MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu dobânzi de până la 7,90%
Titluri de stat cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 7%, 7,50%, respectiv, 7,90%
Ministerul Finanţelor lansează luni, 7 iulie, cea de-a şaptea ediţie a Programului TEZAUR din acest an, cu titluri de stat cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 7%, 7,50%, respectiv, 7,90%. ”Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 7 iulie, cea de-a şaptea ediţie a Programului TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase.
Astfel, în perioada 7 iulie – 1 august 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 7%, 7,50%, respectiv, 7,90%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată”, anunţă ministerul. Titlurile de stat pot fi cumpărate:
• Între 7 iulie – 30 iulie 2025, prin platforma Ghişeul.ro;
• Între 7 iulie – 31 iulie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi Ghid Tezaur online şi Tezaur online;
• Între 7 iulie – 1 august 2025 de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului;
• Între 7 iulie – 31 iulie 2025 în mediul urban şi 7 iulie – 30 iulie 2025 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale companiei Poşta Română
Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.
ING: Inflaţia merge spre 8%, iar creşterea economică se duce spre zero
Măsurile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea facturilor la energie vor duce rata inflaţiei spre 8%, avertizează ING Bank România. Cu consumul în scădere şi o economie care creşte deja foarte lent, scenariul unei stagnări în acest an pare tot mai probabil. Mai mult, o recesiune uşoară sau chiar o contracţie pe tot anul trebuie luate în calcul. Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului se reuneşte, luni, de la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Printre măsurile importante din pachetul de măsuri se află creşterea TVA - cota generală ajunge la 21%, iar singura cotă redusă va fi 11% - măsuri dure în ceeea ce priveşte asigurarea de sănătate unde milioane de români coasiguraţi până acum sau asiguraţi din oficiu vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare, creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creşterea accizelor şi a taxării băncilor. „Pe termen scurt, se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să crească din cauza facturilor la energie mai mari începând din iulie, amplificate de creşterile TVA-ului şi accizelor începând din august”, arată Ştefan Posea, economist la ING Bank România, citat de Profit.ro. ING se aşteaptă ca inflaţia să ajungă de la 5,5% (în mai) la 7,5-8% în lunile următoare şi să se stabilizeze undeva la 7,5% la finele anului. Banca Naţională a României a majorat (în mai) prognoza de inflaţie pentru finele acestui an de la 3,8% la 4,6% - deci o nouă revizuire se impune după creşterea taxelor. „În cele din urmă, aceste creşteri de impozite nu prind cel mai bine consumul privat”, arată economistul ING. Încrederea consumatorilor a scăzut faţă de începutul anului, aşteptările sunt că şomajul va creşte, în timp ce îngheţarea salariilor de la stat şi a pensiilor amplifică tendinţele de economisire preventivă, crede economistul.
Inspector din ANAF, inculpat şi pus sub control judiciar pentru corupţie
Un inspector din cadrul Regionalei Bucureşti a ANAF a fost inculpat şi plasat sub control judiciar de către procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, fals în declaraţii şi folosire de informaţii nedestinate publicităţii. Procurorii susţin că funcţionarul de la finanţe a cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a interveni în aşa fel încât firma acestuia să primească două milioane de euro rambursări de TVA, suma fiind încasată, parţial, de societatea omului de afaceri. Angajatul ANAF mai e acuzat că a omis să treacă în declaraţia de avere un autoturism BMW, dar şi că, folosindu-şi funcţia, a accesat datele bancare ale unor persoane, pe care le-a pus la dispoziţia unui terţ. Inculpatul din dosarul DNA este Florin Sîrbu, inspector superior din cadrul ANAF – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, iar alături de acesta este urmărit penal, sub control judiciar, administratorul unei societăţi comerciale pe care procurorii îl acuză de comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă „Există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: În prima jumătate a anului 2023, inculpatul Sîrbu Florin, în calitate de inspector ANAF, ar fi acceptat promisiunea coinculpatului G.F.M., administrator de societate comercială, având ca obiect remiterea sumei de 1.000.000 euro şi ar fi primit efectiv, în perioada septembrie-octombrie 2023, de la acelaşi coinculpat, peste 1.000.000 lei, susţinând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov, pe care inspectorul ANAF a promis că îi va determina să aprobe, pentru societatea comercială respectivă, rambursări de TVA în cuantum de 2.000.000 euro (din această sumă încasându-se fraudulos peste 2.700.000 lei)”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de DNA, luni. Inspectorul din cadrul ANAF este de asemenea acuzat că, în declaraţia de avere completată anul trecut, a omis să menţioneze deţinerea unui autoturism marca BMW. O altă acuzaţie adusă funcţionarului este legată de faptul că accesat ilegal informaţii bancare ale unor persoane, pe care le-a pus la dispoziţia unui terţ. „În luna aprilie 2025, cu încălcarea dispoziţiilor legale, inculpatul Sîrbu Florin ar fi obţinut informaţii bancare cu privire la două persoane, pe care le-ar fi pus la dispoziţia unui terţ, permiţându-i acestuia accesul la informaţiile bancare în cauză, deşi nu era autorizat să aibă acces la astfel de informaţii, în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”, se mai arată în comunicatul procurorilor.
