MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România, deficit de 1,24 miliarde euro din comerțul cu produse agroalimentare
În timp ce exporturile s-au majorat cu aproape 3% la nouă luni, însumând 5,21 miliarde de euro, avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro u față de aceeași perioadă a anului trecut deficitul este mai mare cu 21%
România a înregistrat un deficit în comerțul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro. Potrivit datelor MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în țările intra și extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare față de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime și să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Astfel, în primele nouă luni din acest, an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare și s-au importat 7,91 milioane de tone. Carnea de porc ocupă acceași primă poziție ca și în anii trecuți în topul produselor importate de țara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE și din țări terțe, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro. Locul al doilea a fost ocupat de produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, cu 120.330 de tone în valoare de 262,17 milioane de euro, iar pe poziția a treia, preparatele folosite pentru hrana animalelor: 398.501 tone pentru care s-au cheltuit 236,5 milioane de euro. Alte produse agroalimentare importate de România în primele nouă luni din acest an au fost: brânză, caș, ciocolată, porumb, cafea etc. În ceea ce privește exporturile, cele mai mari încasări au fost obținute din livrarea cerealelor în spațiul intra și extra comunitar, pe primul loc situându-se în acest an, la nouă luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro și o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Grâul și meslinul ocupă locul al doilea în topul exporturilor, cu 3,75 milioane de tone și încasări 723,36 milioane de euro, iar țigările de foi, trabucurile și țigaretele au fost exportate în primele nouă luni într-o cantitate de 32.453 tone pentru o sumă de 558,27 milioane de euro. În top 10 exporturi se mai află semințele de floarea soarelui, orzul, animalele vii din specia ovine/caprine, produsele de brutărie, uleiurile din semințe de floarea soarelui. România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu peste 8% față de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.
Salariul minim va fi majorat după reguli noi
u Ministrul Muncii: Calculul pentru majorarea salariului minim se modifică, el va crește cel puțin cu rata inflației
Metoda de calcul pentru stabilirea creșterii salariului minim pentru anul viitor se modifică, astfel că salariul minim va crește cel puțin raportat la rata inflației, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, într-o conferință de presă organizată după preluarea mandatului. "Am avut o discuție extrem de intensă cu doamna Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii și Protecției Sociale (...) și de asemenea cu reprezentanții instituțiilor din subordinea ministerului, pentru a ne stabili un set de priorități pe termen scurt, urgențe. La capitolul urgențe, am discutat câteva chestiuni care țin de răspunsul pe care trebuie să-l oferim în legătură cu salariul minim. În privința salariului minim, și discuția din cadrul ministerului, dar și discuția cu domnul prim-ministru Florin Cîțu a subliniat faptul că acesta trebuie să crească cel puțin raportat la rata inflației", a afirmat Raluca Turcan. Ministrul Muncii a precizat că decizia finală privind modul de calcul a salariului minim va aparține conducerii Guvernului. "Așadar este un lucru pe care deja îl vom lansa în transparență, în dezbatere publică, astfel încât să putem să legiferăm această decizie. Decizia va aparține într-un final Guvernului, cert este că propunerea este ca această majorare să se facă cel puțin cu rata inflației. V-am spus doar principiul, urmând ca în ședința de Guvern să fie anunțate toate detaliile. (...) Această modificare în calculul salariului minim evident că va duce la o majorare a salariului minim brut (din ianuarie 2021, n.r.), a afirmat Raluca Turcan. În Programul de guvernare depus miercuri la Parlament de prim-ministrul Florin Cîțu se prevede ca metoda de calcul pentru stabilirea creșterii nivelului salariului minim să se bazeze pe trei indicatori: productivitatea muncii, indicele inflației și creșterea economică. "Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali", se menționează în document, la capitolul "Măsuri pentru salariații din România". Legislația în vigoare, prin Legea 174/2020, stipulează: "Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plata și a politicii salariale".
