MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șeful BNR vorbește despre flexibilizarea cursului de schimb
„Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează”, arată guvernatorul Băncii Naţionale a României
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că nu este cazul să se deprecieze cursul valutar pentru că există ”o grămadă de tensiuni”. El a adăugat că nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar. Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, care este părerea sa despre cursul valutar, în condiţiile în care surse guvernamentale susţin că ar putea creşte peste 5 lei. ”Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. Posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Aş detensiona discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat şi eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. De la 4,97 la 5 este mai puţin de 1%. Cinci bani înseamnă 1%, aici sunt numai trei bani. Şi ziceau o să fie o jale, de exemplu, o să crescă preţul la telefonie, adică în loc de 100 de lei, să dăm o cifră, 100 de lei abonamentul lunar o să fie 101 lei. Deci o să crească preţul cu un leu şi acest lucru o să aibă un mare impact”, a afirmat Mugur Isărescu. El a explicat că BNR este intermediar între Ministerul Finanţelor şi piaţă. ”Că am intervenit în piaţă? Am intervenit, dar aşa cum am mai spus, am intervenit, noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă. Ministerul de Finanţe, în loc să-şi vândă disponibilităţile pe care le-au luat din împrumuturi externe, din bani europeni, să le vândă direct în piaţă, le ţin la Banca Naţională şi când au nevoie, cer Băncii Naţionale să vândă o parte din aceste disponibilităţi, nu sunt mici. De ce suntem intermediari, pentru că în ciuda poziţiei critice la adresa guvernatorului a unor colegi de-ai mei care sunt şi pe aici prin faţă consider că a vinde direct într-o piaţă care nu e foarte adâncă, piaţa valutară din România nu a ajuns la o adâncime foarte.... Să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişc cursul, aţi văzut cum se mişcă la ţările cu care ne comparăm, mişc cursul cu 20 de bani. Pe urmă se duce şi se apreciază cu 20 de bani. Tendinţa României este: când se apreciează a fost un accident, când se depreciază, e jale”, a mai explicat guvernatorul BNR. El a precizat că nu este cazul să se deprecieze cursul.
Guvernatorul Băncii Centrale laudă ordonanța trenuleț
l Mugur Isărescu: Ce a făcut coaliţia de guvernare este direcţia bună. A oprit deteriorarea, dacă nu adopta acea ordonanţă deficitul se ducea spre 10%
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră că ceea a făcut actuala coaliţie de guvernare este direcţia bună şi a explicat că dacă nu era adoptată ordonanţa trenuleţ, atunci deficitul se ducea spre 10%. De asemenea, el a adăugat că prin proiectul de buget ”nava” a fost întoarsă de la un deficit mai mare către un deficit mai mic. ”Ce a făcut actuala coaliţie este direcţia bună. A oprit mai întâi deteriorarea, dacă nu adopta acea ordonanţă, deficitul se ducea spre 10%, aşa uşurel cu toate majorările acelea. Şi, pe urmă cu proiectul de buget a întors, să spunem aşa, nava de la deficit mai mare spre un deficit mai mic”, a declarat Mugur Isărescu, luni, într-o conferinţă de presă. El a precizat că Guvernul susţine că va ajunge la un deficit de 7% până la sfârşitul anului, în timp ce Consiliul Fiscal prognozează un deficit de 7,7%. ”Guvernul crede că va ajunge la 7%, probabil că aţi citit, Consiliul Fiscal, prognoza lor este 7,7%, dar Consiliul Fiscal a făcut două comentarii. Unu, că nu a luat în considerare o mai bună colectare a impozitelor. Şi s-a exprimat destul de clar domnul academician Dăianu, nu am văzut acele măsuri, dar se poate corecta şi asta poate să ducă deficitul fiscal spre şapte. Şi a doua, o prioritizare a investiţiilor. După Consiliul Fiscal sunt foarte multe investiţii, unele nici nu ai timp să le faci şi o prioritizare a lor ar putea să ducă deficitul spre 7%”, a mai afirmat guvernatorul BNR. El a mai fost întrebat care ar fi impactul unei ratări a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care România a îndeplinit 14% din jaloane şi ţinte. ”Nu mă mai speriaţi. Ar fi rău, bineînţeles. Ce răspuns vreţi să vă dau? Ar fi rău şi foarte rău. Cum să ratăm aşa ceva? Adică să ai bani gratis şi noi să ratăm. Dar, în sfârşit, trebuie eforturi şi mobilizare. Şi mobilizare politică, în principal, că nu depinde de altceva.”, a transmis guvernatorul BNR.
