Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au cumpărat de Black Friday de la cazane de țuică la produse de fashion

Ziarul de Vrancea
17 nov 2019 1141 vizualizări

Acesta este primul an în care s-a cumpărat mai mult de pe mobil, atât ca număr de comenzi, cât și ca procent din valoarea totală a comenzilor

Românii au cumpărat produse foarte diverse de Black Friday, inclusiv cazane de țuică profesionale, produse de fashion și beauty, bijuterii cu diamante, pachete turistice, haine de blană naturală sau automatizări pentru porți batante, iar cea mai mare comandă, în valoare de aproape 30.000 de lei, a conținut patru obiective foto și trei blitzuri Nikon, potrivit unei analize realizate de o companie de marketing online. Acesta este primul an în care s-a cumpărat mai mult de pe mobil, atât ca număr de comenzi, cât și ca procent din valoarea totală a comenzilor. Potrivit studiului, realizat de compania de marketing 2Performance, perioada de Black Friday (14-17 noiembrie 2019) a însemnat pentru cele peste 700 magazine online înscrise în platforma de afiliere 2Performant creșteri pe toți indicatorii importanți: 41.000 vânzări online (15,3% creștere față de 2018) în valoare totală de 2,56 milioane euro (creștere de 20,4% față de 2018). În urma acestor vânzări, afiliații au primit comisioane de 158.240 euro, cu 30,3% mai mult decât anul trecut. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în categoriile Cărți, Filme & Muzică, Fashion și Electro IT&C. Însă a crescut foarte mult numărul comenzilor din categoriile Beauty (108%), Casă & Grădină (69,5%) și Produse pentru Animale (47%) comparativ cu anul trecut. Cea mai mare vânzare online, în valoare de 29.198,5 lei, a constat din 4 obiective foto și 3 blitzuri Nikon, comandă plasată pe site-ul shop.yellowstore.ro. Pe locurile 2 și 3 se situează tot coșuri multiple de camere și accesorii foto (21.820,5 lei plus TVA, respectiv 20.862,3 lei plus TVA), vânzări generate pentru f64. Cel mai scump televizor cumpărat a fost un QLED Samsung de 208 cm, în valoare de 12.176 lei plus TVA, vândut de Evomag, care a beneficiat de o reducere de 40%. Coșul mediu de cumpărături al românilor de Black Friday s-a ridicat la aproximativ 300 de lei. Vârful de cumpărături online de Black Friday a fost vineri între 09:00 și 11:00 și seara între 21:00 și 23:00 Traficul a început să crească substanțial încă de joi după ora 19:00, când a fost anunțat evenimentul Black Friday la televizor. Au fost 3 vârfuri de trafic: joi la ora 00:00 (când multe magazine online au dat startul promoțiilor), vineri dimineața între 8:00 - 9:00 și vineri seara între orele 19:00 - 21:00. “Observăm un comportament de achiziție care funcționează după următorul model: mulți cumpărători au intrat la miezul nopții să vadă ofertele, foarte probabil și-au pus produsele favorite în coș și s-au întors dimineața pentru a finaliza achizițiile și din nou vineri seara, după programul de lucru. Sunt magazine online care <> de acest comportament de consum, anunțând extinderea gamei de produse la ofertă cu câteva ore înainte ca aceste reduceri să intre în vigoare, dându-le astfel cumpărătorilor motive să revină pe site”, a afirmat Dorin Boerescu, CEO 2Performant Network, citat într-un comunicat remis, marți, AGERPRES. El a precizat că, uitându-ne la cifre și la creșterea lor de la un an la altul, este foarte clar că și Black Friday-ul de anul acesta a fost un succes, că piața atinge un nivel evident de maturizare, iar anumite categorii sunt pe un trend de creștere ce se va păstra în continuare și după Black Friday. 2Performant este prima platformă de marketing afiliat din România, care, prin intermediul tehnologiei dezvoltate, permite magazinelor online să lucreze cu oricât de mulți afiliați.

 În 10 ani de existență, 2Performant a intermediat 4,3 milioane de vânzări online în valoare totală de peste 175 milioane de euro, rezultate din peste 360 milioane de click-uri. În rețeaua 2Performant sunt 747 de magazine online, printre care Elefant.ro, Orange, Answear, Dyfashion, Vivre, Evomag, Cărturești.

