MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariile medii nete din sectorul IT au urcat în februarie până la 8.047 lei
Câștigul salarial mediu net a crescut în februarie cu 5,1%, la 3.365 lei u cele mai mici lefuri medii se înregistrează în sectorul hotelurilor și restaurantelor, respective 1.747 de lei lunar
Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.365 lei în luna februarie, în creștere cu 5,1% față de aceeași perioadă din 2020, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), care mai arată că valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației(8.047 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante(1.747 lei). “În luna februarie 2021, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5497 lei, cu 52 lei (-0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.365 lei, în scădere față de luna precedentă cu 30 lei (-0,9%). Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%”, se mai arată în comunicatul INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (8.047 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.747 lei). În ceea ce privețe câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 101,9% pentru luna februarie 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 221,4%, cu 2,8 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna ianuarie 2021. “În luna februarie 2021, în majoritatea activităților din sectorul economic , nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activității, de continuarea șomajului tehnic de către anumiți agenți economici sau de remunerarea parțială a salariaților, de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), cât și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice”, se mai arată în comunicatul INS. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 26,3% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare; între 6% și 10% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, extracția minereurilor metalifere, activități de servicii anexe extracției, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; între 2% și 5% în telecomunicații, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, transporturi aeriene, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), activități profesionale, științifice și tehnice, transporturi terestre și transporturi prin conducte, activități de poștă și de curier. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 53,6% în fabricarea produselor din tutun, cu 17,8% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, respectiv cu 13% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură și sume din alte fonduri; între 3% și 6,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, alte activități extractive, activități de editare, tranzacții imobiliare; între 1% și 3% în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, activități de spectacole, culturale și recreative, alte activități de servicii, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice. În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în sănătate și asistență socială (-2,7%), respectiv în învățământ (-0,3%). Câștigul salarial mediu net a crescut ușor în administrația publică (Â0,1%) comparativ cu luna precedentă.
Grecia deschide sezonul turistic la 16 aprilie. În ce condiții se va putea călători?
u “pentru turiștii români, la intrarea în Grecia nu se va cere decât un document de călătorie care se poate face foarte ușor, un test PCR negativ sau certificat de vaccinare”, susține ministrul Claudiu Năsui
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Claudiu Năsui a precizat că pentru turiștii români, la intrarea în Grecia, în contextul în care această țară deschide granițele pentru turiști din 16 aprilie, că va fi cerut doar un document de călătorie, un test PCR negativ sau certificat de vaccinare. Astfel, cei care vor să viziteze Grecia trebuie să facă dovada că s-au vaccinat împotriva SARS-CoV-2, că au anticorpi după ce au trecut deja prin boală sau să prezinte un test PCR negativ. „Pentru turiștii români, la intrarea în Grecia nu se va cere decât un document de călătorie care se poate face foarte ușor, un test PCR negativ sau certificat de vaccinare. Practic, nu ar avea carantină în momentul în care se duc în Grecia. Am vorbit chiar astăzi cu ambasadoarea Greciei în România și mi-a comunicat lucrurile acestea De asemenea, un punct esențial era întoarcerea turiștilor. Aici sunt mai multe cazuri. Până acum, dacă țara nu era pe lista CNSU, se putea intra direct, dacă o țară - discutăm acum de Grecia - persoanele care se întorc în țară și sunt vaccinate (10 zile de la rapel - n.r.) nu intră în carantină, deci intră direct. Iarăși, dacă persoana a fost bolnavă de COVID în ultimele 90 de zile nu intră în carantină”, a afirmat Claudiu Năsui luni la Digi 24. Întrebat cât de vechi pot fi testele PCR, ministrul Năsui a răspuns: „Aici avem deja documentele care se cunosc de către state. Aici așteptăm în continuare niște date suplimentare din partea autorităților elene să ne spună mai multe detalii și vom reveni și noi atunci când le avem (întrebat cât de vechi trebuie să fie testul PCR – n.r.). Deocamdată am înțeles principiul de la doamna ambasador și îl spunem și noi mai departe. Atenție mare, pentru întoarcerea în România acceptăm și testul de anticorpi care poate fi fie un test de anticorpi, fie un certificat medical care confirmă că persoana a fost bolnavă de COVID în ultimele 90 de zile”. „În cazul României, la întoarcerea în România fie testul de anticorpi dar și certificatul medical că a fost bolnav în ultimele 90 de zile, dar evident nu mai mult de 14 zile, adică nu am fost bolnav ieri și încă sunt bolnav, pentru că atunci nu pot călători. Dacă am fost în ultimele 90 de zile și a trecut perioada de 14 zile, atunci turiștii vor fi primiți fără carantină înapoi”, a completat Năsui.
