Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au consumat lactate în 2020 de 1,5 miliarde euro

Ziarul de Vrancea
24 apr 2021 853 vizualizări

Consumul a urcat cu 15% față de anul precedent u creșterea vine în mod surprinzător pe fondul crizei generate de pandemia de covid-19

Piața lactatelor a ajuns la aproape 1,5 miliarde euro în valoare, în 2020, cu un avans de 15% față de anul 2019, și aproximativ 631.000 de tone în volum, în creștere cu 11% față de anul 2019, au declarat pentru News.ro, reprezentanții Lactalis România și Artesana, care au mai spus că, în 2020, consumul local a crescut după ce au fost restricționate călătoriile și s-au întors românii din străinătate. “Piața lactatelor a ajuns la aproape 1,5 miliarde euro în valoare, în 2020, cu un avans de 15% față de anul 2019, și aproximativ 631.000 de tone în volum, în creștere cu 11% față de anul 2019. Creșterea, în condițiile economice ceva mai austere față de anul precedent, vine pe fondul creșterii consumului și producției interne, determinate de pandemie. Pentru că include alimente de bază, proaspete, de termene de valabilitate relativ scurte si de foarte multe sortimente locale, tradiționale care nu pot fi produse decât local, piața lactatelor nu este atât de mult supusă globalizării, astfel că în situații cum este cea generată de pandemie, producția indigenă crește, iar exporturile scad. La această evoluție ascendentă s-a adăugat și creșterea consumului local, determinată de restricționarea călătoriilor și întoarcerea românilor din străinătate”, a declarat pentru News.ro, directorul general al Lactalis România, grupul care cuprinde companiile românești de lactate Albalact, Covalact și Dorna Lactate, Giampaolo Manzonetto. În același timp, cofondatorul producătorului de lactate artizanale Artesana, Daniel Donici, a declarat pentru News.ro că piața produselor lactate a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani, ajungând la o valoare de aproximativ 5,4 miliarde de lei în 2020. “Conform unui studiu Nielsen publicat la sfârșitul anului trecut, piața lactatelor a crescut valoric cu aproximativ 15% în 2020 față de anul anterior”, a completat Donici. Evoluția pieței, incertă sub spectrul unui an imprevizibil. În viziunea lui Manzonetto este mai greu de spus cum vor evolua lucrurile în 2021, pentru că și anul acesta va domina o oarecare impredictibilitate, din cauza situației determinate de pandemie. Acesta susține că nu vom asista la evoluții spectaculoase în categorii. Totodată, cofondatorul Artesana susține că este dificil ca din poziția de producător mic să estimeze evoluția pieței. “Uitându-ne la datele noastre interne, putem creiona o traiectorie a segmentul produselor fresh și ultra-fresh pe care activăm, unde simțim o creștere constantă a consumului. Astfel, bazându-ne pe cantitățile procesate în primul trimestu din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut, observăm o creștere de 22% a volumelor de lapte procesate”, a mai afirmat Donici. Directorul general al Lactalis România a spus că grupul cu cele trei companii de lactate – Albalact, Covalact si Dorna Lactate – are o cotă de piață de 20% în volum și 19% în valoare, conducând astfel în clasamentul jucătorilor din industria lactatelor. La nivel de companii, Albalact este liderul industriei lactatelor încă din 2016.  În ceea ce privește vânzările de produse lactate, Manzonetto susține că panica i-a determinat pe români să cumpere mai multe produse din această gamă.  “În termeni de vânzări, consumul de lactate s-a dublat în martie 2020 din cauza panicii și a tendinței de a stoca marfa mai puțin perisabilă, iar în piața lactatelor vorbim de consumul de produse de bază – lapte, unt, iaurt, smântână. Și vânzările companiilor din grupul Lactalis au înregistrat o creștere explozivă în lunile martie și aprilie, influențate în mod clar de situația specială. Cele mai mari creșteri în vânzări le-au avut produsele stocabile cu termen mai lung de valabilitate (produsele lactate UHT, unt) și produsele de bază (iaurtul)”, a explicat directorul general al Lactalis România.

