MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Teodorovici a băgat Bursa în corzi. Mediul de afaceri îI cere să renunțe la ordonanță
Scăderea indicelui Bursei de la București a depășit 10%, bănci și companii din energie sunt pe roșu u Iohannis a precizat că ”această ordonanță nu a fost discutată cu partenerii din mediul economic și nici instituțional, nu are o analiză la fundamentare
Bursa de Valori București (BVB) continuă să scadă, iar minusul indicelui BET a depășit pragul de 10% la jumătatea ședintei de trancționare. Mai multe bănci și companii din energie sunt pe roșu, iar Banca Transilvania înregistra un minus de peste 14%. Scăderile sunt consecința măsurilor fiscale anunțate ieri de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici. Cele mai importante sunt: taxa pe lăcomie impusă băncilor, plafonarea prețurilor la gaze sau posibilitatea participanților de a părăsi fondurile de pensii. Miercuri, BVB a deschis în scădere, cu un minus de peste 7%. Bursa a continuat să scadă, scăderea depășind ulterior pragul de 10%. Printre cele mai mari scăderi le înregistrau Oltchim, -14,89%, Banca Transilvania, -14,89%, BRD, -13,17%, Patria Bank, -13,10%, Alro, -10,03%, OMV Petrom, -9,22%.
“Ne așteptăm ca totul să se scumpească”
Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) a anunțat, ieri, că solicită retragerea imediată a proiectului de Ordonanța de Urgență privind noile măsuri fiscale anuntațe de către ministrul de Finanțe, în condițiile în care aceste măsuri induc haos la nivelul întregii economii. ”Considerăm că măsurile propuse, precum și maniera de adoptare a acestora sunt lipsite de responsabilitate și chibzuință, și induc un haos generalizat în economia românească, fapt confirmat de primele reacții pe piața de capital, care indică o erodare rapidă a încrederii investitorilor în numai câteva ore de la anunțarea acestui OUG”, se arată în comunicat. La rândul lui, președintele Klaus Iohannis a declarat că ordonanța de urgență pe Codul fiscal anunțată de ministrul Finanțelor nu are analiză de fundamentare, vine cu idei nemaiauzite, aruncă economia în haos și a făcut apel la Guvern să se răzgândească, să pună în dezbatere, să facă o analiză și să vină cu măsuri sustenabile. ”Cu toții am aflat, probabil majoritatea cu surprindere, că Guvernul pregătește OUG pentru a introduce noi taxe și impozite. Acest lucru mă duce cu gândul la o afirmație pe care a făcut-o dna prim-ministru în discursul inaugural din Parlament. Spunea: Țineți minte, nu vom introduce noi impozite și taxe. A trecut nici un an și introduce noi impozite și taxe”, a afirmat Klaus Iohannis. Președintele a precizat că ”această ordonanță nu a fost discutată cu partenerii din mediul economic și nici instituțional, nu are o analiză la fundamentare, vine cu idei nemaiauzite, aruncă în haos economia”. ”Ne așteptăm ca totul să se scumpească - ăsta e rezultatul acestei OUG”, a mai spus șeful statului, arătând că este vorba de o ”taxă din lăcomia pesediștilor de a lua bani mai mulți pe care îi vor gestiona cum consideră dumnealor, vor da peste cap toată economia și bugetele tuturor românilor”.
“Aruncă România în haos”
Măsurile propuse de proiectul de OUG pentru Pilonul II de pensii private desființează de facto acest sistem de economisire, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor, asupra pieței de capital, întregului sector financiar și economiei românești în ansamblul ei, apreciază APAPR. Asociația avertizează că prin proiectul de OUG aceștia sunt încurajați să își retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceștia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu își vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie și captivitate față de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăților pe care trebuie sa le onoreze lună de lună”.
