Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Schimbare majoră pe piața muncii

Ziarul de Vrancea
2 aug 2019 1352 vizualizări

Multe firmele au început să le ceară angajaților să ia patru săptămâni de vacanță, ca să rămână productivi

Până în 2030, oamenii vor munci probabil doar 15 ore pe săptămână. Pare clar acum că faimoasa predicție făcută de John Maynard Keynes în 1930 nu se va adeveri, însă cultul muncii excesive se apropie probabil de sfârșit, scrie Bloomberg. În Scandinavia, unde oamenii se bucură de până la patru săptămâni de vacanță de vară neîntreruptă, plătită și protejată legal, multe dintre cele mai mari companii ale regiunii spun că țin să se asigure că angajații nu muncesc excesiv. Firme contactate de Bloomberg avertizează că productivitatea este amenințată dacă angajaților nu li se permite să se odihnească și subliniază că este important ca echipele de management să dea exemplu luându-și un concediu mai lung. Skanska, una dintre cele mai mari firme de construcții din Suedia, le spune angajaților să se „deconecteze“ de la job în timpul vacanței de vară. Există o „legătură puternică“ între starea de bine și performanță, arată Jacob Brikeland, pur­tător de cuvânt al companiei. Iar aceasta are în mare măsură legatură cu „capacitatea de a te relaxa când nu esti la muncă“. Suedia, cea mai mare economie scandinavă, cere companiilor să le permită angajaților să-și ia cel puțin cinci săptămâni de concediu pe an, deși multe industrii sunt reglementate de acorduri colective ce conferă adesea mai multe zile libere. Aranjamente similare există și în restul regiunii. În Europa, concediul mediu anual este de patru săptămâni. Parlamentarii scandinavi au decis că 15 zile pe an pur și simplu nu sunt suficiente pentru ca populația activă să rămână sănătoasă și productivă. Această atitudine domină în sfera corporate, iar toate companiile importante contactate de Bloomberg susțin că munca excesivă nu este bună pentru un mediu corporate sănătos. Acest lucru este susținut de studii care arată că angajații care simt că muncesc prea mult sunt mai puțini productivi. Majoritatea executivilor de top pe care Bloomberg a încercat să-i contacteze pentru comentarii nu au răspuns, fiind în concediul de vară. Iar în majoritatea cazurilor, companiile au insistat ca executivii lor de top să nu fie deranjați în această perioadă.

Motivul neașteptat pentru care IBM a sacrificat 100.000 de angajați

u măsura este o încercare de a reduce costurile și a transforma forța de muncă pentru a se putea adapta la noile tehnologii, acesta fiind o urmare a aderării întârziate la zona de cloud și a revoluțiilor tehnologice

International Business Machines Corp. (IBM) a concediat aproximativ 100.000 de angajați în ultimii ani în încercarea de a angaja mai mulți mileniali, în încercarea de a deveni o companie la fel de atractivă precum Amazon și Google, a spus un fost vice-președinte într-o depoziție, citat de Bloomberg. Compania de tehnologie se află în mijlocul mai multor procese în care este acuzată că a concediat angajații mai în vârstă, astfel că IBM are procese civile în California, Pennsylvania și Texas. „Am reinventat IBM în ultimii 5 ani prin targetarea oportunităților cu o valoare mai mare pentru clienții noștrii. Compania angajează 50.000 de angajați în fiecare an”, a declarat compania. IBM se confruntă de aproximativ șapte ani cu o scădere a cifrei de afaceri. În ultimii ani, au avut loc mii de concedieri, acestea vizând angajați din Statele Unite, Canada și alte jurisdicții cu salarii ridicate. Măsura este o încercare de a reduce costurile și a transforma forța de muncă pentru a se putea adapta la noile tehnologii, acesta fiind o urmare a aderării întârziate la zona de cloud și a revoluțiilor tehnologice. Astfel, numărul angajaților IBM a scăzut la minimul a șase ani, la 350.600 de angajați la sfârșitul anului 2018, aceasta însemnând o reducere cu 19% comparativ cu anul 2013. Într-o depoziție dintr-un caz de proces civil, Alan Wild, fost vicepreședinte al resurselor umane din cadrul IBM a mărturisit că a fost nevoit să concedieze între 50.000 și 100.000 de angajați în ultimii doi ani, conform unui document înaintat curții din Texas. În depoziție a fost menționat faptul că IBM și-a dorit să arate generației de mileniali că nu este o companie bătrână sau învechită, iar scopul acestei mișcări a fost de deveni la fel de atractivă ca și companii precum Google, Alphabet și Amazon. Organizația media ProPublica a publicat recent o investigație, găsind că IBM a concediat aproximativ 20.000 de angajați din Statele Unite, cu vârsta de 40 de ani sau peste în ultimii cinci ani.