De astăzi încep înscriele în Rabla Clasic și Rabla Plus

u prima de casare a fost majorată de la 6.500 de lei la 7.500 de lei

Persoanele fizice pot merge, începând de luni, 26 aprilie 2021, ora 10:00, la producătorii validați în vederea îndeplinirii formalităților de înscriere în programele Rabla Clasic și Rabla Plus, a anunțat, vineri seara, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). De asemenea, persoanele juridice pot transmite dosare de acceptare la Administrația Fondului pentru Mediu în vederea accesării celor două programe. Suma alocată în cadrul sesiunii de finanțare din 2021 pentru Programul Rabla Clasic este de 440 milioane lei, iar în cadrul Programului Rabla Plus, bugetul alocat este de 400 milioane lei. Listele cu producătorii care au semnat contracte de participare cu AFM sunt publicate pe site-ul instituției www.afm.ro, la secțiunile programelor. Potrivit sursei citate, în  ediția de anul acesta, programele vin cu o serie de modificări. În ceea ce privește Programul Rabla Clasic, prima de casare a fost majorată de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, iar valoarea ecobonusurilor acordate pentru stimularea achiziționării autoturismelor cât mai puțin poluante, în funcție de tehnologia folosită, au fost, de asemenea, majorate. Astfel, ecobonusul este în valoare de 1.500 lei la achiziționarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 96 g CO2_/km NEDC în regim de funcționare mixt, conform informațiilor înscrise în COC, sau echipat cu motorizare GPL/GNC; ecobonus în valoare de 1.500 lei în cazul în care în COC este înscrisă și cantitatea de emisii de CO_2 conform standardului WLTP, pentru autovehiculul nou exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 105 g CO_2/km NEDC în regim de funcționare mixt, sau echipat cu motorizare GPL/GNC;ƒ˜ ecobonus în valoare de 1.500 lei în cazul în care în COC este înscrisă doar cantitatea de emisii de CO_2 conform standardului WLTP, se acordă pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 124 g CO_2/km WLTP în regim de funcționare mixt; ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziționarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid. "Ecobonusurile se pot cumula în cazul în care mașina nouă îndeplinește ambele condiții, ajungându-se astfel la o reducere de 12.000 lei din prețul total al autovehiculului nou", precizează AFM în comunicat. De asemenea, pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat se acordă o primă de casare de 5.500 lei. Potrivit sursei citate, valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Clasic a fost extinsă la 150 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autoturismului nou. "O altă modificare vizează posibilitatea ca primele de casare să fie transferate între toate tipurile de persoane fizice sau juridice. Această schimbare va permite accesarea programului și de către cei care nu au o mașină veche de casat. De asemenea, a fost introdusă interdicția de înstrăinare a autovehiculelor nou-achiziționate în cadrul programului, precum și obligativitatea restituirii finanțării în cazul nerespectării acestei interdicții", menționează instituția în comunicatul transmis AGERPRES. În cadrul Programului Rabla Plus se acordă două tipuri de ecotichete, respectiv 45.000 de lei pentru mașinile full electrice și 20.000 de lei pentru mașinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou. Cei care vor dori să renunțe la o mașină veche, poluantă, și să achiziționeze un autovehicul electric vor beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât și de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.


Bursa de la București a pierdut aproape un miliard de lei din capitalizare

Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, 983 milioane de lei din capitalizare, respectiv 0,54%, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat o creștere cu 25,46% în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a scăzut ușor, la 180,268 miliarde de lei, în perioada 19 - 23 aprilie, de la 181,251 miliarde de lei consemnate săptămâna precedentă. În această săptămână, tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 162,552 milioane de lei, față de 129,555 milioane de lei, în perioada 12 - 16 aprilie. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost marți, 20 aprilie, când s-au consemnat 46,659 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 21 aprilie, cu o valoare a tranzacțiilor de 15,146 milioane de lei. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la București, generând tranzacții de 41,981 milioane de lei, dar și o creștere a prețului cu 0,83%. În top 3 se mai află Fondul Proprietatea, cu schimburi de 25,456 milioane lei și o creștere cu 0,35% în ceea ce privește prețul acțiunilor, urmată de titlurile OMV Petrom, cu tranzacții de 19,543 milioane de lei (1,61%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Retrasib (Â14,15%), Romcarbon (Â11,39%) și Alro (Â6,16%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Conted, care au înregistrat un declin de 14,57%, urmate de cele ale Uztel (-13,84%) și ale Comcm (-12,98%). 

Fitch a reconfirmat ratingul de țarã al României și a menținut perspectiva negativã

Agenția de rating Fitch a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valutã, precum și perspectiva negativă, anunță Miniksterul Finanțelor, care precizează că decizia de a reconfirma poziția României în categoria țãrilor cu risc scãzut pentru investiții (investment grade) este susținutã atât de nivelul moderat al datoriei publice, cât și de evoluția pozitivã a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanțã și dezvoltare umanã. ”Agenția de rating Fitch a publicat în data de 23 aprilie 2021 anunțul de reconfirmare a rating-ului aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valutã, precum și a perspectivei negative. Decizia de a reconfirma poziția României în categoria țãrilor cu risc scãzut pentru investiții (investment grade) este susținutã atât de nivelul moderat al datoriei publice, cât și de evoluția pozitivã a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanțã și dezvoltare umanã, care se situeazã la niveluri superioare fațã de țãrile comparabile”, conform comunicatului transmis de Ministerul Finanțelor. În evaluarea realizatã, Fitch menționeazã atenuarea riscurilor pe termen scurt prin inițiativele guvernului referitoare la salarizarea personalului din sectorul public și la modificarea legii pensiilor și recunoaște eforturile de consolidare fiscalã și planurile guvernului de implementare a reformelor. Totodatã, apreciazã cã România se bucurã de un management solid al datoriei publice. În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere medie de 5,8% în perioada 2021-2022, peste media țãrilor din aceeași categorie de risc, datoritã impulsului puternic al investițiilor și a redresãrii treptate a exporturilor și a consumului privat. Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunãtãțirea ratingului de țarã sunt stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, ca urmare a implementãrii eficiente a unor reforme în domeniul cheltuielilor publice și a unor planuri credibile de creștere a veniturilor, precum și îmbunãtãțirea susținutã a nivelului datoriei externe.

