Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Startup-ul românesc UiPath, listat la Bursa din New York și evaluat la 29 mld. dolari

Ziarul de Vrancea
20 apr 2021 425 vizualizări

Compania a fost fondată de către Daniel Dines u în prima etapă, acțiunile firmei s-au vândut la prețuri mai mari față de cele țintite inițial u în urma acestei operațiuni, Dines devine probabil cel mai bogat român

UiPath, primul unicorn românesc, a anunțat marți seara că a reușit să vândă acțiuni peste intervalul de preț țintit cu ocazia Ofertei sale Publice Inițiale (IPO) derulată la Bursa de la New York, operațiune în cadrul căreia a strâns 1,34 miliarde de dolari, informează Reuters. Producătorul de software a precizat că a reușit să vândă 23,89 milioane acțiuni la un preț de 56 dolari per acțiune. În urma acestui IPO, UiPath este evaluat la 29 de miliarde de dolari. Acțiunile UiPath sunt programate să intre miercuri la tranzacționare la New York Stock Exchange sub simbolul "PATH". UiPath, companie care numără printre acționari nume precum Accel, Coatue, Dragoneer, IVP and Sequoia, utilizează inteligența artificială și instrumente digitale pentru a ajuta mari companii și agenții guvernamentale să își automatizeze procesele de rutină în domenii precum contabilitate și resurse umane. Luni, UiPath informa că și-a majorat intervalul de preț vizat cu prilejul IPO-ului până la un unul cuprins între 52 și 54 de dolari pe acțiune, de la unul cuprins între 43 și 50 de dolari anterior. Din acțiunile vândute, 9,4 milioane au venit de la UiPath și aproximativ 14,5 milioane de la investitorii actuali. Oferta publică inițială a celor de la UiPath vine pe fondul unei explozii a listărilor companiilor din sectorul tehnologiei, în condițiile în care start-up-urile vor să profite de cererea mare a investitorilor pentru noi acțiuni, cu ritm de creștere mare, în sectorul tehnologiei. Înființată în România, în anul 2005, sub denumirea DeskOver și redenumită UiPath în 2015, compania are printre clienți entități precum CIA, forțele navale ale SUA, McDonald's Corp, Duracell și Swiss Re. În anul fiscal care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, UiPath a înregistrat pierderi de 92,40 milioane de dolari, mai reduse decât pierderile din anul anterior, de 519,90 milioane de dolari. Veniturile au urcat la 607,60 milioane de dolari, de la 336,2 milioane de dolari. În prezent, UiPath vrea să se extindă după ce în perioada pandemiei mai multe companii au devenit interesate să își automatizeze procesele pentru a reduce costurile. Directorul general, Daniel Dines, declara recent că actualii clienți ai UiPath din sectoarele de retail, sănătate și finanțe utilizează serviciile companiei pentru a face față unei modificări semnificative a cererii provocată de pandemia de coronavirus. În urma acestei operațiuni, Dines devine probabil cel mai bogat român, iar averea sa este realizată pe căi oficiale, neplanând asupra sa controverse ca-n cazul celorlalți români din topul miliardarilor.  În 2018, UiPath a devenit primul start-up fondat în România care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari. Între timp, compania și-a mutat sediul general în SUA.

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus vor demara pe 26 aprilie

u “am introdus și la Rabla Clasic interdicția de a vinde mașina care a beneficiat de acest sprijin”, arată ministrul de resort