Proiect ambițios: inteligență artificială să atingă capacitatea creierului uman

Proiectul de cercetare în domeniul inteligenței artificiale la care Microsoft contribuie cu un miliard de dolari își propune să construiască în cinci ani un sistem cerebral artificial asemănător creierului uman, informează cotidianul Financial Times. "Credem că cele mai multe beneficii vor merge la cine are cel mai mare computer", afirmă Greg Brockman, președintele și directorul pentru Tehnologie al companiei OpenAI, care se ocupă de proiectul ce vizează construirea unui aparat cu o inteligență de nivel uman. Firma cu sediul în San Francisco specializată în domeniul inteligenței artificiale, fondată în urmă cu patru ani de vizionari din industria de profil precum Elon Musk, Peter Thiel și Reid Hoffman, tocmai a lansat o nouă provocare adresată celorlalți specialiști - o investiție de un miliard de dolari din partea companiei Microsoft pentru construirea unui computer capabil de Inteligență Artificială Generală (IAG), un nivel asemănător cu al oamenilor, considerat ultimul pas înainte de calculatoarele cu inteligență superumană. Fondurile - o sumă foarte mare pentru o organizație de cercetare - vor fi cheltuite "în cinci ani, posibil chiar mai rapid", cu obiectivul construirii unui sistem care să poată coordona "un model de inteligență artificială asemănător creierului uman", declară Greg Brockman. Posibilitatea ca un computer cu o configurație neurală asemănătoare cu cea a creierului uman să genereze un nivel comparabil de inteligență reprezintă o altă problemă. Greg Brockman este reticent să anticipeze precis când va apărea un model de Inteligență Artificială Generală (IAG), explicând că vor fi necesare și progrese substanțiale în domeniul algoritmilor pentru utilizarea amplificării masive a puterii computerelor. Compania Microsoft a investit un miliard de dolari în cel mai ambițios proiect de cercetare în domeniul inteligenței artificiale din Silicon Valley - un aparat cerebral artificial care să poată fi conectat la sisteme de tip cloud. Investiția marchează o nouă etapă a proiectului OpenAI, lansat acum patru ani de vizionari în domeniul tehnologiei informaționale precum Elon Musk și Peter Thiel pe fondul preocupărilor că inteligența artificială (IA) ar putea sfârși prin distrugerea rasei umane. Ei voiau să câștige cursa spre Inteligența Artificială Generală (IAG), un sistem care să poată egala și eventual depăși oamenii, pentru a se asigura că va fi utilizat doar în scopuri benefice. Proiectul a fost supus reorganizării anul acesta; Elon Musk nu mai este implicat, în timp ce Reid Hoffman, om de afaceri și fondatorul LinkedIn, a devenit cel mai mare susținător individual. Cu fonduri Microsoft și având la dispoziție platforma computerizată Azure, OpenAI încearcă să se apropie de obiectiv. "Testăm o ipoteză care era de la începutul acestui domeniu: că o rețea neurală apropiată de mărimea unui creier uman să fie pregătită pentru a deveni sistem de inteligență artificială generală. Dacă ipoteza este reală, progresul pentru omenire va fi remarcabil", a declarat Greg Brockman, fondatorul și președintele proiectului OpenAI. Decizia Microsoft de colaborare în proiectul OpenAI este asemănătoare cu achiziționarea de către Google în 2014 a DeepMind, o companie londoneză de cercetare care vrea la rândul său să atingă nivelul de inteligență artificială asemănător cu cel uman.

