MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariile brute în companiilor private au crescut în medie cu 9,4%
Cea mai mare creștere medie a salariilor în 2019, de 14%, a fost înregistrată de sectorul hotelier
Salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 9,4% în acest an, potrivit studiului salarial PayWell 2019 realizat de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru 2019 depășește nivelul de 4,6%, estimat pentru acest an de către companiile respondente în ediția anterioară. Pentru 2020, companiile private anticipează o creștere medie a salariilor brute de 5,7%. Cea mai mare creștere medie a salariilor în 2019, de 14%, a fost înregistrată de sectorul hotelier. De asemenea, majorări peste media tuturor sectoarelor incluse în sondaj au fost raportate de industrie plus 11%, leasing plus 10% și retail plus 10%. Conform Paywell 2019, salariul mediu brut în rândul companiilor participante a urcat la 5.941 lei de la 5.428 lei, în 2018. Pe categorii de angajați, continuă tendința de creștere în ritm mai accelerat a salariilor în rândul personalului necalificat sau puțin calificat (muncitori, operatori), în medie de 10%. În comparație cu anii trecuți, însă, când nivelurile manageriale au stagnat ca nivel salarial, în 2019 pozițiile de management operațional au avut o creștere de 13%, iar cele de top management de 9%. La polul opus, cu 5%, se află personalul administrativ, tehnicienii și angajații cu puțină experiență. ”Observăm că majorarea salarială a fost în 2019 superioară nivelului pe care îl prognozau anul trecut companiile incluse în Paywell, fiind influențată în principal de deficitul de forță de muncă, dar și de evoluția din sectorul public și de deciziile guvernamentale privind salariul minim pe economie. Ca urmare a majorărilor cumulate de circa 50% care au avut loc în sectorul public începând din 2017, raportul dintre veniturile medii PayWell, care reprezintă în mare parte companii mijlocii și mari, și salariul mediu pe țară a coborât de la 1,4 la 1,16 în această perioadă. În acest context, companiile private se confruntă cu o dublă presiune: din partea sectorului public care a devenit mult mai atractiv pentru angajați și a deficitului forței de muncă ce s-a acutizat în ultimii ani”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România. În ceea ce privește beneficiile, continuă să se afle în top tichetele de masă, zilele suplimentare de concediu și bonusurile acordate cu diferite ocazii. Totuși, comparativ cu anii trecuți, cele mai mari creșteri de popularitate au fost înregistrate de gestionarea timpului (program flexibil, munca de acasă) și de beneficiile care țin de bunăstarea angajaților (închirierea de cărți, programe de sănătate, etc.). ”Angajații au început să aprecieze și alte beneficii în afara celor devenite tradiționale. De exemplu, sunt cerute mai mult facilitățile pentru transport, flexibilitatea programului de lucru sau munca de acasă. Având în vedere că piața forței de muncă este din ce în ce mai competitivă, angajatorii sunt tot mai preocupați să dezvolte pachete diverse de beneficii și un mediu de lucru atractiv, pentru a fi preferați sau pentru a-și reține angajații. Atenția sporită acordată programelor de beneficii pentru diferențiere este un semn al sofisticării pieței muncii odată cu creșterea standardului de viață. Această tendință va continua în anii următori, cu potențial de accelerare dacă legislația fiscală va încuraja mai mult promovarea anumitor beneficia, care pot avea și impact social pozitiv (asigurări de sănătate, planuri de pensii etc.)”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România. Cele mai mari salarii medii brute în 2019, în funcție de departamente, au fost raportate de cel de Strategie, 12.220 lei, Juridic, 11.026 lei și IT, 10.769 lei, mai arată sondajul. București continuă să conducă în topul câștigurilor, cu un salariu mediu aproape dublu față de Muntenia. Pe județe, top cinci Paywell este format în ordine de București-Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Iași. Cele mai mari creșteri de salarii în 2020 sunt estimate pentru retail, de 7,42%, sectorul farmaceutic, 6,3% și bancar, 4,73%. Studiul salarial și de beneficii PayWell România 2019 a fost realizat pe un eșantion de aproximativ 100 de companii private din sectoarele financiar-bancar, farmaceutic, industrial, retail și hotelier și analizează nivelurile salariale și politicile de remunerare.