Circa 46% dintre refuzurile de angajare se referă la candidații de 45-54 ani (
Aproximativ 46% dintre refuzurile de angajare pe criteriul vârstă se referă la populația cuprinsă în intervalul 45-54 ani, potrivit unui studiu realizat în iulie 2020, vârsta îngreunând găsirea unui loc de muncă mai mult pentru femei (63%) decât pentru bărbați (37%). Potrivit unui comunicat remis luni AGERPRES, studiul "Piața forței de muncă în 2020" a fost efectuat de Kondiment, partener Angajez 45Â, în iulie 2020. "La doi ani de la lansarea proiectului, Angajez 45Â expune rezultatele în efortul de combatere a discriminării în piața muncii. Discriminarea pe criterii de vârstă este o realitate în România: dacă, în 2019, 59% persoane de peste 45 de ani considerau dificilă găsirea unui loc de muncă, în 2020, 46% din refuzurile de angajare pe criteriul vârstă se referă la populația cuprinsă în intervalul 45-54 ani", se menționează în comunicat. Mai mult decât atât, vârsta îngreunează găsirea unui loc de muncă mai mult pentru femei (63%) decât pentru bărbați (37%). Angajatorii, de cele mai multe ori, nu iau în calcul această categorie de vârstă, în pofida calificărilor sau experienței deținute de aceștia. Potrivit raportului Angajez 45Â, există beneficii reale pe care le pot oferi angajații seniori companiilor precum: capacitate de rezolvare a problemelor, viziune, cunoștințe, capacitate de creștere și învățare, mentorat și, poate neașteptat, competențe digitale. Totodată, unul dintre cele mai invocate argumente în respingerea candidaților seniori de către angajatori este lipsa competențelor digitale. "Și totuși, conform studiului 'Digital Evolution: Connected Consumer Monitor', efectuat în ianuarie 2021 de către Exact Business Solutions, activitatea în Social Media la grupa de vârstă 46-65 ani este comparabilă cu cea a categoriilor 18-30 ani, respectiv 31-45 ani. Un indicator demn de luat în seamă este utilizarea diferitelor device-uri pentru accesarea internetului la grupa de vârstă 46-65 ani, creșteri mari fiind semnalate pe zona de smartphone (88% în 2021 vs. 70% față de 2017) și pe zona de Smart TV (20% în 2021 vs. 7% în 2017)", susține Violeta Niculae, Strategist Cercetare & Comunicare Angajez45Â. Raportul Angajez 45Â mai analizează și efectele continuării trendurilor, din care se remarcă diversitatea și incluziunea: 2020 a cunoscut cea mai semnificativă schimbare culturală din ultimii ani în ceea ce privește diversitatea și incluziunea care trebuie să devină obligatorii pe agenda recrutorilor. Dacă ele nu se află în strategia de atragere a talentelor, compania riscă să fie considerată învechită și neatractivă. "Realitatea și percepția asupra beneficiilor incluziunii sunt însă două lucruri care nu se suprapun complet, iar prezența discriminărilor la angajare pe motive de vârstă ne-a determinat să aprofundăm cunoașterea și descoperirea angajatorilor care dovedesc că au intrat în secolul XXI", susține Rodica Obancea, cofondator Angajez 45Â.
Cea mai mare economie din lume va accelera puternic
Președintele Rezervei Federale a Statelor Unite, Jerome Powell, consideră că economia americană se află ”într-un punct de inflexiune” și că creșterea și angajările se vor intensifica pe parcursul lunilor următoare, însă se vor menține unele riscuri, în special cele legate de revenirea pandemiei, transmite Reuters. Într-un interviu acordat emisiunii “60 Minutes”, Powell și-a reiterat optimismul față de evoluția economiei, dar și avertismentul privind ritcul reprezentat de Covid-19. ”Simțim că ne aflăm într-un loc în care economia este pe cale să înceapă să crească mult mai repede și să creeze locuri de muncă mult mai repede, astfel încât principalul risc pentru economia noastră chiar acum este ca boala să se răspândească din nou”, a spus Powell. ”Ar fi bine dacă oamenii vor continua să păstreze distanța socială și să poarte măști”. Datele recente despre economie au fost în mare parte pozitive, în martie fiind create cu 916.000 locuri de muncă mai multe decât se anticipase, în timp ce unii oficiali ai Fed au sugerat o creștere de un milion de noi locuri de muncă pe lună, mai târziu în acest an. În timp ce unele zone din Statele Unite înregistrează o creștere a numărului de cazuri de Covid-19 - în special în Michigan - ratele de infecție în mari părți ale țării sunt la niveluri minime de mai multe luni, iar vaccinările continuă, sâmbătă fiind atins un record zilnic de 4,6 milioane de doze, potrivit datelor Reuters. Acest lucru a permis ca zone largi ale economiei să se redeschidă în totalitate.
