de președintele Klaus Iohannis, după ce Comisia Europeană (CE) a transmis o serie de obiecții.

Amazon evită o amendă de mai multe miliarde de dolari

Amazon a fost de acord marți să facă unele schimbări semnificative în afacerile sale din Europa, ca parte a unui acord cu Uniunea Europeană pentru închiderea unei investigații antitrust care ar fi putut duce la o amendă uriașă pentru titanul comerțului electronic, transmite CNBC. Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a anunțat marți că Amazon și-a luat o serie de angajamente pentru a aborda acuzațiile conform cărora compania folosește datele vânzătorilor independenți în avantajul său. Autoritatea de reglementare și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rolul dublu al Amazon, atât ca piață, cât și în calitate de concurent pentru comercianții care vând pe platforma sa. Amazon, la rândul său, spune că este un facilitator pentru întreprinderile mici din regiune. În noiembrie 2020, Comisia a emis Amazon o declarație de obiecții cu privire la utilizarea ”sistematică” a datelor comerciale nepublice de la vânzători independenți, pentru a avantaja propria afacere cu amănuntul.

UE vrea ca bateriile să poată fi schimbate cu ușurință

Parlamentul și Consiliul European au ajuns vineri la un acord provizoriu privind o viitoare lege care privește modul în care bateriile mobile trebuie implementate și înlocuite cu scopul reducerii deșeurilor. Dacă va fi adoptată, viitoarea legislație le va pune producătorilor la dispoziție trei ani și jumătate pentru a gândi un nou design al produselor vândute, care să facă în așa fel încât utilizatorii să poată schimba bateriile cu ușurință. În urmă cu mai mulți ani, înlocuirea bateriilor reprezenta norma - majoritatea telefoanelor mobile aveau baterii care puteau fi pur și simplu scoase și înlocuite. În ultima vreme, producătorii trecut la designuri în care bateriile nu pot fi scoase decât de un specialist dintr-un service. Legislația europeană nu se oprește, însă, doar la telefoanele mobile, ci vizează inclusiv mașinile electrice și aparatura industrială. Bateriile vor trebui să fie însoțite de etichete și coduri QR care să faciliteze accesul la informații despre capacitatea, performanța, durabilitatea și compoziția chimică a acestora. Producătorii vor avea obligații și în ceea ce privește reciclarea materialelor care sunt folosite în compoziția bateriilor. În forma actuală, s-a stabilit un prag minim pentru reciclare, după cum urmează: cel puțin 16% pentru cobalt, 85% pentru plumb, 6% pentru litiu și 6% pentru nichel.

Twitter, acuzată de 100 de angajați concediați de încălcarea legii

Twitter a fost acuzată marți de 100 de foști angajați de diverse încălcări ale legii, care decurg din preluarea companiei de către Elon Musk, inclusiv vizarea femeilor pentru concedieri și neplata compensațiilor promise, transmite Reuters. Shannon Liss-Riordan, o avocată a angajaților, a declarat că a depus 100 de cereri de arbitraj împotriva Twitter, care includ acuzații similare cu cele din patru procese colective aflate pe rolul curții federale din California. Toți lucrătorii au semnat acorduri pentru a aduce acuzații legale împotriva companiei în arbitraj, mai degrabă decât în instanță, a spus Liss-Riordan, ceea ce înseamnă că probabil că li se va interzice să participe la acțiunile colective. Twitter a concediat aproximativ 3.700 de angajați la începutul lunii noiembrie, într-o măsură de reducere a costurilor de către Musk, care a plătit 44 de miliarde de dolari pentru achiziționarea platformei de socializare, iar alți câteva sute au demisionat ulterior. Cererile de arbitraj acuză Twitter de discriminare sexuală, încălcare a contractului și concedierea ilegală a angajaților care se aflau în concediu medical sau pentru creșterea copilului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.