Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șapte din zece directori de companii se așteaptă la o scădere a economiei

Ziarul de Vrancea
16 ian 2023 350 vizualizări

Totodată, 40% dintre executivi cred că organizațiile lor nu vor mai fi viabile economic peste 10 ani dacă se mențin condițiile actuale

Marea majoritate (73%) a directorilor generali din companii se așteaptă la o scădere a economiei globale în 2023, potrivit celei de-a 26-a ediții a PwC CEO Survey, dată marți publicității. Răspunsul reflectă cea mai pesimistă perspectivă din ultimii 12 ani, de când întrebarea a fost inclusă în sondaj. Mai mult, percepția s-a inversat față de 2021 și 2022 când 76%, respectiv 77% dintre respondenți estimau că economia își va îmbunătăți rata de creștere. "Ultimii ani au supus întreaga societate unui test de rezistență: pandemie, război, criză energetică, inflație record, dobânzi tot mai mari, astfel că pesimismul exprimat în actualul sondaj nu este surprinzător. Totuși directorii generali din România sunt mai încrezători în evoluția economiei naționale decât în cea a economiei globale, având în vedere că 62% dintre aceștia estimează încetinirea pe plan local față de 75% care anticipează declinul la nivel global. Deși percepția față de situația macroeconomică s-a înrăutățit, liderii din țara noastră sunt mai optimiști în privința companiilor pe care le conduc, mai mult de jumătate anticipând creșterea afacerilor în următorul an, ceea ce înseamnă că și-au construit strategiile luând în calcul o potențială scădere a economiei", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România. Creșterea economică pentru România, în 2023, este estimată la 2,6% de Banca Mondială, la 3,1% de Fondul Monetar Internațional (FMI) și la 1,8% de Comisia Europeană, care prognozează creșteri mai lente pentru întreaga UE (de 0,3%) sau pentru statele din regiune: Bulgaria (1,1%), Ungaria (0,1%) și Polonia (0,7%). Conform sondajului, economii dezvoltate precum Franța, Germania și Marea Britanie au așteptări mai pesimiste pentru perspectivele de creștere internă decât ale economiei globale, comparativ cu Statele Unite, Brazilia, India și China. Totodată, 40% dintre executivi cred că organizațiile lor nu vor mai fi viabile economic peste 10 ani dacă se mențin condițiile actuale. Această tendință a fost punctată în special de respondenții din sectoarele telecomunicații (46%), producție (43%), sănătate (42%) și tehnologie (41%). Prin comparație, 27% dintre directorii generali din România au această părere despre firmele pe care le conduc, deși prevăd la rândul lor multiple provocări, în următorii 10 ani, pentru profitabilitatea industriilor din care fac parte. În ceea ce privește perspectiva de creștere a afacerilor în următorul an, procentul directorilor generali foarte încrezători în dezvoltarea afacerilor la nivel global s-a situat la 42%, reprezentând cea mai mare scădere de la criza financiară din 2008-2009. Potrivit cercetării, în topul preocupărilor șefilor de companii se află: inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice. Dacă în urmă cu un an, riscurile cibernetice și pentru sănătate erau principalele preocupări, în 2023, impactul inflației (40%) și volatilitatea macroeconomică (31%) atât pe termen scurt, cât și în următorii cinci ani, reprezintă cele mai mari îngrijorări. La rândul lor, directorii din România percep inflația ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) și volatilitatea macroeconomică (38%). Conform sondajului, directorii executivi reduc costurile, dar evită concedierile sau diminuarea salariilor.