Media timpului zilnic acordat aplicațiilor a trecut de 4 ore
Cele mai recente statistici relevă că am ajuns să acordăm mai bine de 4 ore din ziua noastră aplicațiilor de pe smartphone-uri, unii dintre noi chiar și peste 5 ore. Fie că este vorba de muncă sau relaxare, pandemia a contribuit și la creșterea masivă a timpului pe care posesorii de smartphone-uri îl petrec folosind diverse aplicații. 4,2 ore este acum timpul mediu care-l petrecem în aplicații mobile, conform studiului realizat de App Annie. Comparativ cu primul trimestru din urmă cu doi ani, ultimul T1 dinainte de izbucnirea pandemiei, creșterea este de 30%. Fiind vorba de o medie, există cazuri în care indicatorul este și mai sus - în unele țări, printre care Coreea de Sud, Indonezia și Brazilia, oamenii petrec și peste 5 ore pe zi, în medie, cu ochii în aplicațiile de smartphone sau tabletă. În alte țări, precum India, creșterea față de acum doi ani este și mai mare, în jur de 80%. Dincolo de Facebook, YouTube și TikTok, printre aplicațiile care au avut cel mai mult de câștigat de pe urma creșterii timpului mediu de folosire a aplicațiilor se numără Telegram și Signal. Cele două aplicații de comunicare au fost propulsate de marele scandal al datelor pe care WhatsApp le partajează cu Facebook, scandal ce a dus la migrarea a milioane de utilizatori. În ceea ce privește jocurile, în ultimul trimestru s-au remarcat titluri precum High Heels, Project Makeover, DOP 2: Delete One Part și Phone Case DIY. În general, au avut de câștigat jocurile casual, care necesită un efort minim din partea utilizatorilor.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,62%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la 1,62%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,69%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
Șeful Facebook a cheltuit 23 de milioane de dolari pe servicii de pază
Facebook a cheltuit anul trecut suma record de 23 de milioane de dolari pentru a-și proteja șeful, Mark Zuckerberg, de sentimentul negativ la adresa companiei pe care o conduce. În documentele financiare pe anul trecut depuse de Facebook în Statele Unite, se regăsesc și informații despre cheltuielile privind securitatea, inclusiv a șefului companiei, Mark Zuckerberg, Astfel, anul trecut Facebook a alocat peste 23 de milioane de dolari pentru a-l proteja pe Mark Zuckerberg. 13,4 milioane de dolari au fost pentru ceea ce Facebook numește securitatea de bază a CEO-ului său, sumă care a crescut de la 10,4 milioane de dolari în urmă cu un an. Alte 10 milioane au fost destinați altor cheltuieli de securitate, precum personalul alocat pentru protecția fizică a lui Mark Zuckerberg și a familiei acestuia. Compania americană spune că principalele cauze pentru care cheltuielile de securitate au crescut sunt protocoalele anti-COVID și alegerile din Statele Unite. Mark Zuckerberg se identifică cu Facebook, se arată în comunicarea oficială, astfel că există riscul ca sentimentele negative la adresa companiei să fie exprimate direct împotriva acestuia - este una din justificările pentru cheltuielile cu securitatea lui Zuckerberg.
Datele a 1,3 milioane de utilizatori Clubhouse, expuse online
La scurt timp după Facebook și LinkedIn, rețeaua socială bazată pe comunicarea audio, Clubhouse, și-a văzut și ea numele într-un important incident de securitate. Extrem de mediatizata rețea socială Clubhouse are deja la activ un istoric bogat de incidente, chiar înainte de a fi disponibilă publicului larg. Cel mai nou incident este expunerea datelor personale a 1,3 milioane de utilizatori. Acestea includ numele, ID-ul de utilizator, poza de profil, numele de utilizator de pe alte rețele sociale, numele persoanei care a generat invitația de creare a contului și altele. Ca și în alte cazuri similare, datele au fost descoperite pe un forum de hacking. Conform Clubhouse, nu este vorba de un hack propriu-zis, prin care să fi fost accesate date de pe serverele companiei. Informațiile ar fi fost pur și simplu copiate de pe paginile publice de profil ale utilizatorilor. De altfel, în afara numelui, leak-ul nu include alte date prin care persoanele să poată fi identificate și localizate, precum adrese de email, numere de telefon sau adrese de domiciliu. Chiar și așa, Clubhouse este deja a treia platformă socială implicată într-un incident ce implică datele utilizatorilor, în doar o săptămână, după Facebook și LinkedIn.