Noua goană după aur a băncilor centrale

Prețul aurului a crescut discret, dar constant, pe piața locală și la BNR, cu circa 10 lei în ultima lună de zile, de la peste 187 de lei gramul pe 2 iulie la peste 197 de lei gramul pe 2 august, un nivel al prețului care nu a mai fost atins din 2012. Prețul oficial al aurului a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la 197,07 lei gramul pe 2 august. Prețul aurului înregistrează creșteri importante și pe piața internațională, situându-se la maximul ultimilor șase ani față de dolar și atingând maximul tuturor timpurilor față de dolarul canadian, la 1.910,4 dolari canadieni uncia. Nicky Shiels, strateg pe domeniul commodity la Scotiabank apreciază că aceste valori maxime sunt doar cel mai recent eveniment din tema emergentă a tensiunilor valutare. „Prețul aurului în fiecare monedă majoră pare să fie la un nivel record, iar acesta este un indicator clar al faptului că suntem în mijlocul unui război valutar”, a spus Nicky Shiels. Creșterile de prețuri au loc după ce investitorii s-au refugiat în aur din cauza creșterii incertitudinilor globale. Temerile de pe piețele financiare s-au accentuat după ce președintele american Donald Trump a anunțat noi tarife vamale pentru importuri din China de 300 miliarde de dolari, prețurile futures pentru ziua respectivă înregistrând o majorare de 1,41%. Dar aurul nu traversează un salt de moment, piața înregistrând maxime și pentru prima jumătate a anului. Astfel, băncile centrale au cumpărat 374,1 tone în respectiva perioadă, cea mai mare creștere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council înregistrează date. Tot în prima jumătate a anului prețul aurului a depășit bariera de 1.400 de dolari uncia pentru prima dată din 2013. Nouă bănci centrale și-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puțin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziție în cel de-al doilea trimestru, de 100 de tone. Aceasta este cea mai importantă achiziție făcută pe piața aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI. Conducerea băncii naționale poloneze spune că decizia de majorare a rezervei de aur de la 228,6 tone, printr-o achiziție de 25,7 tone în 2018 și cea de 100 de tone în 2019 este o decizie strategică, care va fi însoțită și de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England în Londra. Polonezii spun că aurul este cea mai credibilă rezervă și un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. Mișcarea a adus Polonia de pe locul 34 pe locul 22 în topul mondial al deținerilor de aur ale băncilor centrale și pe locul 11 în Europa, de pe locul 15.

Radu Oprea: Cred că tractorul românesc poate relansa exportul autohton

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ștefan-Radu Oprea, a afirmat, sâmbătă, după o vizită la compania IRUM, că tractorul românesc Tagro ar putea să fie unul dintre produsele care să relanseze exportul autohton. El a vorbit și despre alte afaceri de succes. „Tagro - tractorul românesc ar putea fi noul Duster al utilajelor agricole. IRUM - O companie românească, a omologat noul tractor de concepție proprie. Familia Oltean a investit în centrul de cercetare dezvoltare pariind pe creativitatea inginerilor autohtoni. Unii s-au întors chiar din Italia. Și au reușit. I-am vizitat cu un scop precis. Să le propun atacarea piețelor tradiționale unde tractorul românesc este cunoscut și apreciat pentru robustețea lui. Lucrul acesta poate fi realizat inclusiv cu sprijinul consilierilor economici prezenți pe aceste piețe și prin intermediul programelor de promovarea a exportului sau a misiunilor economice. Cred că tractorul românesc poate fi unul dintre produsele care să relanseze exportul autohton. Mizând pe această reușită Reghinul poate deveni un nou pol de dezvoltare. În jurul unei linii de asamblare, pe o rază se 100 km, de obicei, apar investițiile firmelor furnizoare de subansamble”, a scris Radu Oprea pe Facebook. Ministrul pentru Mediul de Afaceri a adăugat că și alte companii pot profita de succesul tractorului românesc, investiția în propriul brand fiind și o contribuție la crearea brandului de țară. „Și alte companii pot profita de succesul tractorului românesc. În cazul familiei Gliga, cunoscuții producători ai viorilor cu același nume, recunoașterea internațională a venit demult. Atât pentru calitatea instrumentelor muzicale produse, exportate în proporție de 95%, cât și prin numărul impresionant al trofeelor câștigate de clubul de dans modern. Familia Gliga poate deveni sursă de inspirație pentru alți antreprenori români. Investiția în brandul propriu este și o contribuție la crearea brandului de țară”, a mai scris Oprea. El a vorbit și despre o altă afacere, un lanț de cafenele care se dezvoltă.