Luptă mare în sectoarele comercializare de îmbrăcăminte și încălțăminte și IT

u sectoarele unde concurența este extrem de redusă sunt industria cimentului și serviciile notariale

Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, serviciile de consultanță IT, canalele TV cu plată, serviciile de arhitectură și serviciile IT de outsourcing sunt sectoarele cu cel mai înalt grad de concurență în acest an, a declarat luni președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la prezentarea Raportului privind evoluția concurenței în sctoare cheie pentru 2019. Consiliul Concurenței analizează o serie de sectoare esențiale în baza Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) și a gradului de concentrare. “Rezultatele obținute în urma activității de monitorizare a piețelor le-am utilizat pentru determinarea Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) în peste 40 de industrii din sectoare esențiale. Analiza indicatorilor de concurență în baza IAPC a evidențiat evoluții pozitive în industriile de producție și comercializare a țigaretelor și a produselor alimentare (retail modern), dar clasamentul general din anii anteriori nu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, care înregistrau cel mai înalt grad de concurență anul trecut, au fost devansate anul acesta de sectorul comercializării de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar la polul opus se mențin industria cimentului și serviciile notariale”, a declarat luni președintele Bogdan Chirițoiu. Pornind de la rezultatele studiului efectuat în baza IAPC, Consiliul Concurenței a evaluat gradul de concentrare, atât la nivel național, cât și prin comparație cu celelalte state membre UE, pentru opt sectoare esențiale care prezintă un risc ridicat de apariție a comportamentelor anticoncurențiale. “Datele arată că, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare, sub mediile europene ale respectivelor sectoare”, adaugă Chirițoiu. Pentru prima dată, anul acesta autoritatea de concurență a introdus în Raport analiza efectelor economiei colaborative asupra concurenței, având în vedere că tehnologia elimină din ce în ce mai multe bariere și conduce la creșterea calității, rapidității și, în general, a eficienței furnizării bunurilor și serviciilor. Intrarea pe piața a unor noi competitori inovatori reprezintă o situație dezirabilă. “Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piața a unor noi competitori inovatori reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat generează prețuri mai reduse și servicii mai bune pentru consumatorii finali. Tranziția către aceste noi modele de afaceri aduce, însă, și o serie de provocări pentru politica de concurență. Principalele îngrijorări la nivelul autorităților de concurență se referă, în special, la cazurile de abuz de poziție dominantă ale noilor companii, ce ar putea include obligații de natură contractuale, restricții aplicabile terților sau asimetrii importante în ceea ce privește puterea de negociere a părților”, a afirmat Chirițoiu. Mai mult decât atât, preocupările se extind și asupra controlului concentrărilor economice, mai ales în privința cazurilor de integrare pe verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data. “Analiza realizată la nivelul sectorului bancar evidențiază o tendință de consolidare și de întărire a poziției băncilor mari, deci, de reducere a concurenței. Pe de altă parte, însă, se preconizează expunerea sectorului la o presiune concurențială tot mai mare din direcția segmentului financiar nebancar și a fintech-urilor, creștere alimentată de rolul tot mai important al tehnologiei la nivelul serviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie de recomandări menite să promoveze concurența”, mai spune Bogdan Chirițoiu. Una dintre aceste recomandări se referă la optarea pentru un API (Application Programming Interface) comun al sistemului bancar din România, lucru care ar înlesni accesul terților autorizați (ca de exemplu: fintech-urile) la informațiile financiare ale consumatorilor, în contextul transpunerii directivei care urmează să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare. “De asemenea, pornind de la precedentul conversiei creditelor francilor elvețieni în lei prin restructurarea în cadrul aceleiași bănci, considerăm că măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul creditelor refinanțate la o altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât clienților, cât și băncilor și, totodată, ar promova concurența între bănci”, a declarat Chirițoiu. În ceea ce privește sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți, autoritatea de concurență observă caracteristici care nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor europene, respectiv o structură de oligopol, un grad ridicat de concentrare (HHI de peste 2.500 și un operator care deține o poziție importantă pe piață), bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piață, transparență relativ ridicată și elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.  “Continuarea proiectului privind evaluarea gradului de concurență în sectoarele esențiale reprezintă o prioritate pentru noi, fiind, de asemenea, o oportunitate de îmbunătățire a instrumentelor și a abordărilor instituției pe baza dezbaterilor generate în mediul academic, în mediul de afaceri, la nivelul autorităților publice sau al mass-media”, subliniază președintele Consiliului Concurenței.

