MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România câștigă în fața Bulgariei recunoașterea europeană a '„Plăcintei Dobrogeane''
Demersurile pentru recunoașterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017
România câștigă în fața Bulgariei recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", după aproape doi ani de "opoziție hotărâtă și susținută" din partea vecinilor de la sud de Dunăre. "La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România și Bulgaria, în dialog cu Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoașterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" și publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziția Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus și un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noștri au făcut o opoziție hotărâtă și susținută aproape doi ani", a declarat pentru AGERPRES Ionuț Diaconeasa, consilier în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul județului Constanța și fără recunoaștere IGP, cu caractere chirilice sau latine "Dobrudzhanka banitsa" pentru o perioadă de 10 ani, deși inițial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de "Plăcintă Dobrogeană". "Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de față vecinii bulgari, demonstrează notorietatea și calitatea deosebită a produselor românești, care sunt foarte apreciate pe piață și încet încet își fac loc atât pe piața europeană cât și în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor", a mai spus Diaconeasa. Potrivit sursei citate, această decizie va fi aprobată în luna martie, în ședința DG Agri, unde se află pe ordinea de zi, după care va urma procedural publicarea în Jurnalul Oficial al UE, cel mai probabil în luna aprilie. Demersurile pentru recunoașterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, an în care s-a înființat și Asociația Tradițional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradițional românesc și producătorii, dar și construcția de identitate a produselor românești atât pe piețe interne cât și externe. Un an mai târziu, în decembrie 2018, a avut loc depunerea documentației la MADR pentru obținerea recunoașterii europene a produsului "Plăcintă Dobrogeană - Indicație Geografică Protejată". În aprilie 2019 s-a încheiat opoziția națională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic 'eAmbrosia' în luna mai 2019. Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declarație motivată de opoziție. Începând din iulie 2021, CE a invitat opozantul și solicitantul pentru demararea consultărilor. Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat și crud congelat obținut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și ouă. Foile produsului se obțin prin întinderea și tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încrețite și așezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este între 500 și 2.000 de grame. Gustul este sărat dat de amestecul de brânză telemea, caș, ouă și iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit. Produsul "Plăcintă Dobrogeană" are o consistență moale, fragedă, datorită amestecului de ou și iaurt turnat deasupra, față de alte produse de același tip, care au o consistență crocantă cu suprafața ușor casantă. O altă deosebire față de alte produse de același tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspăt pregătit pentru fiecare șarjă de produs finit.
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 100,17 miliarde lei
u așa arată datele publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 100,17 miliarde lei, la finalul lunii ianuarie, în creștere cu 11,75% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2022, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 90% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei", se menționează în raport. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 63,474 miliarde de lei, respectiv 63,37%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 21,92 miliarde de lei (21,88%), iar pe poziția a treia obligațiunile corporative, cu 7,143 miliarde de lei (7,13% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 7.978.906 milioane de participanți în ianuarie 2023. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital. De asemenea, fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 3,77 miliarde de lei, la finalul lunii ianuarie, în creștere cu 9,85% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Cele mai multe investiții au fost efectuate local (94%), majoritatea fiind denominate în lei (90%).", se menționează în raport. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 2,391 miliarde de lei, respectiv 63,51%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 905,404 milioane de lei (24,05%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 153,872 milioane de lei, respectiv 4,09% din totalul activelor. Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 630.623 de participanți în ianuarie 2023. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, Generali Stabil, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea și Raiffeisen Acumulare.
