MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariul minim brut va urca de la 2.080 de lei la 2.230 de lei
Creșterea ar urma să fie realizată din luna ianuarie, iar primele salarii majorate vor fi primite în februarie
Șeful Cancelariei primului ministru, Ionel Dancă, a prezentat, marți, trei scenarii avute în vedere pentru creșterea salariului minim, iar principala propunere este majorarea cu 7,2%, din ianuarie 2020, de la 2.080 de lei la 2.230 de lei. Dancă a declarat, marți, într-o conferință de presă, după reuniunea Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, că au fost luate în considerare trei scenarii pentru creșterea salariului minim. “Scenariu 1 - Salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7% ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2% respectiv de la 2.080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecție”, a spus Dancă. El a mai spus că, la scenariul doi, coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice. “Scenariu doi - coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice astfel încât atunci când se constată o diferență între creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecție este zero și pentru ceea ce depășește acest acest procent de 0 plus minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecție este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși un punct procentual”, a explicat șeful Cancelariei primului ministru. El a spus că cel de-al treilea scenariu ia în calcul nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii. “Scenariul 3 ia în considerare nivelul de dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat între rata șomajului efectiv și rata naturala a șomajului, potrivit metodologiei europene. Și în acest moment mecanismul este similar cu cel din scenariu doi, se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5 puncte procentuale”, a mai declarat Ionel Dancă. Dancă a precizat că în niciunul dintre scenarii nu există posibilitatea ca vreun salariu net să scadă.
“E o necesitate și se va realiza”
Președintele Klaus Iohannis a declarat, ierii, înainte de anunțul șefului de Cancelarie, că salariul minim va crește pentru că acest lucru este o necesitate. De asemenea, șeful statului a spus că rectificarea bugetară pregătită de Guvern este necesară, pentru că trebuie alocate sume către pensii și alte datorii care trebuie plătite. În ceea ce privește bugetul pentru 2020, Iohannis a spus că va fi dificilă încadrarea în limita de deficit de 3%. “Pe de altă parte, creșterea salariului minim este nu doar o solicitare a sindicatelor, este o necesitate și se va realiza, însă despre aceste detalii vă vor spune mai multe lucruri cei din Guvern care se ocupă concret de aceste chestiuni”, a mai spus Iohannis. Întrebat despre bugetul pentru anul 2020, Iohannis a spus că va fi dificil să se ncadreze în limita de deficit de 3%. “Nu știu dacă se va putea ajunge cu deficitul în marja de 3%. Probabil la finanțe se va lucra în continuare pe buget, însă trebuie să fim realiști: guvernele de până acum au făcut tot felul de promisiuni s-au stabilit inclusiv prin legi anumite majorări și acestea nu pot fi ignorate sau neglijate. Oamenii au așteptările lor și acestea nu trebuie înșelate”, a mai spus șeful statului.
Cine pierde șI cine câștigă bani în urma rectificării bugetare
u deficitul bugetar pe 2019 va fi de 4,3% din PIB, arată datele Ministerului de Finanțe
Deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,3% din PIB în acest an, în condițiile încetinirii creșterii economice și a reducerii veniturilor bugetului general consolidat cu 18,36 miliarde lei, potrivit unui proiect de Ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, publicat marți de Ministerul Finanțelor. Conform proiectului, se iau bani de la Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne și de la Ministerul Transporturilor. Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18,357 miliarde lei, din care 10,488 miliarde lei sunt influențe ale veniturilor din economia internă și 7,869 miliarde lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile. Din acestea, veniturile bugetului de stat pe anul 2019, se diminuează, pe sold, cu suma de 14,522 miliarde lei. Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2,091 miliarde lei. În aceste condiții, deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16,266 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB, potriit proiectului. Mai multe ministere pierd bani, printre care Ministerul Educației - 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând “economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă”, Ministerul Afacerilor Interne - 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei, Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei, destinați Programului Național de Dezvoltare Locală - PNDL, și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane de lei, conform proiectului de ordonanță. Ministerul Finanțelor afirmă că execuția bugetară pe primele zece luni scoate în evidență faptul că veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 261,1 miliarde lei reprezentând 25,3% din PIB, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 289,9 miliarde lei, reprezentând 28,1% din PIB cu un deficit de 28,83 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB peste nivelul de 2,76% din PIB cât a fost estimat deficitul bugetar pentru tot anul 2019 la prima rectificare bugetară. Potrivit datelor operative înregistrate în primele 10 luni, veniturile bugetare colectate de AN prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei față de program (grad de realizare de 96,5%).”Acest rezultat este determinat în principal de următoarele nerealizări față de programul aprobat: 2,1 miliarde lei la TVA, 0,3 miliarde lei la impozitul pe profit, 0,3 miliarde lei la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, 0,2 miliarde lei la impozitul pe venit, 0,4 miliarde lei la accize, 2,8 miliarde lei la veniturile nefiscale și 2 miliarde lei la contribuțiile sociale”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
