Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România pierde anual peste 6 miliarde de euro din TVA necolectată

Ziarul de Vrancea
23 sep 2018 676 vizualizări

Așa arată un studiu al companiei PwC

Neîncasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde euro în anul 2016 pentru bugetul României, conform celui mai recent studiu asupra colectării taxei pe valoare adăugată (TVA), lansat de Comisia Europeană și citat de PwC. La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde euro, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%. Toate cele șase state din Europa Centrală și de Est (ECE), respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, România, Estonia și Slovacia, s-au confruntat, în continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 7% în Estonia și 35,88% în România. În celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 în Ungaria, 14,19% în Republica Cehă, 20,80% în Polonia și 25,68% în Slovacia. Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate și suma colectată efectiv. În cel mai recent studiu publicat de Comisia Europeană se analizează situația colectării TVA la nivelul anului 2016. ”În anul 2016, România s-a situat din nou pe ultimul loc în privința gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE cu un deficit de încasare a TVA de 35,88%. Îngrijorător este că deficitul de încasare a taxei pe valoare adăugată a crescut în 2016 față de nivelul înregistrat în 2015 în România, în timp ce majoritatea statelor membre au înregistrat scăderi ale acestui indicator”, arată PwC. Cea mai bună performanță a fost înregistrată de vecinii bulgari. Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană, deși cota standard de TVA a fost redusă în România în anul 2016 de la 24% la 20%, neconformarea în materie de TVA a crescut, contribuind în mod negativ la deficitul de încasare a TVA. În ultimii ani, unele țări UE au introdus diverse programe de reformă și modernizare a administrațiilor fiscale, cum ar fi analiza tranzacțiilor în timp real, facturarea electronică obligatorie sau protocolul SAF-T, care au condus la sporirea gradului colectării TVA. „La nivelul întregii Uniuni Europene sunt șase țări care au înregistrat în anul 2016 un decalaj de încasare a TVA mai mare decât în anul 2015. România este singura din regiunea Europei Centrale și de Est, cu excepția țărilor Baltice, în această situație, de aceea considerăm că este foarte important ca țara noastră să urmeze buna practică a altor state în ceea ce privește informatizarea interacțiunii cu contribuabilii. Opțiunea ANAF pentru implementarea unor metode moderne de colectare a TVA, cu ajutorul tehnologiilor IT, ar crea premisele unei normalități și ale unei evoluții ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung, așa cum își doresc atât ANAF, cât și contribuabilii corecți”, spune Daniel Anghel, partener, Liderul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

Creșterea în industrie a urcat până s-a apropiat de zero

u firmele evită cât mai mult costurile cu stocarea de mărfuri și materii prime

Industria românească a înregistrat o creștere apropiată de zero în luna august, nivelul cel mai slab din ultimele 7 luni, iar așteptările managerilor scad tot mai mult, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat luni. În fiecare lună, IRSOP și SNSPA întreabă un eșantion de manageri dacă în firma lor producția, comenzile, stocurile, angajările și alți parametrii au crescut sau au scăzut față de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. Volumul producției rămâne pozitiv, dar a coborât la 51 de puncte față de 56 în iulie și se află acum lipit de pragul dintre creștere și contracție, potrivit raportului. ”Stocurile s-au menținut în luna august la 47 de puncte ca în iulie. Nivelul stocurilor se află în contracție cvasi permanentă pentru că producția e redusă, cererea fluctuează, iar firmele evită cât mai mult costurile cu stocarea de mărfuri și materii prime”, se arată în raport. Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 59 la 56 de puncte și se află acum cu 5 puncte sub media istorică. Valoarea indexului rezultă din agregarea așteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producția și încasările viitoare. ”Aprehensiunile cele mai mari ale managerilor sunt legate de cerere. Încrederea privind comenzile noi peste 6 luni a scăzut de la 57 la 52. Nimic nu afectează mai mult încrederea în viitor decât scăderea cererii curente. Declinul comenzilor creează sentimentul pierderii și impresia că cererea va scădea în continuare”, se arată în raport. Totodată, comenzile noi au “căzut” în teritoriu negativ la 49 față de 52 în iulie, iar scăderea creează vulnerabilitate pentru că amenință producția din lunile care urmează și erodează încrederea managerilor în afacere. ”Când scăderea cererii devine periculoasă, întrebarea cea mai importantă pentru firme este dacă au un răspuns rapid care poate contracara declinul. Comenzile pentru export s-au contractat de la 54 la 47 de puncte, mai mult decât comenzile interne. În ultimele 12 luni este prima dată când cererea pentru export cade în zona negativă”, se arată în raport. Datele istorice ale barometrului arată că, de obicei, contracția cererii pentru export este episodică și nu durează mai mult de două luni, ceea ce înseamnă că schimbările de conjunctură externă nu par să pericliteze exportatorii în mod durabil, iar exportul rămâne un motor rezilient al industriei românești, potrivit raportului. Totodată, importurile de materii prime au continuat să scadă, de la 60 în iunie la 54 în iulie și 51 în august, în contextul reducerii activității din ultimele trei luni. Numărul de angajați s-a contractat de la 50 în mai, la 47 în august, atingând nivelul cel mai redus din ianuarie 2017 până în prezent. ”Deși piața muncii nu este foarte flexibilă, numărul angajaților din industrie răspunde sensibil la schimbările nivelului de activitate, mai ales când schimbările sunt negative”, se arată în raport. Totodată, costurile de producție sunt destul de volatile dar fluctuează în interiorul unui interval strâns între 66 și 70 de puncte în zona de expansiune. ”Cu alte cuvinte, costurile se mențin la un nivel ridicat, cu mici urcări și coborâri în funcție de nivelul activității și de prețurile la energie și materii prime. În august, costurile se aflau la 67 de puncte față de 66 în iulie”, se arată în raport.