Sindicaliștii de la stat se așteaptă ca saltul salariilor să fie ros de inflație
u “creșterea salariilor de la 1 ianuarie va fi anulată de inflație”, susține Sorin Dumitrașcu, șeful FSANP
Sorin Dumitrașcu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) spune că viitoarea creștere salarială, prevăzută de la 1 ianuarie, va fi una „anulată de inflație”, asta în condițiile în care celelalte drepturi salariale vor îngheța. „După ce ne-a încercat reacția cu un proiect de test, Ministerul Finanțelor Publice publică Proiectul de OUG privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. În ceea ce privește salarizarea, pare în plus acea 1/4 din diferența de până la coeficientul din grilă aplicabilă în 2022, ceea ce - în concret - înseamnă o creștere aproximativ egală cu rată inflației”, este de părere Sorin Dumitrașcu, președintele FSANP. Acesta mai spune că mărirea salariilor din 2018, de 25% a fost anulată de transferul taxelor sociale de la angajator la angajat, iar viitoarea mărire va fi anulată de inflație. „Așa cum în 2018 a fost acordată declarativ o mărire salarială de 25% care a fost anulată prin transferul taxelor sociale, începând cu ianuarie 2019 Guvernul propune o creștere care este anulată de inflație, având în vedere că alin. (3) din art. 34 din Proiect prevede că toate celelalte drepturi și elemente salariale îngheață”, mai spune Dumitrașcu.
Facebook a intrat iar în vârtejul unui scandal monstru
Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify și Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor, potrivit unor documente interne ale rețelei de socializare online, obținute de The New York Times. Potrivit documentelor obținute de publicația americană, Facebook a oferit Netflix și Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri și piese prin intermediul mesageriei rețelei. Potrivit unor înțelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimțământul acestora. Amazon a avut acces la numele și datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private. Înțelegerile încheiate între Facebook și aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creșterea numărului de utilizatori ai rețelei de socializare online și promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să își promoveze produsele și serviciile mult mai eficient, în ceea ce privește publicul țintă. The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înțelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment și alte domenii tehnologice. Potrivit unui oficial Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor și reglementările din domeniul comerțului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile rețelei de socializare online privind abonații. Potrivit Facebook, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătățire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebook. Reprezentanții Facebook au recunoscut, totuși, că nu au fost vigilenți în ceea ce privește administrarea parteneriatelor, iar unele companii au putut avea acces la date chiar și după expirarea termenilor înțelegerilor.
Consilierul guvernatorului BNR cere Guvernului să uite de ROBOR
Raportatea la nivelul ROBOR a taxei pe lăcomie, anunțată de ministrul Finanțelor marți, nu este oportună, pentru că indicatorul este stabilit de piață, în funcție de reaitatea economică, a declarat ieri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. „Statul stă trei sferturi de lună pe cheltuieli făcute din împrumuturi de la bănci și nu poate să taxeze statul, filozofic vorbind, băncile care îi susțin activitatea cu această sintgmă, taxa pe lăcomie. Apoi, nu știu cum vine o diferențiere în funcție de ROBOR. ROBOR nu este stabilit de fiecare bancă, este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. O bancă care dă credit altei bănci poate să fie mai lacomă, pentru că și-a prins surata la înghesuilă, are nevoie de bani, și o taxează. Dar banca care a venit la împrumut este și ea lacomă? Și banca care a împrumutat și banca care este împrumutată vor fi taxate în funcție de nivelul ROBOR, care este stabilit de piață, iar piața stabilește nivelul ROBOR în funcție de realitatea din societate. Așa cum s-a întâmplat din octombrie anul trecut și până în vara acestui an, România a intrat într-un ciclu inflaționist care nu a avut nicio legătură cu realitatea economică, au fost pur și simplu șocuri inflaționiste create de instituții al statului care se ocupă de reglementarea prețurilor. La noi sunt prețuri reglementate, în sistemul național, la gaze naturale, la energie electrică, la energie termică, și aceste prețuri reglementate, când sunt modificate în creștere, produc șocuri inflaționiste, pentru că energia electrică și gazele se regăsesc în toate produsele. Nu știu ce caută ROBOR, și nu are ce căuta. Noroc că această ordonanță de urgență este în stadiul de proiect, știu că nu a fost adoptată. Cred că în Guvern se vor găsi voci, când se va discuta această ordonanță, care să facă o analiză economică a acestei situații și să explice celor care nu știu încă că nu este posibil să pui ROBOR ca motiv pentru taxare”, a spus Vasilescu la Digi 24. Inevitabil clientul va plăti, a precizat Vasilescu. „Trebuie să se știe, când băncile sunt mai greu impozitate, normal că foate multe cheltuilei suportate cu acest impozite se vor regăsi în ceea ce plătesc cei ce se împrumută de la bănci”.
