Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Scandal uriaș la vârful Patria Bank

Ziarul de Vrancea
1 iul 2018 1170 vizualizări

Ilie Carabulea cere revocarea membrilor consiliului de administrație ai Patria Bank și vrea să-i dea în judecată

Ilie Carabulea, care deține 10,8% din Patria Bank, bancă rezultată în urma fuziunii din luna mai 2017 dintre fosta Banca Comercială Carpatica și fosta Patria Bank cere revocarea membrilor consiliului de administrație ai băncii. Subiectul apare pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 2 august, fiind propunerea lui Ilie Carabulea. Totodată, Carabulea vrea să-i dea în judecată pe administratori pentru ”încălcarea îndatoririlor” față de bancă. Un alt subiect aflat pe ordinea de zi este aprobarea remunerației membrilor noului consiliu de administrație al Patria Bank. De asemenea, în ședința extraordinară din 2 august a adunării acționarilor, Ilie Carabulea cere ”aprobarea formulării acțiunii în răspundere contra administratorilor pentru daune cauzate societății de aceștia prin încălcarea îndatoririlor lor față de societate”. Pentru aceeași ședință Carabulea a propus și un alt subiect: ”desemnarea persoanei însărcinate să exercite acțiunea în răspundere contra administratorilor în justiție”. De asemenea, banca anunța în august 2017 că Ilie Carabulea a dat în judecată Patria Bank, pentru 40,6 milioane de lei. Ilie Carabulea a solicitat atunci instanței să oblige Patria Bank să îi plătească 40,66 milioane de lei, sumă aferentă acțiunilor răscumpărate de bancă, reiese dintr-un raport al instituției transmis de Patria Bank. Reprezentanții băncii precizau atunci că plata respectivă nu este încă scadentă. Patria Bank a raportat pierderi de 19,01 milioane lei în primul trimestru al anului. Venitul total din exploatare de 30,9 milioane lei este în linie cu nivelul bugetat, iar față de aceeași perioadă a anului 2017 venitul net din dobânzi prezintă o ușoară scădere, din cauza unui nivel mai ridicat al veniturilor din ajustările de valoare justă înregistrate în trimestrul I 2017, arată oficialii Patria Bank. Venitul net din comisioane înregistrează o creștere de 11% (500.000 lei), deși numărul de sucursale a fost redus cu 27 de unități în cursul anului 2017. Cheltuielile operaționale, în sumă de 40,6 milioane lei, au înregistrat o scădere cu 1,1% față de trimestrul I al anului 2017, ca urmare a procesului de reorganizare a băncii în contextul fuziunii și optimizării rețelei de unități teritoriale. Patria Bank (simbol bursier PBK) are o capitalizare de 229,39 milioane lei. Acționarul majoritar al băncii este EEAF Financial Services BV din Amsterdam, cu 76,2% din acțiuni, în timp ce Ilie Carabulea deține 10,8% din capital.

Punctul de pensie a urcat cu 10%, până la 1.100 de lei

u anul viitor, punctul de pensie este așteptat să urce cu 15%.

Punctul de pensie crește, începând de duminică, 1 iulie, cu 10%, de la 1.000 la 1.100 de lei, iar pensia minimă garantată se va majora cu 20%. Anul viitor, punctul de pensie este așteptat să urce cu 15%. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat joi că, din 1 iulie, punctul de pensie crește cu 10%. ”Începând cu 1 iulie pensiile românilor se vor majora. Punctul de pensie va crește cu 10%, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Pensia minimă garantată va crește cu 23%, de la 520 de lei la 640 de lei”, a spus Dăncilă. Premierul a afirmat că, tot din 1 iulie, se măresc și prestațiile sociale pentru persoanele cu dizabilități. Programul de guvernare 2018-2020 prevede că, în 2019, punctul de pensie va fi 1.265 lei, iar în 2020 acesta va ajunge la 1.775 lei. Fostul ministrul al Finanțelor Ionuț Mișa afirma în august 2017 că deficitul fondului de pensii este estimat să crească la 17,2 miliarde de lei în acest an, de la 14,1 miliarde lei anul trecut. În luna mai a acestui an, vicepremierul Viorel Ștefan spunea că deficitul la fondul de pensii s-a redus la jumătate față de 2016 datorită transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Boza, Complexul Energetic Oltenia: Plătim prea mult pe certificatele de CO2