Valoarea producției agricole este de aproape 87 de miliarde lei
u indicele producției ramurii agricole în anul 2018 față de anul 2017 a fost 107,2 % pe total, 111,5% la producția vegetală și 97,4% la producția animală
Valoarea producției agricole a fost în anul 2018 de 86,349 miliarde lei, cu valori mai mari înregistrate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Sud-Est și Nord-Est, iar valori mai mici în regiunile de dezvoltare: Centru, Vest, Nord-Vest și Sud–Vest Oltenia, informează INS. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov are o importanță redusă din punct de vedere agricol. Indicele producției ramurii agricole în anul 2018 față de anul 2017 a fost 107,2 % pe total, 111,5% la producția vegetală și 97,4% la producția animală. Valoarea serviciilor agricole a contribut cu 1,4% la valoarea producției ramurii agricole la nivel național, în anul 2018. În anul 2018 producția vegetală a înregistrat creșteri cuprinse între (plus 20,1%) în regiunea de dezvoltare Vest și (plus 2,3%) în regiunea de dezvoltare București-Ilfov. La producția animală în anul 2018 s-a înregistrat creștere numai în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (plus 0,8%). Scăderile la producția animală s-au situat între (-22,4%) în regiunea de dezvoltare București-Ilfov și (-1,3%) în regiunea de dezvoltare Nord -Vest. Structura valorii producției ramurii agricole în anul 2018 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producția vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: SudMuntenia (20,3%), Sud-Est (19,1%) și Nord-Est (14,9%), iar la producția animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Nord-Est (18,7%), Sud-Muntenia (15,7%), Nord-Vest și respectiv Centru (14,7%).
Un fenomen îngrijorător: Media întârzierilor pentru facturile neîncasate a ajuns la 354 de zile
Numărul mediu al zilelor de întârziere pentru facturilor neîncasate este de 354 de zile de la data emiterii, iar valoarea medie a acestora este de 2.400 de euro, relevă un studiu realizat de redBill în rândul a 450 de firme din România și transmis ierii. ”La trei luni de la momentul lansării, redBill, produs dezvoltat de platforma Termene.ro, a depășit pragul de 1 milion de euro pentru valoarea totală a facturilor raportate de firme și neîncasate de la clienți. Suma medie raportată prin intermediul redBill, o bază de date publică în care orice companie poate să raporteze facturile neîncasate de la clienți, este de 2400 de euro. Prin utilizarea redBill, firmele pot raporta clienții care nu și-au plătit facturile la timp, își pot recupera banii pentru facturile neîncasate și pot verifica gratuit orice companie din România dacă a fost raportată de alți furnizori”, se arată în comunicat. În domeniul construcțiilor, factura medie neîncasată de la clienți este de 1900 de euro, în transporturi de 1500 de euro și în consultanță de management și afaceri este de 1200 de euro, potrivit datelor redBill. Termenul mediu de plată înscris pe facturile raportate prin redBill este de 28 de zile. În funcție de domeniul de activitate, serviciile firmelor de consultanță pentru afaceri și management au, în medie, un termen de plată al facturilor de 40 de zile. În industria de restaurante, termenul mediu de plată din facturile raportate și neîncasate este de 9 zile, iar clienții din industria de publicitate au scadențe de 56 de zile. Studiul redBill relevă că întârzierea medie pentru facturile neîncasate în domeniul construcțiilor este de 342 de la zile, în timp ce în comerț numărul zilelor este de 329, în consultanță de management și afaceri este de 311 zile, în publicitate 304 zile, iar în transporturi rutiere 242 zile. La nivelul întregii economii, viteza de recuperare a creanțelor a ajuns la 85 de zile în rândul firmelor din România, conform celor mai recente date, din anul 2018, în scădere față de nivelul din 2017 (94 de zile).
Consiliul Concurenței a lansat Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare
Consiliul Concurenței a lansat, marți, Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare, o platformă on-line care va afișa prețul produselor din aproximativ 1700 de magazine integrate. Pentru platforma de monitorizare a prețurilor alimentelor și pentru cea a carburanților au fost alocați 300 de mii euro. "Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au prețuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul prețurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta facem piața, concurența să acționeze mai repede și mai bine, aducând convergența prețurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanțuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerțul de alimente, în momentul de față, platforma va putea fi îmbunătățită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem și posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanțuri mai mici, interesate, vor putea și ele să fie integrate în platformă", a declarat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței. Președintele ANPC, Horia Constantinescu a afirmat că platforma este un debut în compararea nu doar a prețurilor, dar și a calității produselor. "Vorbim de o informare rezervată totuși sub sancțiunea de a nu fi completă și corectă așa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori ieftin a fost de fapt a fi dovedit noul scump. De exemplu fructele tratate cu substanțe care diminuează perisabilitatea, pot fi aduse la un preț mai bun pe piață, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Așa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate cu siguranță mult mai ieftine decât cele obținute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine dar nu neapărat cele mai sănătoase. Așa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiție în interesul lui", a spus președintele ANPC. Președintele Consiliului Concurenței a mai spus că scăderea prețurilor la carburanți depinde în primul rând de prețul materiei prime, iar platforma nu va putea să genereze o scădere considerabilă a acestora. "La carburanți intereseul a fost foarte mare. Lucrurile au mers bine tehnic. Produsul e fiabil, pe termen mediu lucrurile vor merge bine. Ne vom asigura că informațiile care sunt furnizate consumatorilor sunt actualizate și sunt corecte. Dacă vedem scăderi de preț la petrolului o să vedem și scăderi la pompă. Dacă e perioadă de creștere o să vedem creștere la pompă. Ce urmărim noi cu Monitorul Prețurilor este să comprimăm partea de marjă de distribuție, de benzinărie, care e undeva la 2%. Nu vă așteptați să vedeți scăderi dramatice de preț când nu avem de unde să fie", a explicat Chirițoiu. Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Național de Statistică, și vor putea fi utilizate de INS. "Încercăm cât mai curând posibil să utilizăm și noi aceste date în calculele inflației", a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăților. Pentru cele două aplicații, Monitorul Prețurilor Carburanților și Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenței a alocat 300 de mii de euro. În cadrul Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare sunt integrate la acest moment 1700 de magazine.
