MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii nu dau nici doi bani pe cercetare și dezvoltare
INS: În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8,079 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, adică 0,46% din PIB
În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8079,8 milioane lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, ceea ce reprezintă 0,46% din PIB, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,30% pentru sectorul privat şi 0,16% pentru sectorul public. În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8,079 miliarde lei pentru activitatea de cercetaredezvoltare”, arată datele INS. La sfârşitul anului 2024, 50.579 salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creştere cu 5,1% faţă de anul 2023. În anul 2024 au fost cheltuite 8,079 miliarde lei pentru cele patru sectoare de performanţă ale activităţii de cercetare-dezvoltare, din care 7,347,8 miliarde lei cheltuieli curente (90,9%) şi 732 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 9,1%. După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2024, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 53,6%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 28,4%. Pe surse de finanţare, cele mai mari sume provenite din fondurile publice au fost primite de unităţile din sectorul guvernamental, cu o pondere de 80,5%, urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior cu o pondere de 42,7%. Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (63,6%), sectorul învăţământ superior (21,6%) şi sectorul guvernamental (14,2%). La 31 decembrie 2024, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 50.579 salariaţi, din care 22.921 erau femei, respectiv 45,3%. La sfârşitul anului 2024, după nivelul de pregătire profesională al salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare, 44.370 salariaţi aveau studii superioare. Din totalul salariaţilor implicaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, 38,8% au avut ca nivel de pregătire studii doctorale şi programe postdoctorale, 48,9% au avut studii superioare de licenţă, master şi/sau cursuri şi studii postuniversitare şi 12,3% alt nivel de pregătire (exclusiv superioară). Dintre salariaţii cu studii doctorale şi programe postdoctorale, 51,4% au fost femei. În funcţie de orele efectiv lucrate, 72,8% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetaredezvoltare în anul 2024, au lucrat cu normă întreagă de timp. Pe categorii de ocupaţii, în anul 2024 ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetaredezvoltare a fost reprezentată de cercetători 63,6% din total, respectiv 32.163 salariaţi, în creştere cu 981 salariaţi, comparativ cu anul 2023.
Firmele pierd până la 40% din productivitatea generată de inteligenţa artificială
Firmele pierd până la 40% din productivitatea generată de inteligenţa artificială, din cauza lacunelor din strategia de resurse umane, în timp ce 88% dintre angajaţi folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă pentru activităţi de bază, precum căutarea informaţiilor (56%) sau sintetizarea documentelor (34%), arată un studiu EY. Potrivit acestuia, 37% dintre angajaţi se tem că o dependenţă excesivă de inteligenţa artificială le-ar putea eroda competenţele şi cunoştinţele de specialitate. 64% dintre angajaţii spun că volumul de muncă a crescut în ultimul an, însă doar 5% consideră că valorifică la maxim inteligenţa artificială pentru a îşi derula sau chiar transforma activitatea profesională. Studiul EY 2025 Work Reimagined a sondat 15.000 de angajaţi şi 1.500 de angajatori din 29 de ţări şi a relevat că, atunci când este utilizată eficient şi de către o resursă umană stabilă, inteligenţa artificială poate contribui la creşteri de productivitate de până la 40% în companii. ”Deşi aproape nouă din zece angajaţi (88%) folosesc inteligenţa artificială în activitatea lor zilnică, utilizarea acesteia se limitează în mare parte la activităţi de bază, precum căutarea informaţiilor (56%) şi sintetizarea documentelor (34%). Doar 5% folosesc acest instrument într-un mod avansat, care transformă modul în care muncesc. În pofida adoptării la scară largă a inteligenţei artificiale, studiul a identificat şi o serie de îngrijorări legate de utilizarea acesteia la locul de muncă. 37% dintre respondenţii angajaţi se tem că o dependenţă excesivă de inteligenţa artificială le-ar putea eroda competenţele şi cunoştinţele profesionale”, relevă studiul. Un procent de 64% dintre angajaţii chestionaţi spun că percep o creştere a volumului de muncă, din cauza presiunii de a performa. Cu toate acestea, doar 12% declară că beneficiază de instruire suficientă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, care să le permită valorificarea deplină a avantajelor în materie de productivitate. În compensaţie, 37% dintre angajaţii sondaţi declară că folosesc propriile soluţii de inteligenţă artificială la locul de muncă. Sondajul scoate în evidenţă şi o discrepanţă importantă: atunci când adoptarea inteligenţei artificiale şi a noilor tehnologii nu au o fundaţie solidă în ceea ce priveşte strategia de resurse umane (cultură slabă, instruire ineficientă şi sisteme de recompensare neconcordante), beneficiile potenţiale ale inteligenţei artificiale sunt semnificativ diminuate. Organizaţiile care reuşesc să îmbine eficient resursele umane şi tehnologia (ceea ce în studiu este numit „avantajul resursei umane”) produc o valoare mult mai mare, dar în acest moment doar 28% dintre companii declară că sunt pe cale să realizeze acest deziderat.
