Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Suntem pe un loc fruntaș în UE după dimensiunea economiei subterane

Ziarul de Vrancea
28 sep 2019 825 vizualizări

Povara taxelor și impozitelor în general și povara fiscală pe muncă în particular sunt factori determinanți pentru mărimea economiei ascunse

Principalul motiv din cauza căruia economia informală există este cel de neplată al taxelor, a declarat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, potrivit Business Magazin. “Mai există o componentă legată și de neconformarea cu regulamentele, autorizațiile și așa mai departe. Adică îți faci un business în economia formală dar nu vrei să obții autorizație, să plătești anumite taxe. Motivația principală este legată de neplata taxelor, iar în România, știm cu toții, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă și nu pare să existe voința politică să luăm măsuri în această privință”, a apreciat economistul Ionuț Dumitru. Din 31 de țări europene analizate de Fondul Monetar Internațional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce privește dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al țării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă țara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activități. „Dacă ne uităm la alte țări avem Bulgaria care și-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situație extrem de gravă care pune în pericol siguranța națională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe și impozite este de 40% și noi avem doar 26%”, a mai spus economistul Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% și un minim de 22,73% în 2014. Contribuția economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variații de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent și a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent. Criza economică a dus la o creștere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuția economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creștere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activități a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB. Povara taxelor și impozitelor în general și povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuțiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanți pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferența dintre costurile totale ale angajatorului și salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană și cea mai mare din Europa Centrală și de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal la acel moment. În ceea ce privește munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferența între ce și-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an și cât a încasat efectiv. Ionuț Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ține de aceiași factori care sunt determinanți pentru dimensiunea acesteia, dar și de digitalizarea instituțiilor românești, în special a autorității fiscale. „Reducerea economiei neobservate ține de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficiența cheltuirii banilor publici. Mai este și aspectul digitalizării în domeniul administrației fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria și Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului și cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă și structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai ușor, de exemplu, să plătești taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru. Economia subterană, cunoscută și sub numele de economie ascunsă, informală, gri, neagră, se referă la activități economice ilegale, fie cu produse și servicii ilegale, fie cu produse sau servicii legale, caz în care persoanele implicate desfășoară operațiuni economice cu astfel de produse sau servicii fără să plătească taxe. O altă activitate economică din zona economiei informale este evaziunea fiscală. Aceste activități economice au înghițit mai mult de 200 miliarde de lei din PIB-ul României în anul 2016 (26,3%), arată cele mai recente date.

CFR a tocat în ultimii cinci ani 225 milioane de euro

u suma reprezintă fondurile primate de companie în contul subvențiilor de la stat

Compania C.F.R. Călători S.A. a primit I în medie 225 milioane de euro ca subvenții de la stat, în ultimii cinci ani, pe când cifra de afaceri Iă a companiei este de 820 milioane de lei, potrivit unei analize a președintelui Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România, Iancu Guda. În perioada 2014-2018, CFR a înregistrat pierderi operaționale de peste 65%, iar anul trecut (2018), compania a atins un nivel net al pierderilor de 128% din cifra de afaceri, eliminând dubvențiile de la stat, susține analistul. Pe de altă parte, deși numărul angajaților s-a redus cu 3% de-a lungul perioadei analizate, cheltuielile cu personalul ale CFR au crescut în ultimii 5 ani cu mai mult de jumătate (51%), de la 559 de milioane de lai în 2014, la 844 milioane de lei în 2018. Numărul angajaților s-a redus însă, de la 13.195, câți erau în 2014, la 12.782 la finalul lui 2018. Salariul unui angajat CFR depășește media națională cu 11%, ajungând să fie cu 51% mai mare în 2018. “Salariul mediu brut lunar la această companie a crescut de la 3.531 Lei (2014) la 5.503 Lei (2018), în timp ce media salariului brut lunar din sectorul privat la finalul anului 2018 era de 4.938 Lei”, susține Iancu Guda. Activele fixe ale companiei feroviare au scăzut de la 3,72 miliarde de lei în 2014 la 3,06 miliarde de lei în 2018, mai arată analistul.

Chirițoiu: Prețurile carburanților "nu au cum să scadă dramatic"

Prin platforma "Monitorul Prețurilor Carburanților", prețurile combustibilor pot fi comparate, fapt care ar putea să îi determine pe distribuitorii care au prețuri mari să la micșoreze, însă acest lucru nu va scădea miraculos, a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. "La carburanți proiectul părea să meargă bine, am avut peste un milion de accesări de când a fost lansat. El nu va fi un miracol, să nu se aștepte lumea că o să scadă prețurile dramatic. Nu au cum să scadă dramatic. E o sursă de informare pentru conducătorii auto să știe unde pot să găsească combustibilul care îi interesează, mai ieftin. Așteptarea mea este că această informare mai lesnicioasă a conducătorului auto va pune presiune asupra companiilor care au prețurile mai mari, să le coboare spre cele care au prețuri mai mici. E devreme ca să vedem asta. Chiar dacă sunt câteva luni nu pot să spun că o să putem cuantifica efectele", a afirmat Bogdan Chirițoiu, sâmbătă, la Antena 3. Consiliul Concurenței a lansat în data de 1 iulie o platformă on-line prin care consumatorii au posibiliatea să afle prețurile practicate de către principalele rețele de distribuție a carburanților auto. Prin „Monitorul Prețurilor Carburanților” se mai pot semnala și discrepanțele de preț sau alte nereguli. Platforma afișează prețurile pentru carburanții standard și premium (benzină și motorină) și oferă facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor.