Suntem pe locul II în UE la creșterea activității în comerț

România a avut în iunie, în comparație cu iunie 2018, alături de Lituania, al doilea cel mai mare ritm de creștere a comerțului cu amănuntul din UE, de 5,7%, pe primul loc situându-se Croația, cu 7,4%, informează Eurostat. Comerțul cu amănuntul a crescut în luna iunie, față de aceeași lună din 2018, cu 2,6% în zona euro și cu 2,8% în Uniunea Europeană. Evoluția pozitivă a fost influențată de creșterea vânzărilor de produse non-alimentare cu 4,7%, de combustibili cu 1,2%, și cele de alimente, băuturi și țigări cu 0,9%. Singurul declin al comerțului cu amănuntul a fost înregistrat în Slovacia, cu 0,4%. Comparativ cu luna precedentă, comerțul cu amănuntul a crescut în iunie cu 1,1% în zona euro și cu 1,2% în UE 28. Vânzările de combustibili au crescut cu 1,7%, cele de produse non-alimentare cu 1,3%, iar cele de alimente, băuturi și țigări cu 1%. Cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Croația (6,8%), Germania (3,5%) și Polonia (2,8%), iar cele mai mari scăderi au fost în Portugalia (0,9%), Irlanda (0,8%) și Slovenia (0,5%). În România creșterea a fost de 1,3% în iunie, un minus de 0,5% în mai.

Renault dă Nissan pe Fiat Chrysler

Renault și Nissan Motors au discutat posibilitatea reducerii pachetului de acțiuni pe care compania franceză îl deține la producătorul japonez, situație care ar ajuta la reluarea discuțiilor de fuziune cu Fiat Chrysler Automobiles, relatează Wall Street Journal, citat de Reuters. Renault ar urma să își reducă participația de 43,4% din Nissan, o mișcare menită să-și reechilibreze alianța globală, a spus publicația citată, citând e-mailuri interne și surse implicate în discuții. Orice reducere a pachetului ar avea nevoie de aprobarea statului francez, care deține 15% din Renault. Nissan a refuzat să comenteze raportul. Reprezentanții Renault și guvernul francez nu au răspuns imediat la cererile de comentarii. Discuțiile dintre Fiat și Renault au luat sfârșit în iunie, decizia aparținând familiei Agnelli, care controlează Fiat. Discuțiile pentru modificarea structurii alianței - aflate într-un stadiu incipient - au început după ce eșuarea discuțiilor privind acordul Renault-Fiat, informează WSJ, și ar putea duce la semnarea unui memorandum de înțelegere cu privire la restructurare în septembrie.

Putin sapă “groapa” dolarului

Angajamentul președintelui Vladimir Putin de a reduce rolul dolarului în comerțul internațional, pe fondul tensiunilor economice dintre Washington și Moscova, devine realitate, comentează Bloomberg. Schimbarea face parte din strategia de „de-dolarizare” a economiei ruse și reducerea vulnerabilității acesteia la sancțiunile americane. Dar, în timp ce banca centrală a reușit să înjumătățească deținerile sale în dolari anul trecut, progresele înregistrate în comerț au fost lente datorită folosirii în mod tradițional a bancnotei verzi în multe tranzacții. Cota euro în exporturile rusești a crescut pentru un al patrulea trimestru la rând, în detrimentul monedei americane, potrivit datelor băncii centrale. Euro aproape că a depășit dolarul în comerțul cu Uniunea Europeană și China, iar comerțul cu ruble cu India s-a majorat. Cota dolarului în tranzacțiile de import a rămas neschimbată la aproximativ o treime. „A existat un stimulent puternic pentru schimbare, nu doar pentru Rusia, ci și pentru partenerii săi comerciali”, a spus Dmitri Dolgin, economist la ING Bank din Moscova. „Și Uniunea Europeană se confruntă acum cu presiunile comerciale din partea Statelor Unite”, ceea ce îi împing să încerce să își reducă dependența față de dolar, a spus Dolgin.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.