Alocațiile cresc cu 20% din ianuarie
Există decizia de a majora Indicele Social de Referință, dar acest lucru va avea loc în urma unei dezbateri, a declarat, joi, ministrul Muncii și al Protecției Sociale, Raluca Turcan, într-o conferință de presă organizată la câteva ore după preluarea mandatului. "În privința Indicelui Social de Referință, care nu a mai crescut din anul 2015, putem să afirmăm că există decizia de a crește acest Indice Social de Referință, dar creșterea aceasta trebuie să se facă nu într-o cheie electorală, așa cum a fost votată legea în Parlament, ci în urma unei dezbateri reale și voi propune acest lucru membrilor Cabinetului în momentul în care trebuie să ne pronunțăm pe acest subiect", a afirmat Raluca Turcan. Pe de altă parte, ministrul Muncii a menționat că alocațiile pentru copii vor crește cu 20% din 1 ianuarie. "În privința alocațiilor, răspunsul este că suntem în cadrul ordonanței de urgență adoptate de Guvernul Orban, deci Guvernul precedent, și de la 1 ianuarie cu siguranță alocațiile vor crește cu 20% și, de asemenea, în momentul în care legea se va reîntoarce la Parlament vom definitiva cadrul legal cu privire la majorarea alocațiilor pentru copii", a precizat Raluca Turcan.
Japonia vrea să înlocuiască automobilele cu motoare pe benzină până în 2030
Japonia a adoptat vineri o „strategie verde” care include obiectivul ca până în anul 2030 să fie interzise mașinile echipate cu motoare pe benzină, astfel încât emisiile de carbon să fie reduse la zero și să genereze circa două trilioane de dolari pe an până în 2050, informează Reuters.Nevoile privind electricitatea ale Japoniei sunt așteptate să crească între 30% și 50% de la nivelul actual, până în 2050 din cauza electrificării în domeniul industriei, al transportului și produselor electrocasnice. Țara plănuiește să extindă pe cât posibil domeniul energiei regenerabile până în 2050, obiectivul fiind ca resursele din energie regenerabilă să ducă la o alimentare în proporție de 50% sau 60% până în acel an. Conform acestei noi ținte, restul de energie ar proveni de la centrale electrice care folosesc hidrogen și amoniac, ceea ce acoperă 10% din electricitate, în timp ce centralele nucleare, alături de cele termice cu tehnologie de captare a carbonului, vor alimenta restul de 30-40%. Pentru a spori energia verde, Japonia plănuiește să instaleze eoliene în zonele de coastă, cu o capacitate de 10 GW până în 2030, și unele cu o capacitate de 30-45 GW până în 2040, cu o reducere a costului de 8-9 yeni (0,8 - 0,9 dolari) per kilowatt până în perioada 2030 - 2035. Japonia vrea să atingă 20% folosind un amestec de amoniac și combustibil la centralele termice până în 2030. Țara țintește să crească consumul anual de hidrogen până la 3 milioane de tone până în 2030 și 20 milioane de tone până în 2050, în timp ce reduce costurile la 30 de yenni per metru cub până în 2030 și 20 de yeni per metru cub până în 2050 în zone generatoare de energie și transportul acesteia. De asemenea, Japonia plănuiește să nu se mai bazeze atât de mult pe energie nucleară și în același timp să maximizeze folosirea centralelor existente și să dezvolte reactoare de ultimă generație. Japonia își propune eliminarea vehiculelor care au consum pe benzină, până la mijlocul anului 2030, și trecerea la autoturisme electrice care includ mașinile hibrid și cele cu celule de combustibil.
Achizițiile de laptopuri și de computere au urcat spectaculos
Achizițiile de laptopuri și de computere desktop la nivel mondial au urcat în 2020 la un nivel care nu a mai fost atins din 2007, când a debutat iPhone, în contextul pandemiei de coronavirus care a mărit cererea, iar producătorii sunt la luni de zile distanță de a respecta comenzile în așteptare, transmite Reuters. Învățarea și munca de la distanță au revigorat piața computerelor în timpul pandemiei coronavirusului, reducând vânzările de smartphone-uri și stimulând în același timp interesul pentru dispozitivele mai mari, care în ultimul deceniu s-au aflat în urma dispozitivelor iPhone și a celor cu sistemul Android. ”Întregul lanț de aprovizionare a fost mai solicitat ca niciodată”, a spus Gregg Prendergast, președinte al grupului Acer pentru regiunea Americilor. Livrările globale anuale de PC-uri, care includ laptopuri și desktopuri, au depășit aproximativ 300 de milioane în 2008 , dar scăzuseră în ultimul timp la 250 de milioane. Puțini se așteptau la o redresare. Dar unii analiști se așteaptă în prezent ca 2020 se se încheie cu vânzări de aproximativ 300 de milioane de dispozitive, în creștere cu aproximativ 15% față de acum un an. Tabletele înregistrează o creștere și mai rapidă. Până la sfârșitul anului 2021, numărul computerelor și tabletelor instalate va ajunge la 1,77 miliarde, în creștere de la 1,64 miliarde în 2019, potrivit companiei de cercetare Canalys. Noul coronavirus a determinat familiile să se extindă de la un PC pentru acasă la unul pentru fiecare elev, jucător de jocuri video sau lucrător la domiciliu.