Piața neagră a țigaretelor s-a situat la 8,1% din totalul consumului
Piața neagră a țigaretelor s-a situat în ianuarie 2023 la 8,1% din totalul consumului, în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de noiembrie 2022, când se afla la 6,8%, înregistrându-se cea mai mare creștere din ultimii doi ani, arată datele publicate, duminică, de compania de cercetare Novel Research. "În ianuarie 2023, piața neagră a crescut la nivel național cu peste 1 p.p. față de noiembrie 2022. Cea mai mare creștere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 8,8 p.p. până la 27,9%, regiunea continuând astfel să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. O majorare de 1,5 p.p. este notată și în sud, până la 4%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria Duty Free deține cea mai mare pondere în ianuarie 2023, de 40%, aflându-se în creștere cu 1,3 p.p. față de noiembrie 2022. "Cheap Whites" înregistrează o ușoară scădere, cu 0,7 p.p. până la 32,3%. Cota produselor provenite din Moldova scade cu 1,5 p.p. până la 13,1%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant", a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research. La rândul său, Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa Centrală și de Sud din cadrul BAT a menționat că traficul ilicit prejudiciază economia și dezvoltarea comunităților, cu atât mai mult în contextul dificil cu care ne confruntăm în perioada recentă. "Fenomenul de contrafacere a devenit extrem de îngrijorător, datele din 2022 arătând că aproape un sfert dintre produsele de pe piața neagră erau contrafăcute, un nivel record al ultimilor 10 ani. Anul acesta a început cu o creștere cu circa 19% a nivelului contrabandei față de nivelul anterior, până la 8,1% din piața totală, și încă o fabrică ilegală găsită în România. Autoritățile și-au intensificat eforturile și, în primele două luni ale anului curent, au confiscat deja circa 13 milioane de țigarete de contrabandă, de trei ori mai mult față de perioada similară a anului trecut, conform raportărilor înregistrate pe platforma StopContrabanda.ro. Pentru a ține sub control acest fenomen este nevoie de implicarea comună a autorităților cu atribuții în domeniu, a industriei corecte care contribuie semnificativ la bugetul de stat, dar și de un cadru legislativ și fiscal predictibil, care să nu pună piedici suplimentare inițiativei comerciale legitime și responsabile", a spus Ileana Dumitru. Totodată, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria a precizat că, în 2023, JTI aniversează 30 de ani în România. "Din 1993, investim, sprijinim autoritățile de aplicare a legii în acțiunile de combatere a contrabandei, derulăm programe sociale și culturale. Vom crește contribuțiile la buget și vom fi un angajator de top și în anii următori, în condițiile unei politici fiscale coerente și unui cadru de reglementare echilibrat. O inițiativă anti-tutun depusă recent la Senat reia prevederile radicale respinse acum doi ani de Parlament: interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, a vapatului în locurile publice și a sponsorizărilor, restricționarea comercializării și comunicării etc.", a declarat Gilda Lazăr.
Poșta Română vrea să schimbe uniformele angajaților
Poșta Română vrea să doteze salariații cu uniforme și echipamente de lucru, scopul acestei operațiuni, unul dintre obiectivele de management pentru acest an, fiind asigurarea identității de brand și profesionalism în acest domeniu de activitate, relevă datele analizate de Profit.ro. Pentru factorii poștali vor fi achiziționate tricou polo - 22.334 bucăți, cămașă cu mânecă ajustabilă - 22.334 bucăți, pantalon - 11.167 bucăți, pelerină de ploaie cu glugă - 11.167 bucăți și șapcă - 11.167 bucăți. Pantalonii vor fi prevăzuți cu două buzunare funcționale laterale cu clapetă și sistem de închidere cu arici, conform Profit.ro. De asemenea, și oficianții și diriginții, precum și șoferii și agenții de transport valori, vor avea echipamente specifice. Cu afaceri de peste 1 miliard de lei anual, Poșta Română are peste 24.000 salariați și o rețea teritorială de aproximativ 5.600 de unități. Compania este controlată de Ministerul Cercetării – 93,52% și Fondul Proprietatea – 6,48%.
ONRC: 479 societăți cu capital străin au fost înființate în ianuarie 2023
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în ianuarie 2023, cu 8,9%, comparativ cu prima lună din 2022, la 479 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 479 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 2,31 milioane de dolari, cu 60,9% mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie 2022, de 1,43 milioane de dolari. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna ianuarie în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (25,68% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (23,8%), și transport, depozitare și comunicații (20,67%). La finele lunii ianuarie 2023, în România existau 244.694 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,97 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.861 (capital subscris de 4,049 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,647 miliarde de dolari, în 5.890 de firme.
