Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Roșiile românești de Matca au apărut pe piață

Ziarul de Vrancea
16 mai 2018 1164 vizualizări

Roșiile românești de Matca au apărut pe piață, dar cererea este sub așteptări din cauza prețurilor ridicate impuse de producători și intermediari. Un kilogram de roșii din prima producție se vinde cu cinci lei, dar se vând greu, prețul fiind considerat prea mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Roșiile românești de la Matca, din județul Galați, au apărut pe piață de câteva zile, dar nimeni nu se înghesuie să le cumpere din cauza prețurilor ridicate. Fiind prima producție din acest an, celebrele roșii se vând cu cel puțin 5 lei kilogramul, astfel că cei care vor să cumpere așteaptă să crească oferta de pe piață pentru a vânzătorii să scădă prețurile. Producătorii spun că primele roșii din acest an a apărut cu întârziere din cauza vremii capricioase de la începutul anului. Practic, roșiile pentru care legumicultorii din Matca sunt cunoscuți în toată țara se vând în aceste zile cu cel puțin 5,5 lei kilogramul, direct de la producător, iar la piață și în magazine ajung să coste aproape dublu, astfel că intermediarii preferă roșiile din import care sunt mai ieftine. „Noi suntem intermediari, cumpărăm marfa de aici și o ducem la piață în oraș. Nu am cumpărat roșii deoarece este diferență între import, marfa de aici este mai scumpă și se vinde mai bine importul. Așteptăm să mai scadă prețurile. Acum roșiile sunt 6 lei, 6,5 lei. Un preț bun pentru noi ar fi 3 lei, cel mult 4 lei kilogramul”, a spus unul dintre intermediarii care verifică zilnic piața din Matca, Sergiu Anghel. Chiar dacă vânzările merg prost, producătorii din Matca nu sunt dispuși să scadă foarte mult din preț. „Toate sunt coapte, sunt roșii cărnoase, naturale. Aceasta este prima cultură, prima mână cum se zice. De asta și prețurile sunt mai mari. Acum este producție mică și vrem și noi să câștigăm un ban. Nu le putem da degeaba, însă negociem. Trebuie să câștigăm și noi, și intermediarul. Altfel rămânem cu marfa în piață”, a explicat legumicultorul Vasilica Condurache. Legumicultorii din Matca sunt renumiți în toată țara pentru roșiile pe care le cultivă. Pentru cei mai mulți localnici, legumele reprezintă singura sursă de venit și de aceea agricultorii încearcă să păstreze producțiile la un nivel calitativ ridicat. „Acestea sunt trufandale de Matca. Roșiile sunt la maturitate, sunt gustoase, zemoase și au toate calitățile. Roșiile noastre sunt bune deoarece sunt dulci-acrișoare și înțeapă la limbă. De asta sunt celebre roșiile de la noi. Au îngrășământ natural și nu sunt forțate cu substanțe chimice”, își laudă marfa legumicultorul Costică Chicoș.

“ România are al treilea cel mai mic salariu minim brut pe țară din UE”

u așa arată un studiu realizat de compania de consultanță KPMG u salariile din România le depășesc doar pe cele din Bulgaria și Lituania