Bolojan: Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR
spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, Anghel Saligny, CNI, Transporturi, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici, arată premierul
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR, astfel că spaţiile bugetare care vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare, precum Anghel Saligny, CNI, dar şi alocările pentru instituţii, precum Transporturile, Sănătate, Educaţie, vor fi foarte mici. El a precizat că discuţia este ca, dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%. „În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor. Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă”, a spus premierul la Asociaţia Municipiilor din România. Şeful Executivului a menţionat că gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră şi că, în pofida acestor probleme, au reuşit să închidă PNRR-ul săptămâna trecută, atât în ceea ce priveşte aprobările de la nivelul Comisiei Europene — respectiv PNRR-ul revizuit pentru România, evitând alte complicaţii —, cât şi în ceea ce priveşte proiectele care sunt supracontractate pentru administraţia publică locală. „În situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, aveam contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot am mai rămas cu 4,2 miliarde de lei contracte semnate de dvs., peste fondurile pe care le-am avut. În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu”, a explicat şeful Executivului.
Ministerul Finanțelor: A zecea ediție Fidelis din 2025 a atras peste 1,3 miliarde lei
Ediția de noiembrie, a zecea ediție din acest an a Programului de titluri de stat Fidelis, derulată în perioada 7 - 14 noiembrie 2025, a atras subscrieri de peste 1,3 miliarde lei, un rezultat care arată interesul constant al investitorilor individuali pentru acest instrument de economisire. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, remis luni AGERPRES, pe parcursul celor șapte zile ale ofertei, au fost plasate 13.864 de ordine de subscriere, cu o valoare totală a investițiilor de 477,60 milioane lei și 164,71 milioane euro (echivalentul a 823,55 milioane lei). 'Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge a înregistrat din nou o participare notabilă. Cu o dobândă de 7,95% pe an, această emisiune a atras 88,87 milioane lei printr-un număr de 2.015 ordine de subscriere. Acești investitori au beneficiat și de reducerea pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la doar 500 lei', se menționează în comunicat. De asemenea, o cerere semnificativă s-a înregistrat pe scadența de 2 ani în lei (dobândă 6,95%), cu subscrieri de 231,66 milioane lei, precum și pe scadența de 6 ani în lei (dobândă 7,70%), care a atras 121,96 milioane lei. Emisiunile în euro au atras, de asemenea, un interes solid, în special pe scadența de 10 ani (dobândă 6,00%), unde s-au subscris 71,10 milioane euro. Scadențele de 3 și 5 ani au atras 52,10 milioane euro, respectiv 41,50 milioane euro, precizează sursa citată. De la lansarea Programului Fidelis, investițiile totale atrase au ajuns la peste 60,62 miliarde lei, prin intermediul a 492.864 de subscrieri. Contribuția donatorilor-investitori, de la debutul parteneriatului cu Rock FM, a depășit 3,84 miliarde lei. Programul Fidelis este destinat persoanelor fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani. Veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital rezultate din tranzacționarea titlurilor, sunt neimpozabile.