Recomandările Consiliului Concurenţei privind programul Start-up Nation
l „unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocaţi”, arată Consiliul Concurenţei
Consiliul Concurenţei vine cu recomandări pentru eficientizarea programului de susţinere a IMM-urilor Start-up Nation – România şi arată că unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocaţi. Autoritatea de concurenţă susţine că trebuie să se facă o selecţie a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor pentru a stimula acele domenii competitive, iar obiectivele măsurilor de sprijin trebuie să fie clar definite şi cuantificabile. ”În cadrul programului de susţinere a IMM-urilor „Start-up Nation - România” s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis în valoare totală de 2,89 miliarde lei. Cu toate acestea, unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocaţi, este concluzia analizei privind impactul acestei scheme de ajutor, realizată de Consiliul Concurenţei”, precizează autoritatea de concurenţă. Schema de ajutor de minimis al cărei impact a fost evaluat este aferentă programului „Start‑up Nation” (SUN) şi avea ca principale obiective stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), îmbunătăţirea performanţelor economice ale IMM-urilor, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor şi creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Plecând de la aceste obiective, Consiliul Concurenţei a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la cele două apeluri de proiecte din cadrul schemei, organizate în 2017, respectiv 2018, şi a făcut o serie de recomandări pentru ca noile scheme de ajutor ce se vor derula în cadrul programului SUN să conducă la rezultate optime. „Evaluarea rezultatelor programului, derulat în 2017 şi 2018, este necesară pentru a vedea în ce măsură acordarea de ajutoare şi-a atins obiectivele urmărite, astfel încât, pe viitor, să poată fi ajustate diferite elemente precum valoarea ajutorului, condiţiile impuse şi indicatorii de rezultate urmăriţi. În acest fel se va obţine o eficientizare a acordării ajutoarelor şi o mai bună cheltuire a banului public”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Industria spirtoaselor a adus peste 60% din accizele încasate de stat
Peste 60% (1,22 miliarde lei) din totalul accizelor încasate de stat din vânzările de băuturi alcoolice în anul 2024, în sumă de 1,98 miliarde lei, au fost virate de industria băuturilor spirtoase arată datele agregate de ANAF și transmise către Spirits România, asociație patronală ce reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România. Potrivit unui comunicat al asociației, procentul este cu atât mai semnificativ cu cât statisticile indică faptul că, dintre toate tipurile de băuturi alcoolice, spirtoasele ocupă cea mai mică pondere în volum din consumul total al românilor. Astfel, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică la finalul anului trecut, în 2023 consumul mediu de băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 40%), pe locuitor, a fost de 8,5 litri, de aproape 10 ori mai puțin decât consumul de bere (80,4 litri de bere/locuitor) și de aproximativ trei ori mai mic decât consumul de vin (24,2 litri vin /locuitor). 'Datele confirmă ceea ce noi am susținut dintotdeauna și anume că industria băuturilor spirtoase, în condițiile menținerii unui nivel rezonabil al accizelor și a diminuării pieței ilicite, este un contributor semnificativ și onest la bugetul de stat. Avem planuri pe termen lung și rămânem ca întotdeauna deschiși la dialog permanent cu guvernanții pentru a găsi împreună cele mai bune soluții atât pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei noastre cât și pentru a ajuta la creșterea economiei românești în ansamblul său', a declarat Florin Rădulescu, președintele Asociației Spirits Romania, citat în comunicat. Aproximativ 85% din consumul de băuturi spirtoase este reprezentat de produsele românești, potrivit datelor industriei.