Alocațiile pentru copii se majorează cu rata medie anuală a inflației
Camera Deputaților a adoptat, în plenul de marți, decizional, proiectul de lege privind majorarea anuală a alocației pentru copii cu rata medie anuală a inflației, începând cu data de 1 ianuarie 2020. Proiectul a fost adoptat, unanim, de cei 242 de deputați prezenți în plenul Camerei. "Inițiativa legislativă vizează completarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993, în sensul introducerii unei norme privind majorarea valorii alocației cu indicele anual de inflație, pentru a menține cuantumul acesteia la aceeași valoare de piață. Cuantumul alocației de stat pentru copii se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, începând cu data de 1 ianuarie 2020”, arată proiectul de lege. Inițiatorul proiectului, deputatul PNL Robert Sighiartău, a scris, pe Facebook, după adoptarea actului normativ, că alocațiile vor crește pentru a acoperi inflația și pentru a le asigura copiilor o alocație "cât mai decentă". "Am reușit! Încă o victorie pentru copiii României! Alocațiile copiilor vor crește anual din ianuarie 2020. Parlamentul României a votat în unanimitate propunerea mea legislativă de indexare a alocațiilor de stat pentru copii cu rata inflației Din 2020, anual, alocațiile vor crește pentru a acoperi inflația și pentru a le asigura copiilor o alocație cât mai decentă. Mă bucur că am reușit să duc până la capăt cele două proiecte. A fost greu, dar s-a terminat cu bine. Mulțumesc tuturor părinților și copiilor pentru susținere!", arată mesajul lui Sighiartău. Alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de: a) 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; b) 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora; c) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap. Proiectul va fi trimis președintelui României pentru promulgare.
ASF a sancționat trei companii de asigurări
Consiliului ASF a analizat, în ședința din 9 octombrie, rezultatele controalelor periodice efectuate la societățile Gothaer Asigurări Reasigurări, Grawe România Asigurare și Uniqa Asigurări de Viață, dispunând acordarea unei amenzi și a două avertismnte scrise, informează ASF. Societatea Uniqa Asigurări de Viață a fost sancționată cu amendă în cuantum de 40.000 lei, în principal pentru deficiențe ce țin de funcționalitatea mecanismelor de control intern instituite la nivelul societății. Astfel, a fost constatat faptul că pentru anumite produse de asigurare nu au fost furnizate deținătorilor de polițe toate informațiile privind condițiile contractului de asigurare sau au fost furnizate într-o manieră neconformă, iar în unele cazuri modalitatea de calcul a primelor de asigurare nu a fost realizată pe baze actuariale general acceptate. Societatea are obligația să transmită ASF un plan de măsuri în vederea remedierii aspectelor constatate și implementării unor mecanisme de control intern care să asigure un cadru general de control intern adecvat;
Volkswagen a amânat decizia de a construi o fabrică de mașini în Turcia
Volkswagen a amânat decizia finală de a construi o fabrică de mașini în Turcia, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, pe fondul criticilor internaționale cu privire la operațiunea militară a țării în Siria, informează Reuters. „Urmărim cu atenție situația actuală și privim cu îngrijorare evoluțiile actuale”, a spus marți un purtător de cuvânt al companiei. La începutul acestei luni, Volkswagen a înființat o filială în provincia Manisa din vestul Turciei. Compania a spus că încă mai negociază și că nu a luat o decizie finală cu privire la fabrică. Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că i-a spus președintelui turc Tayyip Erdogan că ofensiva trebuie oprită, deoarece risca să creeze o criză umanitară. Țările Uniunii Europene au convenit luni să limiteze exporturile de arme, în timp ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni Turciei. Pe listă țărilor unde Volkswagen ar fi intenționat să deschidă noua fabrică s-au aflat și România și Bulgaria.
Comerțul en gros a scăzut în august cu 1,9%
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, un indicator al afacerilor dintre firmele din sectorul de comerț, a scăzut în august cu 1,9%, serie brută, față de aceeași lună a anului anterior, după o lungă perioadă de creștere, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În iulie, față de aceeași lună a anului trecut, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut cu 4%, serie brută, față de aceeași lună a anului anterior, un ritm crescut față de cel din luna precedentă. În august, față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în termeni nominali, ca serie brută cu 1,9%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a crescut cu 1,1%. Contracția a venit ca urmare a scăderii activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (-29,1%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-14,1%) și comerțului cu ridicata specializat al altor produse (-3,8%). Creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la: comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 7,3%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 5,5%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 4,6%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus 3,9%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 2,8%).
