MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Şeful Camerei de Comerţ: Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie. Cred că va veni decontul
Statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat, a declarat, miercuri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
„Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ”, a spus Daraban, la conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie”.
Potrivit acestuia, pentru atragerea de investiţii rămâne o strategie de fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. „Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul”, a mai spus Daraban.
Preşedintele CCIR a explicat faptul că statul trebuie să-şi scadă cheltuielile de funcţionare pentru a mai putea atrage investiţii.
În 2023, cifra de afaceri a companiilor active în România s-a diminuat uşor iar profitul brut a scăzut
„Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următoarea provocare: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult”, a explicat oficialul.
Conform şefului CCIR, în anul fiscal 2023, cifra de afaceri a companiilor active în România s-a diminuat uşor până la 490 de miliarde de euro, în timp ce profitul brut a scăzut la 51 miliarde de euro.
„Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (…) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor”, a susţinut Daraban.
Consiliul Concurenţei organizează, miercuri, conferinţa cu tema „Concurenţa în sectoare cheie – 2024”, în cadrul căreia sunt abordate teme privind importanţa asigurării unui mediu concurenţial funcţional şi stabil, precum şi efectele pozitive pe care implementarea corectă a regulilor de concurenţă le are asupra mediului economic şi asupra consumatorilor.
Noua Dacia Duster 3, prezentată elogios de emisiunea „Top Gear”. Există și o „capcană”
Noul Duster 3 produs de Dacia este prezentat în termeni elogioși de celebra emisiune auto britanică „Top Gear”, care amintește de succesul uriaș al primului model și scrie despre noua generație că are o singură capcană: îți poți pierde timpul încercând să îi găsești una.
„Aceasta este a treia generație a loviturii date de Dacia, crossover-ul mic pentru familie, care a cucerit inimi de-a lungul mijlocului Angliei. Primele două modele Duster au vândut peste 100.000 de unități în Marea Britanie. De asemenea, majoritatea vânzărilor au fost către persoane fizice: oameni care și-au cumpărat mașina din banii proprii și o conduc pentru că așa au ales, nu pentru că au fost nevoiți”, își începe Top Gear articolul publicat miercuri pe site-ul său. Una dintre explicațiile succesului? „Dusterul are o valoare excelentă: gama începe de la aproximativ 20.000 de lire sterline pentru un pachet simplu, fără lucruri inutile, dar care include tot ce ai nevoie. Inclusiv un sistem 4×4 robust, dacă îți dorești asta”. Explicațiile continuă: „Primul Duster din 2010 avea dimensiunile unui Nissan Qashqai din acea perioadă. Însă fiecare generație de mașini devine mai mare. Cu o excepție admirabilă, credem noi, Dusterul. Dacia va lansa în curând modelul Bigster, care este de dimensiunea unui Qashqai de astăzi”
Duster 3, un „preț de modă veche” pentru o mașină nouă
Revenind la Duster 3, prețurile pentru aceasta variază, între 18.800 euro și 26.650 euro, în funcție de versiune și dotări. Jurnaliștii de la Top Gear se întreabă: „Dacă prețul este de modă veche, ce este nou?”.
„Cam totul”, răspund ei pentru publicul lor, și explică: „Începem cu caroseria, care reflectă noul look al Dacia. Dusterul adoptă estetica de off-roader, cu un „nas” nivelat și o bandă perimetrică de plastic reciclat în proporție de 20%. Primele două modele Duster foloseau o platformă din anii 2000, de la Nissan și Renault Clio; un mod clasic de a economisi bani în construcția unei mașini. Între timp, Dacia a învățat cum să se implice de la început la dezvoltarea unei platforme, pentru a realiza modele ieftine, dar cu oase moderne. Noile Duster, Jogger și Sandero însumează aceste posibilități”.
Top Gear notează de asemenea că noua platformă Duster 3 înseamnă o izolație fonică mai bună, mai mult spațiu și o protecție mai bună în caz de accident. „De asemenea, integrează sisteme electronice de siguranță, acum obligatorii: frânare automată de urgență, recunoașterea limitelor de viteză, prevenirea părăsirii benzii”. „Noua structură este, de asemenea, pregătită pentru mai multe surse de alimentare. Varianta de bază este bi-combustibil benzină/GPL (n.r. gaz petrolier lichefiat). Apoi urmează preferata noastră: motorul turbo pe benzină, hibrid ușor, cu tracțiune manuală, cu două sau patru roți motrice. Apoi, o opțiune nouă pentru Duster: hibrid complet pe benzină și tracțiune 4×2. Unele piețe beneficiază de versiunea diesel. Un hibrid plug-in ar fi posibil, deși nu este planificat momentan”, mai notează Top Gear.