Veniturile producătorilor de lactate și brânzeturi au scăzut cu 18%
Veniturile companiilor din sectorul de fabricare a produselor lactate și a branzeturilor indică o evoluție negativă a veniturilor în 2018, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017 până la 3,8 miliarde lei, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere, de la 3,3% în 2017 la 4,3% în 2018, arată un studiu realizat de Coface România. “Studiul a agregat datele a 448 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 3,8 miliarde lei. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți zece jucători este de 58%, ceea ce indică un grad crescut de concentrare”, arată studiul. Între punctele forte menționate sunt specificate: durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 68 de zile, în 2014, la 51 zile în 2018, iar mai mult de jumătate din companii (57%) au înregistrat o creștere a rezultatului net. La capitolul vulnerabilități se menționează evoluțiie negativă a veniturilor, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017, precum și faptul că 41% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt, iar 44% dintre companii au suferit o pierdere netă la sfârșitul anului 2018. “Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă pe parcursul anului 2018 de 0,97, capitalul de lucru negativ fiind expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 68 de zile, nivelul inregistrat în anul 2014, la 51 zile în 2018, în timp ce media la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 104 de zile la 90 zile”, se precizează în studiu. 44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârșitul anului 2018. Rezultatul net consolidat la nivel sectorial pentru anul 2018 a fost de 4,3%, înregistrând o creștere față de nivelul din 2017 (3,3%). Cu toate acestea, 44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârșitul anului 2018, cu 26% dintre companii având o pierdere mai mare de -20% și 5% dintre companii generând profit peste 20%. Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 55% este în scădere față de anii anteriori (62% în 2017, 63% în 2016, 67% în 2015 și 69% în 2014). Este de menționat faptul că 39% dintre companii prezintă un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o îndatorare mai mare de 100%), iar pentru 17% gradul de îndatorare depășește 80%. “Pe parcursul anului 2018, companiile din sectorul analizat au alocat investiții semnificative pentru extinderea activelor fixe. Raportul dintre cheltuielile cu capitalul (CAPEX) și amortizare a fost de 120% în 2018, ceea ce înseamnă ca investițiile în activele fixe au acoperit mijloacele fixe amortizate. Aproape jumătate din companii (46%) au efectuat investiții în 2018, cu un raport Capex/Amortizare supraunitar. Mediul de afaceri din industria lactatelor încearcă să suplinească lipsa investițiilor publice (70% din bugetul public fiind puternic orientat către salarii și ajutoare sociale, maximul din istoria României și a UE), pentru a încerca să facă față concurenței. Din păcate, fără infrastructură publică este foarte greu, veniturile companiilor din acest sector scăzând cu 18% în ultimul an, în timp ce importurile de lactate au crescut cu aproape 20%”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst la Coface Romania. În ceea ce privește comportamentul de plată, respectiv, datoriile către bugetul de stat, din datele publicate de ANAF pentru toate companiile din acest sector se remarcă faptul că odată cu scăderea numărului companiilor care au înregistrat datorii, valoarea datoriilor nu a scăzut și ea, chiar în 2018 atingându-se maximul perioadei. România are nevoie urgent de investiții masive în infrastructura rutieră și logistică
Depozitele populației și firmelor au săltat până la 73,4 miliarde euro
Depozitele bancare ale persoanelor fizice și juridice din România au înregistrat un avans de 10,4% în octombrie (6,7% în termeni reali), față de aceeași lună a anului anterior, până la 350,299 miliarde de lei (73,4 miliarde de euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți. În septembrie, depozitele bancare ale persoanelor fizice și juridice din România au înregistrat un avans de 10% (6,3% în termeni reali), față de aceeași lună a anului anterior, până la 346,1 miliarde de lei (72,7 miliarde de euro). În octombrie, față de aceeași lună a anului trecut, depozitele în lei ale populației au crescut cu 8,5%, până la 126,114 miliarde lei. Totodată, depozitele în lei ale firmelor au avansat cu 9,6%, până la 102,812 miliarde lei. Depozitele în valută ale populației și firmelor au crescut cu 13,1%, până la 121,373 miliarde lei. Totodată, masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii octombrie 2019 un sold de 404,381 miliarde lei. Față de luna septembrie 2019, aceasta a crescut cu 1% (0,6% în termeni reali), iar în raport cu octombrie 2018 masa monetară (M3) s-a majorat cu 9,8% (6,2% în termeni reali). De asemenea, creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,5% (3,9% în termeni reali), în octombrie, față de aceeași lună a anului trecut, la 268,294 miliarde lei (56,2 miliarde euro), ritm scăzut față de luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți. În septembrie, creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,7% (4,1% în termeni reali), față de aceeași lună a anului trecut, la 266,776 miliarde lei (56 miliarde euro), ritm scăzut față de luna precedentă În octombrie, față de aceeași lună a anului trecut, creditele în lei acordate populației au crescut cu 13,7%, până la 107,09 miliarde lei. Totodată, creditele în lei acordate firmelor au avansat cu 4,3%, până la 72,22 miliarde lei. Creditele în valută acordate populației și firmelor au crescut cu 3,3%, până la 88,982 miliarde lei. Creditul guvernamental s-a majorat în luna octombrie 2019 cu 2,3% față de luna septembrie 2019, până la 109,975,8 miliarde lei. În raport cu octombrie 2018, creditul guvernamental s-a majorat cu 3,7% (0,3% în termeni reali).
