Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariul minim brut din România depășește media Europei Centrale și de Est

Ziarul de Vrancea
11 nov 2018 216 vizualizări

Așa arată un studio dat publicității de către compania de consultanță Deloitte u raportul mai susține că avem și cea mai ridicată rată efectivă de taxare

Salariul minim brut din România, de 2.080 de lei, începând cu decembrie 2018, depășește media regiunii Europei Centrale și de Est (ECE) și are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, arată o analiză Deloitte România, transmisă luni. Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din rețeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. „Ca urmare a transferului contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului și a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunțată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depășească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 țări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, față de 41,5% în România”, declară Raluca Bontaș, Partener al Servicii dedicate angajatorilor globali din cadrul Deloitte România. Rata efectivă de taxare se menține cea mai înaltă, 41,5%, și în cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%, mai arată analiza Deloitte România. Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 de euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) și cea mai redusă în Estonia (13%) Bulgaria (22%), Lituania (23%). „Salariatul român primește procentual mai puțin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul și contribuțiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, așadar, de așteptat ca fiscalitatea înaltă să se reflecte și într-o calitate a vieții mai crescută, de vreme ce salariatul investește mai mult în serviciile publice de educație, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficiență redusă. De exemplu, studiul efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înțelegem mai ușor fenomenul migrației forței de muncă, precum și nevoia unor măsuri inter-relaționate și care pot inversa această tendință”, spune Raluca Bontaș. Salariul minim brut variază între 500 de euro (Estonia) și 261 de euro (Bulgaria), media fiind 421 de euro, mai arată analiza Deloitte. „Chiar și dacă ne raportăm la Serbia și Bulgaria, față de care România are un salariu minim brut semnificativ mai mare (peste 50%), constatăm că, la salariul în mână, avansul se reduce la mai puțin de jumătate”, comentează Monica Țariuc, Senior Manager Consultanță Fiscală, Deloitte România. Estonia are cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) și Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 42%, media fiind 21%, potrivit analizei Deloitte. „Când discutăm despre salarii, ne raportăm, de regulă, la valoarea lor brută. Astfel, România nu arată rău deloc, cu o creștere a salariului mediu brut de aproximativ 41% în ultimii doi ani. Stăm bine și la nivel de regiune. Din păcate însă, dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul aceluiași clasament. Asta înseamnă că, la sfârșitul lunii, angajatul român ia cei mai puțini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din țările din regiune. La fel de adevărat este și că, la nivelul angajatorului, costurile sunt de departe cele mai reduse în România, însă ele nu au impact asupra angajatului. Totuși, în ambele situații – raportare la salariu brut și la costul salarial complet - taxele și contribuțiile la sistemele publice din România depășesc semnificativ media regiunii”, explică Monica Țariuc.

Decizia de limitare a gradului de îndatorare de la 1 ianuarie, publicată în Monitorul Oficial

E oficial! De anul viitor gradul de îndatorare la bănci va fi mai mic

u o persoană cu un venit net de 3.000 de lei va putea de anul viitor să aibă rate de 1.200 de lei față de 1.413 lei cât este în prezent