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, plătește în acest an 950 milioane lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, adică un sfert din afacerile companiei, a declarat, pentru News.ro, directorul general al societății, Sorin Boza. Acesta spune că suma este mult prea mare, în condițiile în care ”CE Oltenia nu poluează”, iar cu suma respectivă se pot face investiții. ”Costul certificatelor de CO2 reprezintă 25% din cifra de afaceri totală a companiei. Estimările noastre pentru acest an în ceea ce privește valoare pentru certificate, aceasta ar ajunge la 950 milioane lei (circa 200 milioane euro). Este incredibil de greu să plătești această taxă. Și anul trecut aceste cheltuieli s-au ridicat la 500-600 milioane lei”, a declarat pentru News.ro directorul general al societății, Sorin Boza. Aceste certificate sunt obligatorii și, pentru anul în curs, ele trebuie plătite până la 30 aprilie 2019, în caz contrar compania riscă penalizare din partea Comisiei Europene ce poate ajunge la 100 de euro pe certificat. ”Taxa ne afectează foarte mult. Cu acești 200 milioane euro putea face, de exemplu, investiții în retehnologizare. Suntem singurii producători din România care plătesc acel certificat. Deși noi nu poluăm, suntem conformi normelor în vigoare”, a adăugat Boza. El precizează că producătorul de energie a efectuat învestiții de mediu de 1,2 miliarde euro în ultimii zece ani, din surse proprii. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri mai mare cu 28,5%, de la 2,28 miliarde lei în 2016, la 2,93 miliarde lei. Compania are peste 13.500 de angajați. Veniturile au crescut cu 18,7%, de la 3,68 miliarde lei în 2016, la 4,37 miliarde lei în 2017, potrivit rezultatelor publicate pe site-ul companiei. Producătorul de energie a înregistrat un profit net de aproximativ 181 milioane lei față de o pierdere de circa 140 milioane lei înregistrată în 2016.

OMV Petrom a cumpărat servicii și accesorii de aproape 24 de milioane de euro

Cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, OMV Petrom, a achiziționat servicii și accesorii de 111,13 milioane lei (23,8 milioane euro), fără TVA, de la trei companii, potrivit unui anunț publicat sâmbătă pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). OMV Petrom a încheiat un acord cadru de furnizare accesorii de coloana si servicii aferente împărțit în trei loturi. Acesta vizează achiziția de echipament pentru guri de sondă, servicii de depozitare și servicii privind industria petrolului si a gazului, potrivit anunțului. Americanii de la Weatherford Atlas Gip și Halliburton Energy Services Romania și norvegienii de la Odfjell Well Services au câștigat contractele. Contractele nu pot fi subcontractate și au fost acordate prin licitație deschisă, iar criteriul de atribuire a fost prețul cel mai scăzut.

Romgaz vrea să aloce în viitor 80% din investiții pentru dezvoltare

Compania de stat Romgaz, unul din cei doi mari producători de gaze din România, a casat anul trecut 29 sonde din totalul de 3.211 sonde productive și vrea să aloce în viitor 80% din capitalul de investiții pentru dezvoltarea capacității de explorare și producție, potrivit raportului de sustenabilitate pentru anul trecut, publicat pe site-ul companiei. Sondele casate reprezintă zone de explorare inactive. Romgaz deține un număr de 4.659 sonde, acestea fiind considerate mijloace fixe, din care 3.211 sonde sunt cu potențial productiv, iar 1.448 sunt sonde inactive. ”Pentru a ne consolida poziția de top în industria gazelor naturale și pentru a satisface nevoile și cererea consumatorilor la nivel național într-un mod sustenabil, ne propunem ca pe viitor să alocăm 80% din capitalul de investiții pentru dezvoltarea capacității de explorare și producție. Atenția noastră va fi îndreptată către: explorarea de noi perimetre pentru creșterea portofoliului de resurse și gaze naturale și dezvoltarea de proiecte majore (...) și creșterea performanțelor companiei prin: utilizarea rațională a resurselor financiare, materiale și umane urmărind cu atenție fundamentarea, urmărirea și analiza execuției bugetare”, se arată în raportul companiei. Programul de investiții al Romgaz pentru 2018 este în valoare de 1,6 miliarde lei, iar la data de 31 martie acesta a fost realizat în proporție de 26%. ”Deși industria de petrol și gaze este o industrie matură, gazul natural, cel mai ‚verde’ combustibil fosil, joacă în continuare un rol important în balanța energetică mondială, europeană și națională. Pentru satisfacerea cererii în creștere de gaze naturale (este estimată o creștere de 44% la nivelul anului 2035) este necesar un efort investițional considerabil atât în domeniul explorării resurselor, investiții cu un grad de risc ridicat, cât și pentru exploatarea rezervelor și aducerea lor în piață. Un impact major asupra industriei noastre, atât din punctul de vedere al exploatării rezervelor actuale, cât și al descoperirii și exploatării de noi resurse, convenționale și/sau neconvenționale, îl va avea inovarea tehnologică”, precizează autorii raportului. Producția de gaze naturale a Romgaz în anul 2017 a fost mai mare decât cea aferentă anului 2016 cu 22,3% (5,15 miliarde metri cubi față de 4,21 miliarde mc) și cu 8,6% mai mare față de producția programată.