România are al treilea cel mai mic salariu minim brut pe țară din UE, înaintea sa aflându-se Bulgaria și Lituania, iar cota efectivă de impozitare este de 44% - a șaptea cea mai mare din cele 20 de state membre UE, SEE și Elveția, arată un studiu prezentat joi de compania de consultanță KPMG. „Dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European (SEE) și Elveției care au un salariu minim stabilit la nivel național, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 de euro), urmată de Lituania (400 de euro) și România (416 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 de euro), Irlanda (1.834 de euro) și Germania (1.818 euro)”, arată studiul. Vicepremierul Viorel Ștefan a prezentat miercuri o statistică din care reiese că salariul minim brut pe economie „a crescut de la 205 euro în decembrie 2016 la 250 de euro în martie 2018”, iar mediul pe economie - „de la 521 la 581 de euro net”. Autorii studiului KPMG precizează că în România cota efectivă de impozitare este de 44%, „a șaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE și Elveția care au un salariu minim stabilit la nivel național, iar la polul opus se află Irlanda cu o cotă efectivă de impozitare de 15% și Franța cu o cotă efectivă de 87%”. „KPMG în România a publicat o analiză cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spațiului Economic European (SEE) și Elveției. Studiul se află la cea de-a treia ediție și ne arată evoluția salariului minim, dar și a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde și cele mai recente informații privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislația locală a fiecărui stat membru și explică modificările propuse Directivei privind detașările transnaționale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detașați pe baza conceptului de <<remunerare egală pentru muncă egală>>”, arată documentul. „Cum numărul situațiilor de detașare în UE, SEE și Elveția continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detașări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziția angajatorilor informații valoroase privind cerințele legale din țările în care își detașează angajații, una dintre cerințe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în țara gazdă. Studiul oferă o imagine de ansamblu a cadrului juridic la nivel european, precum și a posibilelor evoluții viitoare. Aceste informații vor ajuta angajatorii să planifice în mod eficient detașările internaționale și să asigure conformarea cu prevederile legale aplicabile în țările în care își desfășoară activitatea angajații”, arată comunicatul. Analiza include o reprezentare a cerințelor salariale minime în Europa, modul în care acestea s-au schimbat în ultimii ani, structura costurilor suportate de angajatori pentru a acorda salariul minim angajaților lor, precum și cotele efective de impozitare aplicabile salariului minim pentru fiecare țară. Potrivit KPMG, „în mod surprinzător, țările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când țările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar și cotele de contribuții, raportate la valoarea salariului brut”. „Companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerințele privind salariul minim din țara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel național. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcție de sectorului economic de activitate, vârstă sau alți factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli și acestea trebuie analizate cu atenție înainte de începerea detașării”, precizează Mădălina Racovițan, partner și coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

 

Tăriceanu: Pilonul II este un mecanism util pentru generațiile următoare

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că Pilonul II de pensii este necesar pentru generațiile care urmează să iasă la pensiei, în contextul presiunilor "care vor exista asupra bugetului de pensii de stat". "Pilonul II este un mecanism util pentru generațiile care urmează să iasă la pensie, ținând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populația îmbătrânește, populația va crește, suntem la un nivel destul de redus al forțeui de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară și foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar și să poată să aibă o bătrânețe mai confortabilă", a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, după ședința de joi a Biroului permanent al Senatului. Afirmația a fost făcută în contextul unor informații apărute în spațiul public potrivit cărora Executivul ar pregăti un proiect care prevede introducerea unei contributitivități zero la Pilonului II de pensii. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negat, miercuri, zvonurile privind intenția Executivului de a introduce "cobntributivitate zero" la pilonul II de pensii reprezintă ”o prostie și o minciună”, afirmând că nu există un proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. El a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”Eu sunt mai dur și doamna prim-ministru este mai elegantă. Vă spun: este o prostie și o minciună. Asta ca să nu complicăm răspunsul”, a declarat președintele PSD, Liviu Dragnea, în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă Executivul intenționează să introducă o cotă zero la contribuțiile la pilonul II de pensii. Liderul social-democrat a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”În momentul în care orice instituție privată, publică, își dă cu părerea despre ceva ce nu există, este doar parte dintr-un corp de oameni care critică așa pentru că trebuie să critice. Despre ce reformă a sistemului de pensii vorbim când nu a apărut nimic oficial, nu am început o discuție clară? Despre ce pilon II de pensii putem vorbi în condițiile în care nimeni în mod oficial nu a prezentat un proiect?”, a adăugat Dragnea.

Iohannis: România are nerealizări majore la capitolul fonduri europene

Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, întrebat dacă România ar putea avea probleme în ceea ce ce privește negocierile privind bugetul Uniunii Europene din cauza slabei absorbții a fondurilor europene, că țara noastră are "nerealizări majore" la acest capitol, el acuzând că "doar se scriu scrisori și nu se rezolvă problema". "În ultimele zile au apărut câteva discuții foarte serioase și foarte îngrijorătoare despre fondurile europene și în contextul în care ne pregătim pentru a negocia următorul exercițiu financiar este natural să începem cu o analiză a perioadei în care ne aflăm acum și aici lucrurile nu stau bine" a spus președintele Klaus Iohannis. El a arătat că România are "nerealizări majore la capitolul fonduri europene": "Avem nerealizări majore la capitolul fonduri europene și voi face zilele următoare o declarație pe această temă fiindcă altfel se pare că doar se scriu scrisori și nu se rezolvă problema. Eu îmi doresc că România să atragă fonduri europene fiindcă acestea sunt necesare pentru dezvoltarea noastră". Iohannis a făcut aceste declarații la Sofia, unde miercuri a participat la reuniunea informală a Consiliului European, iar joi va lua parte la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest. El a spus că a fost foarte bine primit, pentru că "România face parte cu adevărat din Uniunea Europeană". "Că reușim să gafam din când în când, este iarăși adevărat, dar aici vorbim de o integrare pe care ne-o dorim a fi cât mai solidă și cred că încolo ne îndreptăm", a spus președintele. PNL a prezentat, luni, o scrisoare a comisarului european Corina Crețu către Guvern în care aceasta se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanțate de Fondul de coeziune și de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România.