Nestle înăsprește controalele boabelor de cafea de teama erbicidelor

Nestle va face controale mai amănunțite în privința calității boabelor de cafea pe care le cumpără, după ce testele au evidențiat că nivelul erbicidelor erau aproape de limitele permise de norme, transmite CNN. Cea mai mare companie de cafea din lume a declarat că a găsit reziduuri de glifosat aproape de maximul admis în cazul unelor livrări de boabe de cafea verde. Glifosatul este ingredientul esențial în erbicidul creat de Monsanto, Roundup. În Statele Unite, juriul din instanțele de judecată a acordat daune monetare uriașe persoanelor care spun că acest erbicid le-ar fi cauzat cancer. Bayer, care deține Monsanto, spune că erbicidul este sigur atunci când este utilizat în mod corespunzător, așa cum face Agenția pentru Protecția Mediului din SUA. Neumann Kaffee Gruppe (NKG), unul dintre cei mai mari comercianți din lume, a declarat că glifosatul este unul dintre numeroasele substanțe pe care le monitoriza asupra cafelei pe care o cumpără. Nestle cumpără o parte din boabele de cafea de la NKG. Este prea devreme, însă, pentru a spune ce consecințe ar avea controalele stricte ale Nestle asupra NKG, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei.

Prețurile locuințelor din România au urcat cu 5,6% anul trecut

Prețurile la locuințe, în țara noastră, înregistrau, în 2010 și în 2011, o scădere Iă cu 7,5% și, emberive, cu 12,3%, urcând apoi cu 5,6% în 2018, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În Uniunea Europeană, prețurile locuințelor s-au majorat cu 16%, în perioada 2010-2018. În rândul statelor ember UE, în perioada 2010 – 2018, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Estonia (83%), Letonia (61%), Austria (56%), Suedia (55%) și Luxemburg (50%), iar cel mai mare declin în Italia (minus 17%), Spania (minus 12%) și Cipru (minus 8%).

McDonald’s deschide războiul burgerilor vegani cu rivalul Burger King

McDonald’s a anunțat testarea, în Canada, a noului P.L.T., un burger din legume. Rivalul Burger King este deja cu câțiva pași înainte. Acesta și-a lansat propriul burger fără carne la nivel național în august, transmite CNBC. Burgerii veggie oferă lanțurilor de fast-food posibilitatea de a atrage clienți diferiți, mai ales consumatorili care doresc să-și reducă aportul de carne. Ca și Burger King, McDonald’s va găti burgerii vegani pe același grătar pe care pregătesc și carnea. Cei mai mulți (95%) dintre clienții care au cumpărat un burger veggie, au cumpărat și un burger de vită în ultimul an. Dar un singur test în 28 de restaurante canadiene este încă departe de o lansare la nivel național sau mondial a burgerului P.L.T. și nu toate testele sau edițiile limitate devin oferte permanente.

Noi tensiuni comerciale, din cauza subvențiilor Airbus și Boeing

Legăturile comerciale transatlantice se vor confrunta cu noi probleme, dacă Organizația Mondială a Comerțului va permite Statelor Unite să impună tarife de miliarde de dolari importurilor europene, în contextul subvențiilor de lungă durată acordate Airbus, transmite Reuters. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a constatat că atât compania aeriană europeană Airbus, cât și rivalul său american, Boeing, au primit miliarde de dolari ca subvenții timp de 15 ani. Ambele părți au contestat tarifele. Cu toate acestea, Statele Unite au un avans, în timp ce Uniunea Europeană trebuie să aștepte până la începutul anului 2020 pentru a decide ce atitudine va lua. În această săptămână., OMC trebuie să comunice ce bunuri europene vor putea fi taxate de SUA. Sursele spun că juriul format din trei persoane este de așteptat să se pronunțe asupra unor bunuri în valoare de 7,5 miliarde de dolari, un record pentru autoritatea înființată acum 24 de ani. Astfel de tarife sunt rareori acordate de OMC - majoritatea părților ajung la soluționări - și, în multe cazuri, reclamanții nu își exercită drepturile. Cu toate acestea, Statele Unite au vor impozita mărfurile UE în cea mai mare măsură. SUA au publicat deja o listă de bunuri în valoare de 25 de miliarde de dolari din care va alege articole pe care le va impozita, de la aeronave și piese aerospațiale până la vin, brânză și mărfuri de lux. Potrivit diplomaților, decizia OMC asupra celei mai mari dispute comerciale corporative din lume ar putea genera o amplificare a tensiunilor economice.

Amazon cumpără 100.000 de mașini electrice

Amazon a comandat 100.000 de autoutilitare cu propulsie electrică, pentru livrările companiei, de la strat-up-ul american Rivian, pentru o sumă totală de 5 miliarde de dolari, aceasta fiind cea mai mare comandă de mașini electrice din istorie, informează Reuters. Comanda face parte din planul prezentat de Jeff Bezos, în 19 septembrie, cu privire la protecția mediului. Gigantul retailului online a anunțat că 80% din energia folosită va proveni din surse regenerabile până în 2024, pentru ca din 2030 procentul să ajungă la 100%. La momentul respectiv, toate cele 100.000 de mașini de livrare electrice furnizate de Rivian vor fi în circulație. Primele vanuri electrice vor începe să livreze pachetele Amazon începând din 2021, pentru ca un an mai târziu nu mai puțin de 10.000 astfel de vehicule electrice să fie în exploatare. În februarie, Amazon a investit 700 milioane de dolari în Rivian. Compania a anunțat, deja, două modele dezvltate in-house, un SUV denumit R1S și un pick-up denumit R1T. Platforma folosită pentru aceste modele va servi, cel mai probabil, ca bază tehnologică pentu viitoarele mașini de livrare Amazon. Compania americană are în plan și lansarea unui model sportiv cu propulsie electrică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.