Creștere semnificativă a tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice
Numărul tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice (spoofing), prin care sunt vizați utilizatorii Revolut a înregistrat o creștere semnificativă, arată Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-un articol ce cuprinde cele mai importante știri ale săptămânii recent încheiate. 'În contextul intensificării activităților de shopping online, inclusiv a campaniilor de Black Friday, Revolut semnalează o creștere semnificativă a tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice (spoofing), în care atacatorii pretind că reprezintă platforma financiară, o bancă sau o instituție publică. Scopul acestor apeluri este de a convinge victimele să confirme tranzacții fictive, să trimită bani într-un 'cont sigur' sau să divulge date sensibile precum PIN-uri, coduri de autentificare sau informații personale. Fraudatorii folosesc numere de telefon care par legitime, uneori cu prefix românesc, și adoptă un ton urgent sau autoritar pentru a presa utilizatorii să acționeze rapid. Unii apelanți se prezintă chiar drept agenți ai serviciului de suport Revolut', notează specialiștii. În acest context, reprezentanții Revolut transmit un mesaj foarte clar: 'We'll only ever call you through our secure app' ('Vom apela doar prin aplicația noastră securizată'. Astfel, platforma precizează că nu contactează niciodată utilizatorii prin apel telefonic direct, decât dacă un apel a fost stabilit anterior prin chat-ul din aplicație. 'Orice apel primit 'din senin' - indiferent de numărul afișat sau de explicație - trebuie considerat o tentativă de fraudă', subliniază compania. De asemenea, Revolut nu va solicita, niciodată, în timpul unui apel, trimiterea banilor într-un 'safe account', efectuarea unei plăți de orice fel, ignorarea avertismentelor din aplicație sau transmiterea PIN-ului, a codurilor OTP sau a datelor personale. Experți DNSC menționează că semnele clare ale unei înșelătorii de tip spoofing sunt: apelul vine direct pe telefon, nu prin aplicația Revolut; este nesolicitat și apare neașteptat; apelantul nu vorbește fluent limba română sau adoptă un ton presant; este invocată o tranzacție de care nu știi; ești îndemnat să trimiți bani, să oferi date sau să instalezi aplicații suspecte.
BNR lansează o monedă de un leu
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu 17 noiembrie 2025, o monedă din tombac cuprat cu tema Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie 'George Emil Palade' din Târgu Mureș - 80 de ani de la înființare. Aversul monedei redă o compoziție care conține simboluri ale mediului universitar, inscripția 'ROMANIA' în arc de cerc, valoarea nominală '1 LEU', stema României și anul de emisiune '2025'. Reversul monedei prezintă inscripția circulară 'UNIVERSITATEA DE MEDICINA, FARMACIE, STIINTE SI TEHNOLOGIE 'GEORGE EMIL PALADE' DIN TARGU MURES', anul înființării acesteia '1945' și o imagine a clădirii Universității. Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate. Tirajul maxim este de 5.000 piese iar prețul de vânzare pentru moneda din tombac cuprat este de 260 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare și mapa cartonată.
Un juriu a decis că Apple trebuie să plătească 634 milioane de dolari companiei Masimo
Un juriu federal din California a decis vineri că Apple datorează 634 de milioane de dolari companiei Masimo, specializată în tehnologie medicală, pentru încălcarea unui brevet care acoperă tehnologia de măsurare a oxigenului din sânge, folosită la Apple Watch, transmite Reuters. Juriul a fost de acord cu argumentele Masimo potrivit cărora modul de antrenament şi funcţiile de notificare a ritmului cardiac ale Apple Watch au încălcat drepturile de proprietate intelectuală ale firmei. Apple a transmis că nu este de acord cu verdictul şi că îl va contesta. Compania a afirmat că Masimo a intentat mai multe procese în ultimii şase ani, invocând peste 25 de brevete, dintre care majoritatea au fost declarate invalide. Brevetul aflat în discuţie în acest caz a expirat în 2022 şi priveşte tehnologii vechi de monitorizare medicală. Masimo a numit verdictul ”o victorie importantă” în eforturile sale de protejare a inovaţiilor proprii. Procesul din California reprezintă doar o parte a disputei extinse dintre cele două companii, Masimo acuzând Apple că a angajat foşti angajaţi şi i-a folosit tehnologia de puls-oximetrie în ceasurile Apple Watch.
Apple urmează să lanseze trei smartphone-uri de top
2026 va fi un an al premierelor pentru iPhone, care va avea cel mai mare număr de flagship-uri de până acum, dar şi o schimbare de strategie privind lansările. Apple îşi va lansa anul viitor primul smartphone pliabil, conform Bloomberg, care-l numeşte iPhone Fold. Asta va face ca seria de anul viitor să aibă, pentru prima oară, trei vârfuri de gamă - la cele două modele Pro se va adăuga şi Fold. Cu atât de multe telefoane, Apple va schimba de anul viitor şi strategia de lansare. Cele trei flagship-uri vor fi prezentate toamna, în vreme ce restul modelelor vor fi lansate în primăvara anului viitor. iPhone 18 (versiunea de bază), iPhone 18e şi o nouă versiune de iPhone Air, ar urma să fie lansate undeva în al doilea trimestru din 2027. Prin separarea lansării vârfurilor de gamă de celelalte modele şi organizarea a două evenimente separate de lansare la şase luni distanţă, Apple încearcă să distribuie mai bine încasările de-a lungul anului.