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus demarează pe 26 aprilie, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) va fi prezentat în ședința de Guvern de miercuri, existând un termen de cinci zile după aprobarea bugetului AFM, a declarat miercuri ministrul Mediului, Tánczos Barna, într-o conferință de presă. A fost totodată introdusă și la Rabla Clasic interdicția de a vinde mașina care a beneficiat de acest sprijin, care deja exista la Rabla Plus, după ce a constatat că au existat câteva încercări de a exporta în alte țări mașinile care au beneficiat de Rabla Clasic. ”Programele pe care le lansăm după aprobarea bugetului sunt primele cu care începem, sunt Rabla Clasic, Rabla Plus și Rabla Electrocasnice. La Rabla Clasic, am majorat bugetul de la 6.500 lei la 7.500 lei, tichetul standard de sprijin este de 7.500 lei în 2021. Am majorat, de asemenea, eco-bonusurile pentru hibrid și pentru mașinile care au emisii scăzute de dioxid de carbon, sub 96 de grame pe km. În paralel, am dublat bugetul pentru mașinile electrice, am păstrat aceleași condiții, 45.000 lei sprijin pentru mașinile full electrice, 20.000 lei pentru cele hibrid plug in. Am introdus, foarte important, și la Rabla Clasic, interdicția de a vinde mașina care a beneficiat de acest sprijin. Am constatat că au fost câteva încercări de a exporta subvenția din România, de a duce mașinile care au beneficiat de Rabla Clasic în alte țări și am introdus această limitare, această interdicție care era deja existentă la Rabla Plus”, a declarat miercuri ministrul Mediului, Tánczos Barna. După lansarea Rabla Clasic și Rabla Plus, va urma programul Rabla Electrocasnice, unde au fost rediscutate toate categoriile de eficiență energetică. ”Față de 2020, ele au fost modificate la nivel european, sunt alte clase de calitate de eficiență energetică, alte standarde care trebuie respectate și, în funcție de aceste standarde, atât la mașinile de spălat, mașinile de uscat rufe, combine frigorifice, televizoare, toate echipamentele electrocasnice casnice care sunt în program, am reașezat aceste clase de eficiență energetică și vom spijini prin acest program în special acea aparatură elecrocasnică care este cea mai energofagă și cu care putem să economisim cel mai mult prin cumpărarea unor echipamente noi mai eficiente din punct de vedere energetic”, a adăugat oficialul. De asemenea, în ședința de Guvern de miercuri va fi prezentat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). ”AFM este instituția care finanțează Rabla Clasic și Rabla Plus, sunt programele prin care ministerul își dorește ca parcul auto din România să fie reînnoit, își dorește ca mobilitatea să fie în linie cu tendințele europene și mondiale”, a declarat miercuri ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Încasările Fiscului au urcat în primul trimestru cu 14% față de perioada similară din 2019

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a înregistrat în primul trimestru din 2021 încasări cu 14% mai mari față de aceeași perioadă din 2019, în condițiile în care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdată a fost prelungită, a declarat, miercuri, președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, în cadrul unei conferințe realizate de PwC România. Ea a mai spus că Fiscul lucrează împreună cu Ministerul Finanțelor la permanentizarea acestei măsuri. “Măsurile care au fost adoptate anul trecut au fost cele corecte, pe latura administrării fiscale și din perspectiva colectării veniturilor, pentru că au ținut în viață sectoare de activitate afectate direct, dar și indirect. În primul trimestru avem încasări cu 14% mai mari decat în anul 2019, în condițiile în care procedura de rambursare cu control ulterior deocamdată a fost prelungită, dar ne dorim și lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor Publice la permanentizarea acestei măsuri”, a declarat Călugăreanu. Președintele ANAF a mai spus că lucrurile pe care le-a construit în 2019 au adus anumite rezultate astfel “încât în primele două luni din 2020, înainte de declanșarea pandemiei în România, eram optimiști, încasările înregistrau un trend pozitiv, cu 10% mai mari față de perioada similară din 2019. Ne-am trezit cu totii în luna martie într-o situatie profund impredictibilă și pot să afirm că încasările au înregistrat un nivel rezonabil în contextul crizei sanitare. Luna martie a fost un moment de cumpănă”, a mai zis Călugăreanu. Șefa Fiscului a mai precizat că au avut loc numeroase discuții în interiorul ANAF, Ministerului Finanțelor dar și cu specialiștii din mediul de afaceri. “Existau voci extrem de pesimiste care spuneau că nu vom mai încasa nici măcar 2 miliarde lei pe lună, ori realitatea a dovedit că am încasat în medie 24 miliarde lei pe lună”, a mai spus Călugăreanu. “Dacă ne gândim că nivelul rambursărilor de TVA a fost cu 25% mai mare față de 2019 și valoarea acestora s-a ridicat la 12 miliarde lei, ca sume neamânate la plată care nu fost supuse procedurilor de executare silită au fost de 18 miliarde lei, ajungem numai din această perspectivă la 30 miliarde lei, care au fost un sprijin real”, a completat președintele ANAF. Călugăreanu susține că ANAF este departe de performanțele altor administrații fiscale, dar se apropie ca perspective, acțiuni, iar dorința reprezentanțiilor instituției este ca în următorii 3-4 ani să se uite cu mândrie la lucrurile pe care le-au construit.