Regulamentul Băncii Naționale a României (BNR) nr. 6 din 31 octombrie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial 950, Partea I, din data de 9 noiembrie 2018, dată de la care a și intrat în vigoare, dar se va aplica de la 1 ianuarie 2019, tuturor băncilor și IFN-urilor. Noul regulament al BNR modifică și completează Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, după cum a decis instituția la data de 17 octombrie 2018. Consiliul de Administrație al BNR a decis, miercuri, 17 octombrie, ca, de la 1 ianuarie 2019, pentru creditele de consum și ipotecare, gradul de îndatorare să fie de cel mult 40% din venitul net pentru cele în lei și de maximum 20% pentru cele în valută, atât pentru cele accesate de la bănci, cât și pentru cele de la IFN-uri. Excepție face achiziționarea primei locuințe, care va avea o rată maximă de îndatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicată, respectiv 45%. Astfel, de la 1 ianuarie 2019, la calcularea gradului de îndatorare nu vor mai fi scăzute din venitul net: cheltuielile de subzistență; alte ajustări privind veniturile; ajustări de șocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii, venitul disponibil. Cu toate acestea, rata lunară maximă va fi, în continuare, variabilă de la o bancă la alta, potrivit BNR. Noua regulă va fi aplicată doar pentru creditele a căror procedură de acordare începe după 1 ianuarie 2019, iar pentru refinanțările ce presupun acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e) nu este valabilă. „Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienților persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluționează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019”, au subliniat, atunci, reprezentanții Băncii Centrale. Reprezentanții Băncii Centrale susțin că au luat această decizie din următoarele două motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice și consolidarea creșterii sustenabile a activității de creditare; protejarea populației cu venituri medii și cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătățirii capacității de plată, pentru creditare sănătoasă. „Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului și al ratelor aferente va putea fi stabilit ușor de orice solicitant”, adaugă reprezentanții BNR. Cu toate acestea, rata lunară maximă va fi, în continuare, variabilă de la o bancă la alta. În plus, în același scop, va fi eliminată aplicarea limitei gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor, iar birocrația bancară pentru acordarea unei credit va fi redusă. Rata maximă pe care și-o vor permite persoanele fizice scade, de la începutul anului viitor, odată cu aplicarea noilor reguli privind gradul de îndatorare pentru credite, doar pentru unele venituri, iar alte vor fi neafectate, arată calculele prezentate, miercuri 17 octombrie, de BNR. Unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei îi poate fi acceptat un credit de consum sau ipotecar cu o rată de cel mult 1.413 lei, în prezent, conform calculelor Băncii centrale. În schimb, de la începutul anului viitor, acesteia îi va fi acceptată o rată de cel mult 1.200 de lei. O gospodărie formată din doi adulți și doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar (în jurul mediei naționale), poate accesa, în prezent, un credit cu o rată de 1.996 de lei, iar, de la 1 ianuarie 2019, aceasta va avea acces la unul de 2.000 de lei, conform BNR. De asemenea, reprezentanții Băncii centrale susțin că noile reguli privind gradul de îndatoare vor avea un „impact nesemnificativ asupra creșterii economice”.

Ajutoare de stat de 491 milioane lei, acordate pentru 9 firme, care vor investi 1,3 miliarde lei

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, au acordat, luni, ajutoarele de stat pentru nouă firme, dintre care șapte cu capital românesc, pe schema instituită prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 807/2014. Cele nouă companii vor primi un ajutor de stat cumulat în valoare de 491 de milioane de lei, iar valoarea investițiilor estimate a fi realizate este de 1,3 miliarde de lei, prin care vor fi create 1.940 de locuri de muncă. Unul dintre cei mai mari beneficiari ai aceste runde de finanțare este grupul Teraplast, care a obținut două finanțări din cele trei depuse. Unul dintre proiectele câștigătoare al acestuia este pentru firma TeraPlast, iar altul este pentru Depaco, companie din grup. Schema de ajutor de stat instituită prin HG nr. 807/2014 susține investițiile de mare anvergură, favorizează extinderea activităților economice în regiunile defavorizate și stimulează investițiile în tehnologii avansate care conduc la crearea de locuri de muncă. Valoarea minimă a investiției pe care au putut să o solicite investitorii a fost de 13,5 milioane lei (aproximativ 3 milioane de euro), iar investiția să o demareze după depunerea cererii de acord pentru finanțare. Beneficiarii eligibili pentru schemă au fost întreprinderile nou-înființate sau cel în activitate, atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari. Pentru această schemă de ajutor de stat, procedura deschisă la 10 septembrie, au fost depuse, până la 23 septembrie, 32 de cereri pentru investiții, iar suma solicitată a fost de 1,38 miliarde de lei, de 2,2 ori mai mare decât suma alocată pentru acest an, de 614 milioane de lei, a anunțat, anterior, Ministerul finanțelor publice (MFP). Dacă vor fi realizate toate cele 32 de proiecte, se vor crea 5.242 de locuri de muncă, iar valoarea totală a investițiilor va fi de 3,8 miliarde de lei, au mai menționat, la acea dată, reprezentanții MFP. În plus, 18 dintre proiectele analizate au capital românesc, iar 14 au capital străin.

Loteria Română ar putea să pună în vânzarea bilete online

Compania Loteria Romana are din această lună un nou sistem loteristic, dezvoltat si implementat „in-house”, prin resurse proprii, care va permite diversificarea portofoliului de produse și vânzarea în sistem online, informează un comunicat al companiei. Sistemul este denumit SILOR (Sistem Loteristic Românesc) și înlocuiește vechiul sistem operat de companie din 1993, asigurând continuitatea activității companiei cu respectarea standardelor de calitate, securitate și integritate, precizează comunicatul. Arhitectura noului sistem, proiectată atât din punct de vedere hardware cât și software de către specialiștii Loteriei Române, presupune și noi terminale de joc precum și un nou sistem central. „Sistemul SILOR este realizat în totalitate de către specialiștii Companiei Naționale Loteria Română, prin resurse proprii, iar acest lucru este, cu siguranță, un mare câștig pe termen mediu și lung. Implementarea noului sistem era o necesitatea și reprezintă rezultatul unui efort susținut, un pas important în dezvoltarea și modernizarea companiei, în acord cu exigențele tehnologiei actuale”, spune Ovidiu-Iulian Portariuc, director general al Companiei. Acționarul Companiei Naționale Loteria Romana este Ministerul Finanțelor Publice. „Consider că această schimbare vine în primul rând în sprijinul cerințelor și așteptărilor jucătorilor și nu în ultimul rând în atingerea principalului scop care stă la bază funcționării și organizării Companiei Naționale „Loteria Romana” S.A. – oferirea de jocuri responsabile și crearea fondurilor necesare pentru finanțarea obiectivelor de interes public național”, a spus Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Sindicaliștii de la Fisc se plâng că lunar nu le sunt plătite ore suplimentare de 17,8 milioane lei