Trump lasă 14 milioane de oameni fără alocație de șomaj de sărbători
Milioane de șomeri americani au rămas fără ajutoare de șomaj sâmbătă, din cauză că președintele în exercițiu Donald Trump refuză să promulge planul relansării economiei americane, în valoare de 900 de miliarde de dolari, adoptat luni de Congres, după ce miliardarul s-a plâns că sumele alocate în mod direct americanilor sunt insuficiente, relatează Reuters. Trump și-a surprins atât colegii republicanii, cât și democrați după ce a anunțat că nu este satisfăcut de proiectul de lege cu privire la mult așteptatele ajutoare, în valoare de 892 de miliarde de dolari (730 de miliarde de euro), inclusiv o alocație de șomaj specială, care a expirat la 26 decembrie, și finanțări federale în valoare de 1.400 de miliarde dolari până în septembrie. Din cauză că Trump nu a promulgat legea, aproximativ 14 milioane de americani își pierd alocația de șomaj, potrivit unor date de la Departamentul Muncii. O închidere parțială a administrației - "shutdown" - urmează să aibă loc începând de marți, în cazul în care Congresul nu reușește să ajungă până atunci la un compromis cu privire la o finațare provizorie.
Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut cu 3%
Vânzările cu amănuntul din Statele Unite au crescut cu 3% în sezonul extins al cumpărăturilor de sărbători, aferent perioadei 11 octombrie-24 decembrie, susținute de orientarea clienților către cumpărăturile online, din cauza pandemiei de coronavirus, arată un raport realizat de Matercard, transmite Reuters. În cazurilor vânzărilor online a avut loc o creștere de 49%, potrivit raportului SpendingPulse, avans care scoate în evidență rolul pandemiei de Covid-19 îm transformarea obiceiurilor de cumpărături ale clienților. Vânzările online de sărbători reprezintă 19,7% din vânzările de retail din acest an, arată datele, care subliniază că opțiuni precum cumpără online și ridică din magazin și tehnologiile contactless au fost esențiale pentru comercianți. Sezonul cumpărăturilor de sărbători poate reprezenta majoritarea vânzărilor anuale ale unor retaileri, dar criza de sănătate a fcut ca mai mulți comercianți, cum ar fi Walmart și Target, să se confrunte cu constrângeri legate de capacitate și să își lanseze ofertele mai devreme.
China a lansat o investigație antitrust împotriva grupului Alibaba
China a lansat o anchetă antitrust împotriva grupului Alibaba și va convoca afiliata de servicii financiare online a gigantului tehnologic, Ant Group, la o întâlnire, în zilele următoare, au anunțat în această săptămână autoritățile de reglementare, aceasta fiind cea mai recentă lovitură primită de grupul de comerț electronic și imperiul fintech al miliardarului Jack Ma. Investigația face parte dintr-o acțiune accelerată a autorităților din China împotriva comportamentului anticoncurențial în spațiul de internet, aflat în plină expansiune în China, și este cel mai recent eșec pentru Ma, fostul profesor de 56 de ani, care a fondat Alibaba și a devenit cel mai faimos antreprenor din China. Cazul survine după suspendarea dramatică, de către autoritățile chineze, luna trecută, a ofertei publice inițiale planificate pentru Ant, de 37 de miliarde de dolari, care era pe cale să devină cea mai mare din lume, cu doar două zile înainte ca acțiunile sale să înceapă tranzacționarea la Shanghai și Hong Kong. Într-un editorial puternic, Cotidianul Poporului al Partidului Comunist a afirmat că ”dacă monopolul este tolerat și companiilor li se permite să se extindă într-un mod dezordonat și barbar, industria nu se va dezvolta într-un mod sănătos și durabil”.