O treime dintre angajații se așteaptă ca modelul de lucru al viitorului să fie cel hibrid

După pandemie, 45% dintre angajați se așteaptă să revină complet la viața de birou, în timp ce alți 35% susțin că modelul de lucru al viitorului este cel hibrid, reiese dintr-un sondaj realizat de dezvoltatorul Genesis Property. “Modelul de lucru hibrid s-a conturat tot mai mult în ultimul an la nivel global și există deja angajatori din România care au decis să treacă permanent la acest sistem în care echipa lucrează parțial de la birou și restul de acasă. Aproape 35% dintre angajații care au participat la un sondaj recent inițiat de Genesis Property cred că lucrul hibrid va fi modelul de lucru al viitorului. După pandemie, alți 45% se așteaptă să revină complet la viața de birou, cât mai aproape de cum era înainte de Covid-19, și doar un angajat din cinci crede că în viitor va lucra mai mult de acasă”, mai arată sondajul. Pentru a menține un echilibru între viața de la birou și cea de acasă, 31,9% dintre angajații din România care au răspuns sondajului își doresc să lucreze doar de la birou după ce va trece pandemia și alți 36,2% vor să vină 3-4 zile pe săptămână la sediul companiei. Doar 9,4% consideră că lucrul de acasă 100% din timp este mai potrivit pentru viitor, potrivit studiului. Potrivit studiului, pentru 54,3% dintre angajați, modelul de lucru hibrid înseamnă flexibilitate și independență în activitatea profesională și 51,5% susțin că are un rol major în menținerea echilibrului între viața personală și cea profesională. În același timp, 39,5% spun că așa își pot eficientiza timpul și resursele, iar 38,3% recunosc că au lucrat mai eficient în acest sistem în ultimul an, având oportunitatea de a lucra în echipă și de a interacționa mai bine cu managerii. Nu în ultimul rând, 26,2% spun că lucrul hibrid îi ajută să evite probleme de sănătate psiho-emoțională care pot să apară atunci când lucrează doar de acasă.  Potrivit sondajului, angajații cred că biroul lor trebuie să treacă printr-o serie de schimbări pentru a se adapta modelului de lucru al viitorului și pentru a fi mai bine pregătit pentru întoarcerea în siguranță a oamenilor la scară largă. 35,4% dintre cei care au răspuns sondajului se așteaptă la schimbări în ceea ce privește măsurile pentru protejarea sănătății, iar 32,5% consideră că vor vedea schimbări privind structura și organizarea spațiului, așa încât să răspundă mai bine modului de lucru care va fi aplicat în companie.