Ministrul Economiei: Sunt şefi de companii de stat cu salarii de 50.000 de lei brut
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, afirmă că există companii de stat ai căror manageri au salarii brute de 45.000-50.000 de lei şi care, cu doar o lună înainte de formarea noului Guvern, au încheiat contracte ”beton” care prevăd indicatori de performanţă pe care ministrul îi cataloghează drept „o jignire”. ”Dacă te duci opt ore pe zi la serviciu, se consideră că îţi îndeplineşti o parte dintre indicatorii de performanţă. Indicatorii financiari sunt foarte joşi şi au betonat un contract cu nişte valori extrem de scăzute, pe care le îndeplinesc doar dacă se uită dimineaţa pe geam din birou”, spune ministrul, anunţând că va lua măsuri pentru modificarea indicatorilor pe care aceşti manageri le au stabiliţi prin contractele încheiate. Noul ministru al Economiei, Radu Miruţă, afirmă că există în statul român, „exemple, care cu adevărat intrigă opinia publică”. El a vorbit, într-o emisiune televizată despre salariile nejustificat de mari pe care unii directori de companii de stat le primesc, deşi au indicatori de performanţă pe care ministrul îi consideră „o jignire”. „Diavolul despre care vorbeam zile trecute în companiile de stat, acolo este: la conexiunile politice care protejează schimbarea din nenatural în natural. Sunt companii de stat despre care multă lume probabil că n-a auzit, ceea ce înseamnă că nu prea ştie lumea ce se întâmplă în acele companii, ceea ce înseamnă că nu prea au cine ştie ce activitate. (...) Sunt salarii de 50.000, 45.000, 47.000, între 40.000 şi 50.000 de lei, vorbim de valoarea brută, dar oricum sunt nişte sume enorme pe care acei oameni le iau şi nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de nişte manageri de top din piaţă care şi-au suflecat mânecile şi au spus las privatul, mă duc la stat şi arăt performanţă. Însă s-a alocat o sumă mare de bani, şi s-a alocat din pixul ministrului, pentru ca nişte oameni care n-au mai avut loc pe liste de parlamentari, nu au mai avut loc să fie prefecţi, secretari de stat, să fie mulţumiţi cu nişte bani, pe spatele românilor care plătesc aceste taxe”, a afirmat Radu Miruţă într-un interviu pentru TVR Info. Ministrul a explicat că există o categorie de companii de stat unde selecţia persoanelor cu funcţii de conducere s-a făcut în baza Ordonanţei 109 privind managementul corporatist, normă legislativă despre care Miruţă spune că „a fost prefăcută”.