Guvernatorul Băncii centrale letone, inculpat într-un caz de corupție

Guvernatorul Băncii centrale letone Ilmars Rimsevics - în prezent suspendat - a fost inculpat într-un caz de corupție estimat la o jumătate de milion de euro, o acuzație pe care o respinge, a anunțat parchetul leton, relatează AFP. Ilmars Rimsevics, conducătorul Băncii centrale de mai mulți ani, a respins îndemnuri la demisie, însă a fost suspendat din funcție - inclusiv în cadrul Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) - atunci când a izbucnit scandalul, în februarie. Procurorul Viorika Jirgena a declarat vineri pentru presă, la Riga, că doi acționari ai Trasta Komercbanka, o bancă din Republica Moldova, cu sediul în Letonia, închisă în 2016 din cauza spălării de bani și fraudelor, au declarat că Rimsevics a cerut mită pentru a menține banca pe linia de plutire. Acuzațiile au fost formulate în 2012, a declarat Jirgena și îl vizează de asemenea pe omul de afaceri leton Maris Martinsons, acuzat căa jucat rolul de intermediar în acest caz de corupție. Procuroriii susțin că Rimsevics a cerut 500.000 de euro pentru a convinge Comisia pentru Finanțe și Piețe de Capital (FCMC) să treacă cu vederea acuzațiile formulate împotriva Trasta Komercbanka.

Apple reconstruiește de la zero aplicația de hărți pentru iPhone-uri

Apple reconstruiește de la zero aplicația de hărți pentru iPhone-uri, folosind date proprii, dar va continua să colaboreze în continuare cu furnizorul olandez de date TomTom, a anunțat compania americană transmite Reuters. Compania nu a precizat ce se va schimba în modul în care va folosi datele furnizate de TomTom, iar acțiunile TomTom au scăzut vineri, în urma informației. Apple a anunțat că reconstruiește complet aplicația pentru hărți, care este cea mai utilizată aplicație de pe iPhone-uri, cu date obținute prin propria flotă de vehicule echipate cu senzori și cu date anonime de la utilizatorii de iPhone-uri care optează să le distribuie. Compania a precizat că în această toamnă va începe să ofere noile hărți pentru Carolina de Nord. În urma informației publicate inițial de TechCrunch, acțiunile TomTom au scăzut vineri cu până la 5%, iar ulterior au închis în declin cu 1,7%.

General Motors se gândește la restrângerea companiei din cauza tarifelor lui Trump

General Motors a avertizat vineri că tarifele pe importurile de vehicule analizate de administrația Trump ar putea duce la restrângerea companiei și la mai puține locuri de muncă, precum și la izolarea companiilor americane față de piața mondială, transmite Reuters. Administrația Trump a declanșat în luna mai o investigație pentru a vedea dacă vehiculele importate sunt un risc pentru securitatea națională, iar președintele a avertizat în repetate rânduri că va impune o taxă de 20% pe importurile de vehicule. General Motors, cel mai mare producător auto american, a arătat în comentarii înaintate Departamentului pentru Comerț că tarifele ar putea duce la restrângerea companiei, la o prezență mai redusă pe piața internă și externă, existând riscul scăderii locurilor de muncă”. GM, care fabrică unele vehicule destinate pieței americane în Mexic și Canada, a arătat că tarifele ar putea duce la creșterea prețurilor vehiculelor și la reducerea vânzărilor. Chiar dacă producătorii auto optează să nu transfere costurile mai mari, acestea ar putea duce la investiții mai puține și la salarii mai mici pentru angajați. Efectul investițiilor mai puține și al forței de muncă mai reduse ar putea fi întârzierea progreselor tehnologice, potrivit producătorului auto.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.