“500.000 de consumatori de energie își schimbă furnizorul în fiecare lună în UK”

Prea puțini consumatori de energie din România și-au schimbat până acum furnizorul de energie, adică 80.000 în ultimele patru luni, față de ritmul de 500.000-600.000 de oameni care fac acest lucru în fiecare lună într-o piață matură, precum Marea Britanie, a declarat, miercuri, Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru de resort. El a participat online la Forumul Energiei 2021, organizat de publicația Financial Intelligence. "În legătură cu liberalizarea pieței de energie, sunt câteva lucruri care mă îngrijorează: din datele anunțate de ANRE, am văzut că peste jumătate din consumatori sunt încă sub acel regim penalizator de furnizor de ultimă instanță, adică milioane de consumatori, și mi-aș dori ca numărul lor să scadă", a spus Nicolescu. De asemenea, el a precizat că i-a atras atenția numărul foarte mic de consumatori care și-au schimbat furnizorul, adică 80.000 în patru luni, din cei 800.000 care au ieșit în piața liberă. "Pentru mine acesta este indicatorul care arată maturitatea liberalizării, anume cât de mult au înțeles oamenii ce trebuie să facă. Spre deosebire de țările avansate. Eu urmăresc ce se întâmplă în Marea Britanie, care are de trei ori mai mulți consumatori decât noi, 24-25 milioane, față de 8 milioane la noi, mă refer la casnici, iar 500-600.000 își schimbă furnizorul în fiecare lună. Noi am schimbat 80.000 în patru luni, într-o perioadă de maximă urgență, la începutul liberalizării. Mi se pare extrem de puțin și până la urmă liberalizarea trebuie să aducă beneficii consumatorilor, un preț corect și posibilitatea de a-și schimba furnizorul", a completat Nicolescu. Piața de electricitate din România s-a liberalizat complet la 1 ianuarie 2021, iar consumatorii casnici își pot schimba oricând furnizorul.

Băncile recomandă recomanda renegocierea ratelor

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a anunțat miercuri că băncile recomandă negocierea cu consumatorii după expirarea perioadei de amânare a ratelor. Aproape 650 de români (cu 20% mai mulți decât în trimestrul 1 2020) au trimis cereri către CSALB în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluții amiabile în relația cu băncile și IFN-urile. ”Criza sanitară îi afectează pe consumatori, comercianți și întregul mediu economic, dar are și părți bune, spun reprezentanții celor mai mari instituții financiare din sistemul bancar. În 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor. Cu toate acestea, pandemia a facilitat îmbunătățirea relației consumatorilor cu băncile, iar negocierea în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este un instrument pe care instituțiile de credit vor să îl folosească mai mult în perioada următoare. Analizarea situațiilor individuale și găsirea soluțiilor personalizate sunt mai dezirabile decât moratoriile care oferă soluții generale, spun reprezentanții băncilor”, arată Centrul.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,59%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 1,69% la 1,68%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.

iOS 14.5 va fi lansat săptămâna viitoare

Unul dintre cele mai importante update-uri de iOS, ca impact față de industria de advertising digital cel puțin, va putea fi instalat pe iPhone-uri în cursul săptămânii viitoare. Fără să ofere o dată precisă, Apple a anunțat că săptămâna viitoare va lansa versiunea 14.5 de iOS, alături de alte update-uri ale sistemelor sale de operare, precum WatchOS 7.4 și macOS 11.3. Update-ul de iOS (împreună cu cel de iPadOS) este de interes în mod deosebit. Pe lângă alte noutăți, iOS 14.5 vine cu ceea ce Apple numește App Tracking Transparency. ATT este un nou mod de protejare a intimității utilizatorilor, în care aplicațiile pot să urmărească activitatea acestora doar în urma obținerii unui acord expres. Concret, fiecare aplicație va afișa o notificare la prima deschidere, în care utilizatorul este întrebat dacă este de acord să fie urmărit. Anunțată încă de anul trecut, această abordare a fost criticată aspru de Facebook, care a acuzat Apple că va afecta veniturile micilor dezvoltatori. În fapt, este vorba de o luptă pentru accesul la datele personale. Pe de o parte, Facebook va pierde accesul la o parte din aceste date, iar pe altă parte Apple își protejează propria rețea de advertising în lupta în care este și arbitru și jucător.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.