ANPC a controlat peste 153 de operatori economici pe litoral
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au controlat, în prima săptămână din iulie, peste 153 de operatori economici pe litoral şi au dat amenzi de aproape 900.000 de lei. Printre cele mai importante nereguli au fost: produse alimentare expirate, prezenţa insectelor şi a mucegaiului în zonele de preparare şi depozitare, nerespectarea condiţiilor de depozitare pentru produse perisabile şi congelate, jucării periculoase, lipsa autorizaţiilor de funcţionare. Reprezentanţii ANPC au anunţat, luni, că în perioada 2 – 6 iulie, au fost desfăşurate mai multe acţiuni de control pe litoral, care au vizat respectarea drepturilor consumatorilor în unităţile de cazare, alimentaţie publică, comerţ şi servicii, cu accent pe siguranţa alimentară, condiţiile de igienă, dar şi informarea corectă a consumatorului. Au fost controlaţi 153 de operatori economici şi date 122 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 899.200 lei. De asemenea, în cazul a 24 de agenţi economici a fost luată măsura închiderii temporare până la remedierea deficienţelor. Principalele abateri constatate au fost: produse alimentare cu data limită de consum depăşită sau cu modificări organoleptice; preparate din carne fără etichetare clară privind data deschiderii sau elementele de caracterizare; condiţii neigienice în spaţii de preparare şi depozitare (frigider neigienizat, paviment murdar, tăvi cu grăsime arsă, prezenţa insectelor, zone cu mucegai); lipsa informării privind alergeni, ţara de origine a legumelor şi fructelor, avertizări de siguranţă (ex. imazalil la citrice), sau despre taxa SGR; frigidere nefuncţionale sau care nu respectau temperatura de păstrare a produselor (ex. 12°C în loc de max. 7°C).
Afacerile din comerț au crescut cu circa 2,6%
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele cinci luni, atât ca serie brută cu 2,6%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,6%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Â5,9%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â2,1%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,2%”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.V.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,5%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (Â7,2%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (Â1,2%).
Nissan analizează producţia de vehicule electrice pentru Foxconn
Nissan Motor discută cu compania taiwaneză Foxconn o posibilă colaborare în domeniul vehiculelor electrice, care ar putea salva de la închidere uzina Oppama din Japonia, a relatat duminică publicaţia de afaceri Nikkei, citând o sursă anonimă din cadrul Nissan, transmite Reuters. Uzina Oppama, care are aproximativ 3.900 de angajaţi, a fost luată în calcul ca ţintă de restructurare în cadrul planurilor Nissan de consolidare, în contextul dificultăţilor financiare cu care se confruntă producătorul auto japonez. Potrivit Nikkei, ideea de a produce vehicule electrice sub brandul Foxconn pe liniile de asamblare neutilizate ale fabricii ar putea salva locurile de muncă şi reţeaua de furnizori locali. Nissan a transmis într-o declaraţie că informaţiile publicate de Nikkei nu se bazează pe date comunicate oficial de companie. Foxconn nu a oferit un răspuns imediat solicitării de comentarii. În luna mai, partenerul junior al Nissan, Mitsubishi Motors, a semnat un memorandum de înţelegere cu o subsidiară a Foxconn, prin care taiwanezii ar urma să furnizeze Mitsubishi un model de vehicul electric.
Thailanda oferă noi concesii comerciale Statelor Unite pentru a evita un tarif de 36%
Thailanda a înaintat Statelor Unite o nouă propunere pentru a evita impunerea unui tarif vamal de 36% asupra exporturilor sale, a declarat ministrul de Finanţe Pichai Chunhavajira, într-un interviu acordat duminică publicaţiei Bloomberg News. Planul Thailandei vizează creşterea volumului comerţului bilateral şi reducerea excedentului său comercial de 46 de miliarde de dolari faţă de SUA cu 70% în următorii cinci ani, urmând să se ajungă la un echilibru comercial complet în decurs de şapte până la opt ani. Washingtonul a avertizat că va aplica un tarif de 36% pentru importurile din Thailanda dacă nu se ajunge la o înţelegere până pe 9 iulie, când expiră perioada de 90 de zile în care tarifele au fost plafonate la un nivel de bază de 10% pentru majoritatea ţărilor. Ministrul Pichai a declarat pentru Bloomberg că Thailanda speră să obţină o rată tarifară finală de 10% – considerată scenariul ideal – dar ar putea accepta şi o marjă între 10% şi 20%, dacă aceasta ar reflecta un compromis echitabil.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Locuri de muncă pe alese pentru vrânceni: 138 de posturi disponibile în județ și alte 141 oportunități de angajare prin rețeaua EURES, în mai multe state ale Uniunii Europene
De același autor