Consiliul Concurenței a dat undă verde preluării Pambac de către Popasul Trebeș

Consiliul Concurenței a anunțat ieri că a autorizat operațiunea prin care traderul de îngrășăminte chimice și cereale Popasul Trebeș a preluat producătorul de produse de morărit Pambac. În luna iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează preluarea Pambac de către Popasul Trebeș. ”Autoritatea de concurență a analizat această operațiune și a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante”, arată Consiliul Concurenței, într-un comunicat publicat luni. Decizia va fi publicată pe site-ul autorității de concurență, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial. Popasul Trebeș desfășoară activități de comercializare a îngrășămintelor chimice, a cerealelor și a altor produse agricole, precum grâu, porumb, orz etc. Compania mai este activă pe piața închirierii de bunuri proprii și pe piața serviciilor de transport rutier. Popasul Trebeș deține compania Cerealcom, care este prezentă pe piața comerțului cu îngrășăminte chimice,  piața comerțului cucereale, grâu, porumb și floarea-soarelui, și a prestării de servicii în acest domeniu, respectiv recepționarea, depozitarea, condiționarea, uscarea și livrarea cerealelor, precum și pe piața închirierii de bunuri proprii. Pambac activează, în principal, pe piața producției și comercializării produselor de morărit (făină de grâu, tărâțe și mălai), a pâinii și a specialităților de panificație, a produselor zaharoase și de cofetăriei.

După preluarea Agricost, Al Dahra anunță investiții de 500 milioane dolari

Al Dahra a anunțat, luni, că, în urma achiziționării Agricost și a preluării în concesiune a Insulei Mari a Brăilei, una dintre cele mai mari ferme consolidate din Europa, intenționează să investească încă 500 de milioane de dolari în România, în următorii cinci ani, în diverse sectoare. La începutul lunii iulie, Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila, care are în concesiune 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, până în 2032. Tranzacția estimată la 200 de milioane de euro a fost semnată în martie, fostul acționar Constantin Duluțe a rămas cu o participație minoritară. „Ca urmare a adăugării Insulei Mari a Brăilei la portofoliul nostru global de proiecte agricole, ne dorim să extindem planurile de investiții Al Dahra dincolo de agricultură”, a declarat Khedaim Al Derei, vicepreședinte și cofondator al Al Dahra. În ceea ce privește investițiile în agricultură, Al Dahra are în vedere să achiziționeze teren agricol în România și să investească în modernizarea portofoliului existent de mașini și tehnologii agricole, potrivit unui comunicat al companiei transmis luni. Obiectivul este de a atinge o producție anuală de un milion de tone metrice de cereale și furaje combinate până în anul 2022. În paralel, planurile de expansiune ale companiei din Emiratele Arabe Unite tind spre dezvoltarea unui punct de colectare a cerealelor cu silozuri cu o capacitate de gestiune a două milioane de tone metrice de cereale de diferite tipuri, provenind atât de la fermele românești operate de Al Dahra, cât și de la cele din afara companiei, precum și implementarea a cinci instalații de deshidratare și de granulare a furajelor. Compania intenționează să achiziționeze un punct de operare la Portul Constanța, pentru a-și facilita exportul de cereale și importul de îngrășăminte. „Obiectivul este de a constitui o companie de îngrășăminte specializată, responsabilă cu importul de îngrășăminte în România și comercializarea pe piețele vecine, cu un volum estimat de 350 de mii de tone anual. În plus, Al Dahra va investi în modernizarea instalațiilor de încărcare din portul de la Brăila, pentru o capacitate sporită a mărfurilor și a traficului de nave”, a mai menționat sursa citată. Un alt obiectiv stabilit de Al Dahra se referă la investiții în sectorul creșterii animalelor, prin înființarea unor ferme agricole cu capacitatea de găzduire a unui efectiv de 150 de mii de capete de specii diferite de animale. De asemenea, compania va realiza și alte investiții care vizează crearea unei rețele în lanțul agricol de pe piața românească, printre acestea numărându-se fabrici și puncte de ambalare, precum și alte servicii cu valoare adăugată, în funcție de cerințele businessului.