Totalul orelor suplimentare efectuate de angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), la nivel național, este de 742.500 ore/lună, însemnând 17,82 milioane de lei neachitați lunar, conform datelor prezentate, luni, de Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe (FNSF). Consiliul Național al FNSF s-a reunit în ședință extraordinară pentru a analiza declarațiile publice privind reducerile de personal, „în condițiile în care sistemul fiscal de colectare și administrare a bugetului național al României are un deficit de aproximativ 3.700 de funcționari publici, generat de lipsa angajărilor de aproximativ 7 ani”, a anunțat luni Federația, într-un comunicat de presă. „Deficitul de personal a generat un volum mare de muncă care nu a putut fi acoperit prin acordarea de timp liber corespunzător, dar nici nu este plătit în consecință. (...) Pe lângă personalul insuficient, sistemul fiscal din România se confruntă de o lungă perioadă cu dotări materiale total insuficiente (calculatoare, softuri, etc) și condiții uneori improprii pentru desfășurarea activității (sedii insalubre, lipsa spații arhivare etc.)”, au subliniat reprezentanții Federației. În perioada 8-10 noiembrie 2018, Consiliul Național al FNSF a purtat discuții cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, aducându-i la cunoștință că există premisele declanșării unui conflict de muncă la nivel național, care poate duce la blocarea activității de colectare și administrare a veniturilor la bugetul statului, au mai menționat reprezentanții Federației.

Televizorul 8K este pus în vânzare în România. Costă 35.000 de lei

Flanco a anunțat, luni, că este primul retailer electro-IT din România care pune la vânzare cel mai avansat televizor, care are o rezoluție nativă 8K și care este produs de Samsung. Modelul Q900R QLED 8K a fost prezentat de către Samsung Electronics România la data de 31 octombrie, iar, începând cu luna noiembrie, televizorul este disponibil în oferta Flanco, atât online, cât și în magazine. „Primul televizor 8K din lume aduce cu sine o tehnologie revoluționară, care pune bazele schimbării industriei, pe termen lung”, a spune Cătălin Croitoru, directorul de achiziții al Flanco Retail. Reprezentantul retailer-ului de electro-IT confirmă că televizorul are un preț ridicat - aproape 35.000 de lei, la o diagonală de 189 cm, dar crede că, „în câțiva ani, ar putea deveni noul standard în materie de televizoare”. Pentru comenzile pe flanco.ro, livrările au început de pe 10 noiembrie, iar, din data de 8 noiembrie, televizorul este expus la vânzare și în cel mai mare magazin al retailerului din București, Flanco Mega Mall.

Dolarul a urcat la cel mai ridicat nivel al ultimelor aproape 18 luni

Cursul valutar pentru dolar, care în România este stabilit de bănci prin paritate cu euro și calculat de Banca Națională a României (BNR), a fost stabilit, luni, la 4,1342 lei, în creștere cu 0,68%, față de vineri. Anterior, cel mai ridicat curs de schimb pentru dolar a fost de 4,1521 lei, la data de 15 mai 2017. În plus, francul elvețian s-a apreciat luni în fața leului, la 4,0964 lei, de la 4,0799 de lei vineri. În schimb, leul a scăzut nesemnificativ luni în fața de euro, la 4.6586 lei, comparativ cu 4,6588 lei vineri. De asemenea, gramul de aur a înregistrat luni o valoare de 160,4438 lei, în scădere de la 160,9068 lei vineri. Cursurile pieței valutare sunt calculate și afișate de BNR, pe baza tranzacțiile interbancare.

Rata anuală a inflației din octombrie a scăzut la 4,3%

Prețurile de consum în luna octombrie 2018, comparativ cu luna octombrie 2017, au crescut cu 4,3%, astfel că rata inflației a scăzut de la 5% în septembrie, potrivit datelor transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2016 – octombrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.