Firmele de stat vor fi stoarse de Executiv până la ultima lețcaie
Firmele cu capital integral sau majoritar de stat vor vira 35% din sumele aflate în categoria alte rezerve către bugetul de stat, dacă la finele acestui an nu sunt destinate unor achiziții, arată un proiect de Ordonanță de Urgență, publicat marți seara, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Proiectul de act normativ îi vizează pe operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile Ordonanței Guvernului (OG) nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014. Aceștia vor trebui să vireze 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condițiile stabilite prin OG nr. 64/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001. Mai exact, sumele din care se va face repartizarea sunt cele „regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci, precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31.12.2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare”, conform proiectului de act normativ citat. Distribuirea și virarea se va face în termen de 60 zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome.
Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,04%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,04%, pentru a șaptea oară consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, 10 decembrie, indicele a scăzut de la 3,08% la 3,04%, iar apoi a stagnat. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut, miercuri, la 3,33%. Marți, acest indice a crescut de la 3,33% la 3,34%. Luni, acest indice a scăzut de la 3,34% la 3,33%, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 3 iulie, când a fost 3,32%. Guvernul a anunțat, marți, că va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferențiat, în funcție de nivelul Robor la 3 și la 6 luni și speră să obțină suplimentar 3,6 miliarde de lei anul viitor.
Acord pentru dintre cele mai mari sisteme de generare a energiei fotovoltaice
E.ON Energie România și TeraPlast au încheiat un parteneriat în valoare de 1,9 milioane de euro, în cadrul căruia va fi realizat unul dintre cele mai mari sisteme de generare a energiei fotovoltaice din România, informează companiile. Construirea Centralei Electrice Fotovoltaice are drept obiectiv principal producerea distribuită a energiei electrice din surse regenerabile, utilizând energia solară și livrarea energiei produse la consumatorii racordați la centrală. În baza acestui parteneriat, E.ON va instala sisteme de energie solară pe acoperișul a 13 hale de producție și clădiri ale TeraPlast, care vor permite companiei să-și genereze propria electricitate din surse regenerabile. În acest fel, compania va reduce emisiile de CO2 până la 600,000 de tone pe an pe termen lung. Acordul prevede posibilitatea de extindere a proiectului, anul viitor, până la valoarea de 4 milioane de euro. Centralele fotovoltaice vor produce un total de până la 2,196 de ore Gigawatti (GWh) pe an, ceea ce corespunde cu aproximativ 11,45% din cerințele totale de energie electrică ale TeraPlast.
Poliția estoniană a arestat zece angajați ai unei bănci
Estonia a făcut primele arestări în unul dintre cele mai mari scandaluri de spălare de bani din istoria Danske Bank, reținând 10 foști angajați ai sucursalei estoniene a băncii daneze, a declarat miercuri procurorul general, relatează Reuters. Autoritățile din Danemarca, Estonia, Marea Britanie și Statele Unite investighează plăți în valoare totală de 200 miliarde de euro (229 miliarde de dolari) efectuate prin sucursala estoniană a băncii daneze între 2007 și 2015. "Șase persoane au fost reținute de poliție marți și alte patru în dimineața zilei de miercuri", a declarat procurorul estonian. "Există un motiv pentru a-i bănui că au transferat cu bună știință banii clienților care erau anchetați pentru spălare de bani", se arată în declarație. Danske a anunțat într-un raport publicat în septembrie că a reclamat opt foști angajați la poliția estoniană. Potrivit raportului, în total 42 de angajați și agenți au fost considerați implicați în activități suspecte. Procurorul de stat estonian va organiza o conferință de presă la Tallinn la ora 10:00 GMT.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