Câștigul românilor în Pilonul II, dublu față de inflație în aproape 15 ani

u așa arată datele prezentate public de către APAPR

Câștigul financiar obținut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu față de actualizarea contribuțiilor brute doar cu rata inflației, pe întreaga perioadă de aproape 15 ani de funcționare a acestui sistem, potrivit calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Conform sursei citate, randamentul Pilonului II a depășit atât depozitele bancare în lei, cât și acumularea de euro, făcând din pensiile private cea mai eficientă formă de economisire pe termen lung dintre toate cele accesibile populației, în pofida numeroaselor crize economice și fluctuațiilor de pe piețele financiare din ultimii 15 ani. Calculele APPR au avut în vedere "situația unui român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent". Totodată, acestea au fost făcute pe baza datelor publice ale ASF, INS, BNR. "Datele compară acumularea în Pilonul II cu valorificarea acelorași sume în alte moduri: dacă ar fi fost depuse în depozite bancare în lei, dacă ar fi fost actualizate doar cu rata inflației, respectiv dacă ar fi fost folosite pentru a acumula euro. În cei 15 ani, suma contribuțiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferența o reprezintă un câștig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu față de actualizarea contribuțiilor brute doar cu inflația și net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro", arată analiza. Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcționare (20 mai 2008 - 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,19% pe aceeași perioadă, adică o performanță real-pozitivă robustă de trei puncte procentuale, pentru fiecare dintre cei aproape 15 ani de activitate. În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăți în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanți și beneficiari (moștenitori). La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde lei, record istoric pentru sistem. În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuții brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferența dintre activele nete la zi și contribuțiile brute, ajustate cu plățile deja realizate (ieșiri din sistem), o reprezintă un câștig în beneficiul exclusiv al participanților de 18,5 miliarde lei (circa 3,8 miliarde de euro), net de toate comisioanele percepute de administratori. Conform APAPR, datele denotă soliditatea și stabilitatea Pilonului II de pensii private, precum și faptul că, dincolo de scăderile conjuncturale din 2022, Pilonul II a generat pe toată durata de funcționare câștiguri investiționale importante în beneficiul celor aproape 8 milioane de români din sistem.

Inflația încetinește, dar există încă multe riscuri pentru piețele financiare

Ultimele date pozitive privind inflația pot face cu ușurință ca piețele să devină euforice, dar investitorii trebuie să fie atenți deoarece inflația nu este încă pe deplin gestionată, arată o analiză realizată și publicată, luni, de o platformă de investiții. "Cele mai recente date privind inflația au dat mai multă încredere investitorilor pentru a trece la o abordare mai riscantă. Ca urmare, piețele globale au recuperat o parte din pierderile de anul trecut. Dar anul 2023 prezintă încă unele riscuri legate de situația economică și geopolitică generate de ceea ce s-a întâmplat în anul precedent", a comentat analistului eToro, Bogdan Maioreanu. Conform sursei citate, cele mai recente date privind inflația anuală din luna decembrie 2022 în România indică o ușoară decelerare la 16,4%, dar prețurile au crescut totuși cu 0,4% de la o lună la alta. "Anul 2022 a fost un an cu inflație ridicată, creșterea medie lunară a prețurilor fiind de 1,3%, față de 0,7% în 2021. Dacă ne uităm la modul în care au evoluat diferitele categorii, putem observa că prețul alimentelor a crescut cu 22% față de decembrie 2021, cel al bunurilor nealimentare a crescut cu aproape 15%, iar cel al serviciilor a crescut cu aproape 10%. Campionul creșterilor de prețuri a fost zahărul cu aproape 63%, urmat de unt cu 45% și ulei comestibil cu peste 37%. Cele mai mici creșteri de prețuri au fost la băuturile alcoolice precum țuica, rachiul și alte băuturi cu doar 9%. În categoria produselor nealimentare, campionii au fost energia electrică cu 45%, gazele naturale cu 36% și transportul feroviar cu 21%. Cu toate acestea, prețurile au scăzut pentru serviciile de telefonie", susține Maioreanu. La nivel european, datele privind inflația din decembrie au adus o încetinire pentru majoritatea țărilor care au raportat, inclusiv pentru zona euro, cu câteva excepții. Cele mai mari creșteri ale inflației anuale au fost în Ungaria, care a înregistrat o creștere cu 2%, până la 24,5%, și în Suedia, cu 0,8%, până la 12,3%.