Mercedes-Benz a început construirea unei fabrici de reciclare a bateriilor
Mercedes-Benz a început construirea unei fabrici de reciclare a bateriilor în Kuppenheim, sudul Germaniei, care va avea o capacitate anuală de 2500 de tone și va contribui la producerea a peste 50.000 de module de baterii pentru vehiculele electrice noi Mercedes-Benz, transmite Reuters. Bateriile reciclate vor proveni de la vehicule de testare și de la bateriile de pornire. Pe baza succesului acestui program pilot, volumele de producție ar putea fi mărite pe termen mediu și lung. Punerea în funcțiune pentru prima etapă a uzinei - dezmembrarea mecanică - este programată să înceapă în luna decembrie a acestui an. Sub rezerva discuțiilor cu sectorul public, fabrica pilot va fi finalizată câteva luni mai târziu. Uzina de la Kuppenheim are deja o funcționare neutră în privința CO2, cu energie solară și verde. Construuirea uzinei sa este finanțată ca parte a unui proiect de cercetare științifică de către Ministerul Federal al Economiei și Protecției Climatice. ”Trimitem un semnal important de putere inovatoare în Baden-Württemberg și Germania pentru electromobilitatea durabilă”, a declarat Jörg Burzer, membru al consiliului de conducere al Mercedes-Benz, în managementul producției și al lanțului de aprovizionare.
Piața Obor a ajuns subiect în Financial Times
În contextul crizei legumelor din Marea Britanie, The Financial Times a făcut o vizită la Piața Obor din București, "cea mai mare din țară", unde verdețurile de sezon sunt la prețuri rezonabile și din belșug. Jurnalista Erica Wagner de la FT scrie că Piața Obor a devenit una dintre favoritele ei din Europa și povestește cât de încântată a fost să găsească salata, urzicile si loboda de sezon. "Cumpăr o salată frumoasă, untoasă, de la Florian cu 3 lei - adică cam 50 de cenți - împreună cu câteva legături de ceapă de primăvară cu coadă lungă și luxuriantă; ridichi crocante, roșu aprins; pătrunjel și mărar, își începe relatarea jurnalista, precizând că se află la Piața Obor, cea mai mare piață de produse din țară, chiar în inima Bucureștiului. În Anglia nu mai există salată iar în Herson roșiile și dovleceii sunt pe tarabe din abundență "Florian este nedumerit când îi spun, traducând de pe telefon, că nu există salată în Anglia în zilele noastre”, mai scrie ea, subliniind că Tesco, Asda, Morrisons și Aldi au raționalizat roșiile, salata verde, ardeii și castraveții, iar Twitter este plin de imagini cu rafturi golite de salate de la supermarketuri din toată țara, în contrast cu imagini precum cea postată pe de Lindsey Hilsum, editor internațional pentru Channel 4 News, care arată o abundență de roșii, ardei și dovlecei în Herson, un oraș aflat în prima linie a războiului din Ucraina.
Veniturile Twitter au intrat serios la apă: minus 40%
Twitter a înregistrat o scădere de aproximativ 40% atât a veniturilor, cât și a câștigurilor ajustate, pentru luna decembrie, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste date, citate de Wall Street Journal. Mai mulți agenți de publicitate importanți și-au redus cheltuielile pe platforma de socializare după ce Elon Musk a preluat conducerea companiei pe 27 octombrie, ceea ce a dus la o scădere cu 71% a cheltuielilor publicitare pe Twitter în luna decembrie, potrivit datelor companiei de cercetare în publicitate Standard Media. Twitter nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii a Reuters. Musk, care a avertizat în noiembrie cu privire la posibilitatea ca Twitter să intre în faliment, a declarat în decembrie că aceasta este pe cale să ajungă ”aproape pragul de rentabilitate a fluxului de numerar” în 2023. Twitter a făcut prima sa plată de dobânzi în ianuarie, pentru un împrumut acordat de bănci pentru a ajuta la finanțarea achiziției de către miliardarul Musk a companiei de social media, anul trecut.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