Verdictul dat de „Top Gear„ pentru noua Dacia Duster
„Care este verdictul?”, întreabă jurnaliștii de la Top Gear, și afirmă: „Dusterul este onest în privința locurilor unde s-au făcut economii. Nu există opțiuni de mare putere, finisaje sofisticate sau dotări de care nu ai nevoie. Nu are hayon electric enervant, închidere automată a ușilor derutantă sau meniuri pline de funcții ascunse”. „Dusterul este ușor de utilizat și conceput pentru viața reală. Este spațios pentru dimensiunile sale și plin de spații de depozitare ingenioase. Performanța este suficientă, suspensia este confortabilă, iar manevrabilitatea intuitivă”. Concluzia finală a jurnaliștilor britanici este următoarea: „Dacă te îngrijorează că nu este o mașină cu cinci stele NCAP, amintește-ți că alternativa ar fi una second-hand, dintr-o perioadă în care stelele erau mai ușor de obținut. Singura capcană ar fi timpul pe care l-ai putea pierde căutând o problemă care nu există. Dusterul este unul dintre adevăratele chilipiruri din lumea auto”.
Ciolacu: Aprobăm o nouă investiţie majoră de infrastructură rutieră - Autostrada Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni
Guvernul aprobă miercuri indicatorii tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii ,,Autostrada Târgu Neamţ- Iaşi- Ungheni", valoarea investiţiei fiind de peste 5 miliarde de euro. ”Aprobăm o nouă investiţie majoră de infrastructură rutieră: Autostrada Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni”, a anunţat Ciolacu. Şeful Guvernul e explicat că cei peste 88 de kilometri de autostradă vor fi gata în 3 ani şi vor contribui la dezvoltarea economică a zonei. ”Este o investiţie de peste 5 miliarde de euro, finanţată mai ales din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2021-2027”, a precizat Marcel Ciolacu.
Europa este prinsă între boomul inteligenţei artificiale şi obiectivele ecologice
Boom-ul în inteligenţa artificială aduce o schimbare spre conştientizarea ecologică în modul de operare al centrelor de date, în contextul în care dezvoltatorii europeni sunt presaţi să scadă temperaturile apei din aceste facilităţi consumatoare de energie pentru a acomoda cipurile de înaltă performanţă ale unor firme precum Nvidia, transmite CNBC. Estimările Goldman Sachs arată că inteligenţa artificială va determina o creştere de 160% a cererii pentru centre de date până în 2030 — o creştere care ar putea afecta obiectivele de decarbonizare ale Europei, deoarece cipurile specializate pentru AI cresc necesarul de energie al acestor centre. Cipurile puternice, cum sunt GPU-urile necesare pentru antrenarea şi rularea modelelor lingvistice mari, necesită putere de calcul densă şi produc mai multă căldură, solicitând apă mai rece pentru o răcire eficientă. Răcirea prin lichid este considerată o soluţie mai eficientă decât cea prin aer, dar cerinţele pentru temperaturi mai scăzute ale apei vin cu provocări pentru sustenabilitatea centrelor de date europene, conform lui Michael Winterson, preşedintele European Data Center Association. El avertizează că scăderea temperaturilor apei este ”incompatibilă” cu Directiva privind eficienţa energetică a UE, care impune raportarea consumului de energie al centrelor de date mari.
Europa va plăti un ”preţ mare”, avertizează Trump cu privire la tarifele vamale
Candidatul republican la Preşedinţia SUA, Donald Trump, a declarat, marţi, că Uniunea Europeană va trebui să ”plătească un preţ mare” pentru că nu cumpără suficiente mărfuri americane, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, transmite Reuters. ”O să vă spun ceva, Uniunea Europeană sună atât de frumos, atât de minunat, nu? Toate micile ţări europene drăguţe care se adună”, a declarat Trump în timpul unui miting în Pennsylvania, după ce a promis să promulge «legea comerţului reciproc Trump». ”Ei nu ne iau maşinile. Nu ne iau produsele agricole. Ei vând milioane şi milioane de maşini în Statele Unite. Nu, nu, nu, ei vor trebui să plătească un preţ mare”, a afirmat el. Trump a promis să impună un tarif de 10% la importurile din toate ţările şi taxe de 60% la importurile din China. Acestea ar afecta lanţurile de aprovizionare din întreaga lume, declanşând probabil represalii şi crescând costurile, avertizează economiştii. El a neliniştit Taiwanul, guvernat în mod democratic, afirmând că Taiwanul ar trebui să plătească Statelor Unite pentru apărarea sa şi că a preluat afacerea americană cu semiconductoare. Statele Unite sunt obligate prin lege să furnizeze Taiwanului revendicat de China mijloacele necesare pentru a se apăra, în ciuda lipsei unor legături diplomatice oficiale. Democrata Kamala Harris a avertizat marţi zeci de mii de oameni adunaţi la Washington, la cel mai mare miting al său, că adversarul său republican, Donald Trump căuta o putere necontrolată, în timp ce cursa pentru preşedinţie intra în ultima săptămână. ”Este o persoană instabilă, obsedată de răzbunare, consumată de nemulţumiri şi în căutarea puterii necontrolate”, a declarat Harris în timpul a ceea ce campania sa a numit pledoaria sa finală înainte de alegerile foarte disputate din 5 noiembrie.