Cei mai avuți 1% dintre oameni au acumulat aproape două treimi din toate bogățiile noi

În ultimii doi ani, cei mai bogați 1% dintre oameni au acumulat aproape două treimi din toate bogățiile noi create în întreaga lume, se arată într-un nou raport al Oxfam, citat de CNBC. Un total de 42.000 de miliarde de dolari au fost create începând cu 2020, din care 26.000 de miliarde de dolari, sau 63%, sunt adunate de primii 1% dintre cei ultrabogați, potrivit raportului. Restul de 99% din populația globală a adunat doar 16.000 de miliarde de dolari din noua bogăție, spune organizația de caritate. ”Un miliardar a câștigat aproximativ 1,7 milioane de dolari pentru fiecare dolar din noua bogăție globală câștigată de o persoană aflată în ultimele 90 la sută”, se arată în raportul lansat la deschiderea Forumului Economic Mondial la Davos, Elveția.  Acesta sugerează că ritmul în care este creată bogăția s-a accelerat, deoarece cel mai bogat 1% din lume a adunat aproximativ jumătate din toată bogăția nouă în ultimii 10 ani. Raportul Oxfam a analizat date despre crearea de averi la nivel mondial de la Credit Suisse, precum și cifre din Lista miliardarilor Forbes și lista miliardarilor în timp real Forbes, pentru a evalua schimbările aduse bogăției celor ultrabogați. Cercetarea contrastează această creare de bogăție cu rapoartele Băncii Mondiale, care a declarat în octombrie 2022 că probabil că nu își va îndeplini obiectivul de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030, deoarece pandemia de Covid-19 a încetinit eforturile de combatere a sărăciei. Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International, a cerut majorarea taxelor pentru cei ultrabogați, spunând că aceasta este o ”precondiție strategică pentru reducerea inegalității și resuscitarea democrației”. În comunicatul de presă al raportului, ea a spus, de asemenea, că schimbările aduse politicilor fiscale ar contribui la abordarea crizelor aflate în desfășurare în întreaga lume.

O bombă cu ceas pentru China: populația a scăzut pentru prima dată în peste 60 de ani

China, cea mai populată țară din lume și unde locuiește o șesime din populația lumii, a înregistrat anul trecut o scădere a populației, pentru prima dată în ultimele șase decenii. Potrivit demografilor, se așteaptă ca acest declin să dureze, posibil până la sfârșitul secolului, ceea ce va avea un impact sever asupra economiei și sistemului de pensii, scrie AFP. ONU a anunțat deja că se așteaptă ca India să depășească chiar în acest an China și să devină cea mai populată țară a lumii. Chinezii erau vestiți cândva pentru familiile lor numeroase. Începând din anii 1960, populația Chinei s-a dublat, ajungând în prezent la peste 1,4 miliarde de locuitori. Însă în 2022, numărul nașterilor a fost de doar 9,56 milioane în China continentală, a anunțat marți Biroul Național de Statistică (BNS). În același timp, au fost înregistrate 10,41 milioane de decese. Combinația celor două fenomene a dus la o scădere a populației (minus 850.000 de persoane). Aceasta este o premieră din 1960-1961, când foametea care începuse în 1959 a provocat zeci de milioane de decese ca urmare a politicii economice eronate a lui Mao intitulate "Marele Salt Înainte". Pe de altă parte, paradoxal, acest declin are loc în ciuda relaxării politicii de control al nașterilor. Până în urmă cu 10 ani, chinezii aveau voie să aibă un singur copil. Din 2021, pot avea trei. Cu toate acestea, natalitatea rămâne la cote scăzute. Fenomenul se poate explica prin costul vieții, care a crescut brusc în China, la fel ca și costul creșterii unui copil. Nivelul mai ridicat de educație al femeilor amână, de asemenea, sarcinile. Dorința de a avea un copil a scăzut în rândul tinerilor. În 2019, ONU încă mai credea că China nu își va atinge vârful demografic decât în 2031-2032. Dar de atunci, rata de fertilitate s-a prăbușit la 1,15 copii pe femeie în 2021, cu mult în urma ratei de înlocuire a generațiilor (2,1). În Franța, de pildă, aceasta a fost de 1,8 în 2020.