Italia investighează Amazon pentru o presupusă evaziune fiscală de 1,2 miliarde de euro
Procurorii italieni investighează gigantul comerţului online Amazon şi trei dintre directorii săi pentru o presupusă evaziune fiscală în valoare de 1,2 miliarde de euro (1,26 miliarde de dolari), au declarat două surse cu acces direct la informaţii, transmite Reuters. Investigaţia a fost dezvăluită anul trecut, însă detaliile privind amploarea acesteia au fost publicate vineri, prima dată de cotidianul italian Corriere della Sera. Amazon a transmis printr-un e-mail către Reuters că nu va comenta investigaţiile în desfăşurare. ”Amazon este angajată să respecte toate legile fiscale aplicabile”, a precizat compania, subliniind că se numără printre cei mai mari 50 de contribuabili din Italia, cu taxe plătite de peste 1,4 miliarde de dolari în 2023. Procurorii din Milano şi poliţia fiscală au plasat sub investigaţie cei trei directori şi unitatea europeană a Amazon, cu sediul în Luxemburg, pentru fraudă fiscală legată de vânzările online în Italia în perioada 2019-2021, au declarat sursele. Aceştia au avertizat că factura finală pentru Amazon ar putea creşte la 3 miliarde de euro, incluzând penalităţi şi dobânzi. Potrivit surselor, algoritmul Amazon permite vânzarea de produse în Italia de la comercianţi din afara Uniunii Europene, în special din China, fără a le dezvălui identitatea, facilitând astfel evitarea plăţii taxei pe valoarea adăugată (TVA). Conform legislaţiei italiene, un intermediar care oferă bunuri spre vânzare în Italia este co-responsabil pentru neplata TVA de către vânzătorii non-UE care utilizează platforma sa de comerţ electronic. Dacă acuzaţiile vor fi confirmate în instanţă, acestea ar putea reprezenta o ameninţare la adresa modelului de afaceri al Amazon în întreaga Europă, deoarece TVA este o taxă armonizată la nivel european, au precizat sursele.
UE plănuieşte restricţii la importurile de alimente
Uniunea Europeană intenţionează să blocheze importurile anumitor produse alimentare fabricate după standarde diferite, într-un efort de a-şi proteja fermierii, într-o măsură care reflectă politica comercială reciprocă a preşedintelui american Donald Trump, a relatat duminică Financial Times. Comisia Europeană va conveni în această săptămâna aceasta explorarea unor restricţii mai stricte la importuri, potrivit publicaţiei, care citează trei oficiali europeni sub rezerva anonimatului. Printre primele produse vizate ar putea fi culturile agricole din SUA, cum ar fi soia cultivată cu pesticide interzise fermierilor europeni, conform articolului.
Instagram ar putea adăuga un buton de dislike
Instagram a început să testeze un buton „Dislike”, dar nu pentru postări, ci pentru comentarii. Unii dintre utilizatorii Instagram au observat în ultimele zile că în dreptul comentariilor apare un buton de dislike, alături de vechiul buton de like. Acum, şeful platformei sociale Adam Mosseri explică într-o postare că butonul face parte dintr-un test şi că, ulterior, acesta ar putea fi implementat oficial. Butonul de dislike va fi folosit în rankarea comentariilor după modelul Reddit, comentariile cu multe dislike-uri urmând a fi afişate cât mai jos. Şeful Instagram spune că, spre deosebire de Reddit, semnalul va fi folosit în rankare, dar nu va fi vizibil şi utilizatorilor - aceştia nu vor şti cine a dat dislike sau câte dislike-uri are un anumit comentariu. Mosseri mai spune că Instagram vrea şi pe această cale să îmbunătăţească nivelul discuţiilor din secţiunea de comentarii a postărilor. Rămâne de văzut când şi exact sub ce formă va fi implementată această facilitate pe Instagram.
Reddit va adăuga un paywall pentru anumite forumuri
Anul acesta, Reddit va introduce o formă de paywall, care va facilita accesul la anumite forumuri doar în urma plăţii unei sume de bani. Şeful Reddit Steve Huffman a anunţat în urma unei sesiuni AMA (Ask Me Anything) că va începe să testeze un aşa-numit paywall, care va permite accesul la anumite reddit-uri doar celor care plătesc. Huffman nu a oferit detalii despre modul în care va funcţiona viitorul paywall, limitându-se la a spune că, deocamdată, se lucrează la detalii. Nu se ştie, în acest moment, nici ce forumuri vor fi vizate şi nici exact cum va fi configurat viitorul paywall - dacă va fi unul general, care va facilita accesul la toate forumurile sau dacă va fi câte un paywall pentru fiecare forum în parte. Nici care va fi costul impus de platformă sau forma sub care vor fi taxaţi utilizatorii - dacă va fi sau nu un abonament lunar ori anual - nu se ştie deocamdată.