Isărescu: “Nu folosește nimănui războiul dintre bănci și cliențI”

Conflicul dintre debitori și creditori a fost cultivat din motive interne și externe, iar din această cauză în România s-a pornit mai târziu o instituție de soluționare alternativă a litigiilor, a afirmat, marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la conferința anuală a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. “Eu sunt în drum spre aeroport, dar am ținut cu tot dinadinsul să vin aici la dumneavoastră să răspund invitației pentru două motive extrem de simple. Să vă felicit și să vă urez succes în continuare. Să vă felicit pentru că un proiect care în România a plecat mai târziu decât în alte țări și în condiții nu foarte propice, într-o atmosferă relativ ostilă, a prins avânt, a prins rădăcini și este acum o experiență pozitivă. De ce a plecat mai târziu? Probabil că am să încerc să dau o explicație. De ce nu a fost momentul cel mai fericit de pornire la drum. Au fost și rațiuni interne, aș spune că și motive, rațiuni, externe care au cultivat acest conflict între creditori și debitori, între bănci și clienți, uneori chiar cu înverșunare și cu exagerare”, a declarat Mugur Isărescu. El a menționat că mai sunt multe de făcut pentru a recupera întârzierea cu care s-a plecat la drum. De asemenea, trebuie întărite tendințele pozitive, descurajate cele negative și să se facă din această variantă de soluționare a conflictelor o cale de a îmbunătăți relația, încă tensionată din societate. “Nu folosește nimănui războiul dintre bănci și clienți și cultivarea acestui război. Nici abuzul de abuz, ca să spun așa, cu care ne-am obișnuit în ultima vreme, orice comportament al bancherilor este un abuz, de putere de poziție, de monopol, nu folosește nimănui. Iarăși să folosesc cuvântul, această noțiune este total abuzată”, a declarat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a menționat că nu se poate spune că România este o țară cu mare tradiție în domeniul creditării și că face inovație. “În domeniul acesta al băncilor, al creditării, am plecat relativ mai târziu. A fost și întreruperea din perioada comunistă. Greu se fac inovații în acest domeniu și mai ales în baza legală a creditului. Creditul rămâne credit. Plăcut, neplăcut, trebuie să-l restitui”, a afirmat Mugur Isărescu. El a precizat că în psihologie, într-o ierarhie de cauze ale nevrozei, imposibilitatea de a rambursa un credit se situează între primele locuri.

România a fost cea mai dinamică piață auto din Europa, în luna octombrie

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/ a anunțat marți că vânzările de autoturisme noi în Europa (UE plus țările EFTA) au înregistrat o creștere de 8,6% în luna octombrie 2019 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cea mai dinamică piață auto fiind cea din România, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o creștere de 58,1% în ritm anual, transmite Reuters. Un număr de 1,214 milioane autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Uniunea Europeană și țările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), comparativ cu 1,083 milioane autoturisme înmatriculate în luna octombrie 2018. Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în aproape toate statele UE, exceptând Ciprul și Marea Britanie. Patru din cele cinci mari piețe au înregistrat creșteri solide, în frunte cu Germania (12,7%), Franța (8,7%), Italia (6,7%) și Spania (6,3%), în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un declin de 6,7%. În România, în luna octombrie 2019 au fost înmatriculate 10.649 autoturisme, în creștere cu 58,1% comparativ cu 6.736 unități în luna octombrie a anului trecut. În primele 10 luni ale anului curent, în România au fost înmatriculate 134.698 autoturisme, în creștere cu 18,9% în ritm anual, în timp ce piața auto din Europa a înregistrat un declin de 0,7% în primele zece luni ale anului. În ceea ce privește marii producători auto, luna octombrie a fost marcată de o revenire semnificativă a cererii pentru autoturismele Volkswagen, care au înregistrat o creștere a vânzărilor de 29%. Imediat după marca germană se situează Renault, care a înregistrat în luna octombrie o creștere a vânzărilor de 15,8%. În ceea ce privește înmatriculările de autoturisme marca Dacia în Europa, acestea au crescut cu 7,8% în luna octombrie până la 40.687 unități. Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piața auto europeană.

OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei marine Gloria

Producătorul de țiței și gaze OMV Petrom a anunțat marți că a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare Gloria, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. “Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România”, arată un comunicat al OMV Petrom. Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. Ea a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. “Se marchează astfel sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Upstream. Producția din zăcământul Sinoe este în prezent suspendată, iar sondele rămase pe platforma dedicată sunt puse în conservare, în condiții de siguranță. Platforma marină Gloria a ajuns la limita duratei de viață după mai mult de 40 de ani de utilizare. OMV Petrom a contractat GSP Offshore, o companie românească, pentru serviciile de dezafectare a platformei. Soluția de dezafectare a constat în repunerea în funcțiune a sistemului de ridicare/coborâre a platformei, poziționarea platformei Gloria pe o barjă de transport (GSP Big Foot2) și tractarea acesteia până la țărm. Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licență americană (Offshore Co, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România. În perioada 1976-1986, Gloria a funcționat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri. În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producție pentru primul zăcământ offshore pus în producție în România – Lebăda Est. Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a 790 benzinării, la sfârșitul lui septembrie 2019, sub două branduri, OMV și Petrom. OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,011% din acțiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,639% din acțiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 9,998%, iar 18,352% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori Londra.

55.000 de locuri de muncă vacante la nivel național

Numărul locurilor de muncă vacante a fost 55.000 în trimestrul trei al acestui an, nivel similar cu cel din trimestrul anterior, iar industria prelucrătoare a concentrat aproape o pătrime din numărul total al acestora, respectiv 13.600, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți. Sectorul bugetar a însumat peste 26% din numărul total al locurilor de muncă vacante, cu 6.500 locuri vacante în sănătate și asistență socială, 6.100 locuri vacante în administrația publică și 2.000 în învățământ. Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au înregistrat în tranzacții imobiliare și industria extractivă (100 locuri vacante pentru fiecare în parte). În trimestrul III 2019, rata locurilor de muncă vacante a fost 1,11%, menținându-se la aceeași valoare din trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,19 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.700. Rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (2,22%), respectiv în activități de spectacole, culturale și recreative (1,95%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activități de servicii

(2,30%). La polul opus, cea mai mică valoare a ratei locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în industria extractivă (0,31%).

O dispută de milioane

California a anunțat că va sista toate achizițiile de vehicule noi pentru flotele guvernamentale ale statului de la General Motors, Toyota, Fiat Chrysler și alți producători auto care îl susțin pe Donald Trump, într-o dispută prin care președintele vrea să priveze statul de autoritatea de a reglementa nivelul gazelor de eșapament, relatează Reuters. În perioada 2016-2018, California a cumpărat vehicule de 58,6 milioane de dolari de la General Motors, de 55,8 milioane de dolari de la Fiat Chrysler Automobiles, de 10,6 milioane dde dolari de la Toyota Motor și de 9 milioane de dolari de la Nissan Motor. Luna trecută, GM, Toyota, Fiat Chrysler și membri ai asociației Global Automakers au susținut efortul administrației Trump de a interzice Californiei de a stabili standarde proprii pentru gazele de eșapament, mai stricte decât standardele naționale propuse de Washington. Producătorii auto au refuzat sau nu au dorit să comenteze imediat anunțul Californiei referitor la interzicerea achiziției vehiculelor lor. Începând din luna ianuarie, statul va cumpăra automobile numai de la producători care recunosc autoritatea legală a Californiei de a stabili standarde referitoare la emisii. Acești producători auto includ Ford Motor, Honda Motor, BMW și Volkswagen, care în luna iulie au încheiat un acord cu guvernul Californiei pentru a respecta standardele revizuite ale statului referitoare la emisii.

Euro a atins și 4,85 lei la băncile comerciale

Euro a ajuns și la 4,85 lei la băncile comerciale, după ce Banca Națională a României (BNR) a anunțat un nou nivel record pentru euro. Pe piața interbancară, euro a avut un vârf de 4,7823 lei în ultimele 24 de ore. BNR a anunțat, marți, un curs de referință de 4,7759 lei/euro, în creștere cu 0,06% față de valoarea atinsă luni, acesta fiind un nou nivel record. Cele mai mari bănci comerciale din România vând euro, marți, și cu 4,85 lei. BRD are afișat un curs valutar, la vânzare, la casa de schimb, de 4.8500 lei/euro. BCR, parte din grupul austriac Erste, vinde un euro cu 4,8480 lei. Banca Transilvania vinde un euro, la casa de schimb, cu 4.8250 lei. Pe piața interbancară, euro a avut un vârf de 4,7823 lei în ultimele 24 de ore.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.