Apple are nevoie patru ani pentru a-și muta jumătate din producția în India

Eforturile de diversificare a producției pe care le face Apple își vor face resimțite efectele abia peste câțiva ani, când compania americană va reuși să-și reducă dependența de China. Până în 2027, Apple va reuși să-și mute jumătate din producția de iPhone în India, ca urmare a eforturilor declanșate în ultima perioadă, susține un raport realizat de South China Morning Post. Apple încearcă să lucreze cu producători din India, dar și din Vietnam și, în același timp, insistă pe lângă Foxconn, cel mai important partener în ceea ce privește producția de iPhone-uri, să-și mute în afara Chinei parte a infrastructurii. Lucrurile nu se mișcă, însă, așa de repede cum și-ar fi dorit compania americană. India și Vietnam nu au deocamdată nici infrastructura necesară, nici forța de muncă specializată, iar aducerea ambelor la nivelul dorit va dura. În prezent, în India este realizată doar 5% din producția de iPhone. În plus, există și un decalaj care face ca India să înceapă cu întârziere producția față de China, aspect la care Apple lucrează să-l remedieze.

Microsoft va implementa ChatGPT în Azure

În timp ce negociază o nouă investiție în OpenAI, Microsoft anunță că va implementa tehnologia de la baza chatbot-ului ChatGPT în serviciile de cloud Azure. Accesibil unui număr limitat de clienți încă din 2021, serviciul Azure OpenAI devine acum disponibil pe scară largă, pentru orice companie interesată. Așa cum sugerează și numele, Azure OpenAI Service oferă acces la diverse tehnologii dezvoltate de OpenAI, precum modelul de generare artificială a imaginilor pe baza descrierilor textuale Dall-E. Același serviciu va oferi în curând acces și la limbajul GPT-3.5, cel care stă la baza deja celebrului bot conversațional ChatGPT, anunță acum Microsoft. Azure OpenAI nu este primul produs despre care Microsoft a spus că va integra tehnologia ChatGPT. Înaintea acestuia, Microsoft a făcut aceeași promisiune în cazul motorului de căutare Bing și a aplicațiilor de birou din suita Microsoft 365. Gigantul american este deja unul dintre investitorii OpenAI, compania care dezvoltă atât ChatGPT, cât și Dall-E. În prezent, cele două părți ar negocia o nouă investiție a Microsoft, în valoare de 10 miliarde de dolari.

Ministrul Energiei din Qatar: Gazele rusești vor reveni până la urmă în Europa

Respingerea de către Uniunea Europeană a mărfurilor energetice rusești în urma invadării Ucrainei de către Moscova nu va dura pentru totdeauna, a declarat ministrul Energiei din Qatar în timpul unei conferințe recente despre energie, transmite CNBC. ”Astăzi europenii spun că nu avem cum să ne întoarcem” la cumpărarea gazelor rusești, a declarat Saad Sherida al-Kaabi, ministrul Energiei și șeful companiei de stat de gaze QatarEnergy, la Forumul Energetic al Consiliului Atlantic din Abu Dhabi. ”Cu toții suntem binecuvântați că trebuie să putem uita și să iertăm. Și cred că lucrurile se remediază cu timpul... ei învață din acea situație și probabil au o diversitate mult mai mare șde aport de energieț”. Europa a fost mult timp cel mai mare client al Rusiei pentru majoritatea mărfurilor energetice, în special gazele naturale. Țările UE și-au redus dramatic importurile de aprovizionare cu energie rusă, impunând sancțiuni ca răspuns la invazia brutală, pe scară largă, de către Moscova a Ucrainei. Exporturile de gaze ale gigantului energetic de stat rus Gazprom către Elveția și UE au scăzut cu 55% în 2022, a declarat compania la începutul acestei luni.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.