Nunta regală din Marea Britanie, câștig de 1,05 miliarde de lire sterline

Nunta prințului Harry al Marii Britanii cu actrița americană Meghan Markle va aduce economiei britanice încasări de 1,05 miliarde de lire sterline (1,43 de miliarde de dolari), potrivit estimărilor firmei de consultanță Brand Finance, citată de MarketWatch. Brand Finance și-a dublat estimările, după ce inițial anticipase că evenimentul va aduce economiei britanice venituri suplimentare de circa 500 de milioane de lire sterline. ”Pur și simplu atenția atrasă de nunta regală ne-a făcut să credem că am subestimat impactul”, a spus Richard Haigh, director general al Brand Finance. Presa s-a concentrat în această săptămână pe probabilitatea ca tatăl miresei, Thomas Markle, să nu participe la ceremonie. Haigh a subliniat statutul de vedete al prințului și al actriței americane, arătând că acest fapt contribuie ca nunta lor să o egaleze în extravaganță pe cea a lui Will și Kate în 2011. “Meghan Markle este deja o persoană faimoasă. Nu numai asta, dar prințul Harry este nonconformistul pe care toată lumea l-a considerat burlacul suprem, iar acum se căsătorește și cred că acest singur fapt este un important”, a arătat Haigh.

Se așteaptă scumpiri la carburanți

Contractele futures ale petrolului Brent au depășit joi 80 de dolari pe baril, pentru prima dată din 2014, pe fondul tensiunilor din Iran, relatează BBC. În România sunt așteptate scumpiri la pompă din cauza creșterii cotațiilor internaționale la țiței. Contractele futures intermediare ale petrolului american West Texas au crescut cu 29 de cenți, la 71,78 de dolari/baril. Perspectiva unei scăderi puternice a exporturilor de petrol iraniene în lunile următoare, din cauza sancțiunilor din SUA reînnoite ca urmare a deciziei președintelui Donald Trump de a se retrage de la un acord nuclear cu Teheran, a ridicat prețurile petrolului în ultimele săptămâni. În România, pericolul scumpirii carburanților, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale la petrol, este semnalat inclusiv de Banca Națională. „Principalele influențe (n.n.- în sensul creșterii inflației) provin din majorările semnificative din ultimele luni ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și din accelerarea creșterii prețului combustibililor, în condițiile ascensiunii cotațiilor petrolului și ale reintroducerii supraaccizei la carburanți”, se arată în Minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR din 7 mai.

Declin accentuat în construcții

România a înregistrat în martie cea mai mare scădere a lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, de 10,8%, în timp ce la nivelul UE a avut loc un declin de 1,3%, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică, Eurostat. Scăderi mari au mai consemnat Marea Britanie (-8,1%) și Franța (2,5%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Polonia (18,8%), Spania (17,1%) și Slovacia (4,9%). Declinul de 1,3% din Uniunea Europeană a fost provocat atât de încetinirea activităților de inginerie civilă (4,4%), cât și a celor de construcții de clădiri (0,8%). În zona euro a avut loc o creștere anuală a lucrărilor în construcții de 0,8%, susținută de activitățile de construcții de clădiri precum și de cele de inginerie civilă. Comparativ cu luna februarie, lucrările de construcții au înregistrat un declin de 0,3% în zona euro și de 0,9% în Uniunea Europeană. Cele mai mari scăderi lunare au avut loc în Ungaria (-10,3%), România (-9,2%) și Franța (-2,6%) și cele mai mari creșteri în Spania (3,1%), Slovacia (2,3%) și Belgia (1,1%).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.