Piața smartphone-urilor a crescut cu 24% în primul trimestru

Primul trimestru din 2021 a adus pieței de de smartphone-uri cea mai mare creștere din ultimii 6 ani, după un 2020 cu rezultate foarte slabe, din cauza pandemiei. În primul trimestru al acestui an au fost vândute 340 de milioane de smartphone-uri, conform numărătorilor făcute de Strategy Analytics. Față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea este de 24% - cea mai mare creștere trimestrială din 2015. În fruntea valului s-a aflat China, unde s-au vândut 94 de milioane de unități. China este regiunea cu cea mai mare creștere în primul trimestru, având 35% în plus față de anul anterior. Cei mai importanți producători rămân, în ordine, Samsung, Apple, Xiaomi, Oppo și Vivo. Aceștia și-au crescut cota comună de piață de la 71% în urmă cu un an, la 76%. Asta pentru că marii producători de smartphone-uri nu au fost afectați (încă) de criza de cipuri, având stocuri suficiente. Problemele sunt la nivelul producătorilor mai mici, care vor avea mai mult de suferit de pe urma crizei de componente. Cu 77 de milioane de unități livrate și o cotă de piață de 23%, Samsung rămâne liderul de pieței. Producătorul coreean este urma de Apple, care a vândut 39 de milioane de iPhone-uri și are 17% din piață. Ultimele trei locuri din top 5 sunt ocupate de trei companii chineze, Xiaomi, Oppo și Vivo. Cele trei au profitat de revenirea în forță a pieței chineze și înregistrează creșteri anuale cuprinse între 68% și 85%. Xiaomi are o cotă de piață mai mică cu doar 2% decât Apple.

Porsche vrea să ridice o uzină de baterii pentru vehiculelor electrice

Porsche, divizia de automobile sport de lux a grupului Volkswagen, intenționează să construiască în Germania o fabrică de baterii destinate vehiculelor electrice, a declarat directorul general al companiei, Oliver Blume, publicației Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, transmite Reuters. Producătorii europeni de mașini, care se bazează în principal pe furnizorii de baterii din Asia, caută să-și reducă dependența de străinătate, având în vedere creșterea producției de mașini electrice, pentru a respecta normele de mediu mai dure din Uniunea Europeană. "Celulele de baterii sunt o tehnologie cheie pentru industria auto din Germania, pe care trebuie să o avem și în țara noastră", a declarat Oliver Blume ziarului, într-un interviu care va fi publicat duminică. ”Porsche vrea să joace un rol de pionierat în acest sens”, a spus el, adăugând că fabrica de celule de baterii va fi construită în orașul șvab Tuebingen. Porsche va achiziționa baterii pentru automobile electrice de la compania-mamă Volkswagen, care intenționează să construiască o jumătate de duzină de fabrici de baterii în toată Europa și să extindă infrastructura pentru încărcarea vehiculelor electrice la nivel global.

Fabrică auto închisă din cauza lipsei de semiconductori

Penuria de cipuri pentru industria auto a închis fabrica producătorului auto german Daimler din Ungaria până pe 2 mai, anunță agenția ungară de stat MTI. Baon.hu, portalul de știri pentru județul Bács-Kiskun, care găzduiește uzina Daimler, precizează că producția s-a oprit miercuri, iar masura va dura până pe 2 mai. Mercedes-Benz Manufacturing Ungaria nici nu confirmă, nici nu infirmă închiderea fabricii. Cotidianul de afaceri Világgazdaság a menționat în ediția sa de vineri că Daimler a redus orele de muncă la fabricile din Germania din cauza lipsei globale de cipuri. Daimler a produs anul trecut peste 160.000 de vehicule la uzina sa din Ungaria. Daimler deține divizia de lux Mercedes-Benz și brandul Smart. Daimler are cinci fabrici în Europa, în Germania, Ungaria și Franța. În România, Daimler are două unități de producție, la Cugir și Sebeș.

Lovitură dură pentru petroliști

Guvernatorul Californiei Gavin Newsom a anunțat că vrea să interzică fracturarea hidraulică - începând din 2024 -, o controversată procedură de extracție a hidrocarburilor, din cauza impactului pe care-l are asupra mediului, cu obiectivul de a opri apoi orice exploatare petrolieră până cel mai târziu în 2045, relatează AFP. California - cel mai populat stat american și unul dintre principalii producători de petrol din Statele Unite - ar urma astfel să înceteze orice extracție. Interzicerea fracturării hidraulice, care reprezintă aproximativ 2% din producția californiană de petrol - urmează să fie pusă în aplicare de către agenția însărcinată cu gestionarea resurselor naturale la nivelul statului, care va înceta să mai emită noi permise în acest sens, cel mai târziu în ianuarie 2024. În paralel cu această măsură, Newsom a cerut agenției însărcinate cu monitorizarea poluării atmosferice să examineze mijloace de ”oprire treptată a extracției petroliere în tot statul cel mai târziu în 2045”, au anunțat vineri într-un comunicat serviciile guvernatorului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.