Fiat Chrysler și PSA vor semna acordul de fuziune în următoarele săptămâni
Fiat Chrysler Automobiles (FCA) și PSA, proprietarul Peugeot, și-au informat angajații că vor semna un acord angajant de fuziune în următoarele săptămâni, transmite Reuters. Prin intermediul a două comunicări separate făcute prin intermediul canalelor interne, obținute marți de Reuters, cele două grupuri și-au anunțat angajații că peste 50 de persoane sunt implicate în acest proces. FCA și PSA negociază finalizarea unei fuziuni care ar crea al patrulea mare producător auto din lume. Potrivit documentelor, au fost formate nouă grupuri de lucru, conduse de directorul financiar și șeful dezvoltării afacerilor la nivel global al FCA, David Ostermann, și de vicepreședintele executiv pentru programe și strategie al PSA, Olivier Bourges. Președintele FCA, John Elkann, a declarat săptămâna trecută că nu este îngrijorat de procesul șocant intentat de General Motors împotriva FCA și că este optimist că va fi încheiat un acord de fuziune cu PSA până la sfârșitul acestui an. FCA este acuzat de General Motors că a mituit lideri sindicali în negocierea contractelor de muncă, provocând grupului costuri semnificative.
Franța nu va exclude Huawei Tehnologies din viitoarea rețea 5G
Franța nu va exclude grupul chinez Huawei Tehnologies din viitoarea sa rețea 5G, așa cum au procedat Statele Unite, dar va putea să respingă producătorii de echipamente pentru orice posibil risc de securitate, a declarat luni un oficial al Ministerului Economiei, citat de Reuters. Autoritatea franceză de reglementare a sectorului telecomunicațiilor a lansat joi mult-așteptata licitație pentru vânzarea spectrului 5G, punând capăt discuțiilor intense din ultimele luni dintre operatorii de telecomunicații din țară și autorități, legate de modalitatea cea mai bună pentru a instala tehnologia de internet mobil ultra-rapid. “Nu avem ca țintă un producător de echipamente. Nu există o excludere”, a spus viceministrul Economiei, Agnes Pannier-Runacher, la televiziunea BFM Business. Pannier-Runacher a arătat că “în Franța există trei producători de echipamente activi. Huawei are o cotă de piață de 25%, mai sunt prezenți Nokia și Ericsson. Samsung nu desfășoară încă activități în Franța, dar este interesat de 5G. Aceasta a subliniat că guvernul nu va exclude pe nimeni și că Franța nu va urma exemplul Statelor Unite, ci va proceda de la caz la caz. Operatorii de telecomunicații vor solicita permisiunea premierului pentru proiectele de rețele 5G și vor primi aprobare în funcție de considerentele de securitate națională.
Stocul modern de proprietăți imobiliare a depășit 11 milioane mp
Stocul modern de proprietăți imobiliare comerciale din România – birouri, spații industriale și de retail - a depășit 11 milioane de metri pătrați la finele lunii septembrie, după ce numai în acest an au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătrați, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară JLL România, care arată că piața de birouri urmează evoluția celei industriale, și în acest an va depăși borna de 4 milioane de metri pătrați. Structura pe segmente de piață arată că, din stocul total, 4,2 milioane de metri pătrați reprezintă parcuri industriale și de logistică, 3,9 milioane de metri pătrați sunt clădiri de birouri (in Bucuresti si urmatoarele 4 piete secundare), iar restul de 3,27 milioane de metri pătrați sunt scheme de retail. “Și în acest an, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri și industriale, evoluție care este în concordanță cu tendința de creștere a numărului de salariați și a investițiilor străine directe la nivel național”, arată un comunicat al companiei.
Acțiunile Alibaba au debutat la Hong Kong cu o creștere de 6,9%
Acțiunile gigantului chinez de comerț electronic Alibaba au debutat la bursa din Hong Kong cu o creștere de 6,9% față de prețul din oferta publică inițială și cu puțin peste prețul de la New York, marcând cea mai mare vânzare de acțiuni la nivel mondial din acest an, relatează Reuters. Alibaba a atras cel puțin 11,3 miliarde de dolari prin listarea secundară, care a fost văzută ca un vot de încredere în viitorul centrului financiar din Hong Kong, pe fondul protestestelor anti-guvernamentale violente din ultimele șase luni. Suma atrasă ar putea urca până la 12,9 miliarde de dolari dacă Alibaba va opta să exercite o opțiune de supraalocare în termen de 30 de zile de la debutul tranzacțiilor. Fondurile obținute vor ajuta Alibaba, cea mai mare companie din Asia în funcție de valoarea de piață și a șaptea ca mărime la nivel mondial, să investească mai mult în servicii online. Potrivit analiștilor, crearea unei baze de investitori în Hong Kong și China poate funcționa ca un sprijin pentru companie, dacă acțiunile tranzacționate la bursa din New York vor fi afectate de conflictul comercial dintre Statele Unite și China.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