Încrederea analiștilor în economia românească a crescut

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a crescut în luna august, față de luna anterioară, cu 4,9 puncte, până la valoarea de 50 puncte, datorită creșterii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate luni de CFA România. Analiștii CFA estimează că euro ar putea depăși nivelul de 4,73 lei în următoarele 12 luni. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească). Indicatorul a crescut față de luna anterioară cu 4,9 puncte pana la valoarea de 50 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 0,7 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale ondicatorului. Astfel, indicatorul conditiilor curente a crescut față de luna anterioară cu 5 puncte, până la 64,8 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,8 puncte. Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 4,8 puncte până la 42,6 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul anticipațiilor a crescut cu 0,8 puncte. ”În ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, in jur de 75% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6935, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7375”, se arată în comunicat. Totodată, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2019/august 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,13%. ”Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă (față de valorile actuale) la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 70% dintre participanții la sondaj anticipând aceasta evoluție. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadența de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,88%, iar randamentul obligațiunilor suverane denominate în lei cu scadența de 5 ani este de 4,88%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflației, pentru scadențele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi real negative”, se arată în comunicat.

Casa de modă Versace va fi vândută

Casa italiană de modă Versace, una dintre puținele rămase independente, va fi vândută, potrivit Il Corriere della Sera, fie grupului american Michael Kors, fabricantului de pantofi Jimmy Choo ori brandului de bijuterii Tiffany & Co. Ziarul italian a citat surse și a precizat că anunțul oficial privind vânzarea ar putea fi făcut marți, „în ziua în care Donatella Versace (directorul artistic și vicepreședinta grupului, n.r.) a convocat angajații”. Compania Versace, contactată de AFP, nu a oferit detalii. Valoarea casei de modă din Milano este estimată la 1,7 miliarde de euro. Fondul american Blackrock deține 20% din acțiunile Versace, restul aparținând membrilor familiei. În 2016, cifra de afaceri a grupului italian a fost de 686 de milioane de euro.

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,14%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,14%, potrivit datelor publicate ieri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, indicatorul a crescut de la 3,10% la 3,14%. Indicele se afla pe un trend descendent din 3 august, când era la nivelul de 3,47%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat luni la 3,38%. Vineri, acesta a crescut de la 3,36% la 3,38%. Și acest indice se afla pe un trend descendent din 3 august, când era la pragul de 3,53%.

Google sărbătorește 20 de ani de la înființare

Google sărbătorește, luni, 20 de ani de la înființare, timp în care a evoluat de la un simplu sistem mai eficient de a explora internetul la cel mai important motor de căutare online, prezent atât de mult în viața oamenilor încât numele companiei a devenit verb. Pentru cea de-a 20-a aniversare, compania a programat, la San Francisco, un eveniment dedicat viitorului motoarelor de căutare online, promițând și câteva anunțuri supriză. Fondat în 1998, de absolvenții Universității Stanford Larry Page și Sergey Brin, motorul de căutare Google este în prezent o companie activă pe toate marile piețe globale. Google are sediul central în Silicon Valley și birouri în America de Nord și de Sud, Europa și Asia. În 1995, Larry Page și Sergey Brin se întâlnesc la Stanford. Larry, în vârstă de 22 de ani, absolvent al Universității Michigan, este interesat de universitate, iar Sergey, în vârstă de 21 de ani, este desemnat să îi servească ca ghid. După spusele unora, prima oară când s-au întâlnit, cei doi se contraziceau în aproape toate privințele.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.