Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România are cel mai mic sistem bancar din UE

Ziarul de Vrancea
6 oct 2018 281 vizualizări

Dacă împărțim activele la PIB și împărțim creditul la PIB, suntem la cel mai scăzut nivel din UE, susține directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu

România are cel mai mic sistem bancar din UE, atât din punctul de vedere al activelor, cât și al intermedierii financiare, a declarat sâmbătă directorul Direcției de Stabilitate financiară din Banca Națională a României (BNR), Eugen Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenței și de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ”Totalul activelor și totalul intermedierii financiare este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Deci, dacă împărțim activele la PIB și împărțim creditul la PIB, suntem la cel mai scăzut nivel din UE”, a declarat sâmbătă directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu. El precizează că, asemănător, lucrurile stau rău și în ceea ce privește monetizarea economiei, respetiv cantitatea de bani raportată la totalul PIB-ului, menționând că este cel mai scăzut din UE. Întrebat dacă acest aspect afectează și ratele plătite de persoanele fizice băncilor, el afirmă că nu mai sunt diferențe foarte mari între România și alte țări din regiune. ”Nici în ceea ce privește condițiile de acordare a creditelor, nici în privința costurilor, lucrurile se ameliorează. Sigur, în momentul în care mergi într-o economie dezvoltată și cu oameni care au mai multe resurse financiare, condițiile se ameliorează și mai mult. Dar aceasta este inevitabil, pentru că băncile lucrează cu banii altora și trebuie să încerce să nu-i piardă”, subliniază Rădulescu. El consideră că sănătatea financiară a sectorului bancar rămâne adecvată, cu capacitatea de a credita într-o manieră sustenabilă sectorul real. ”Contribuția sectorului bancar la creșterea economică are spațiu de îmbunătățire”, menționează Rădulescu.

2 din 10 retaileri susțin că cifra lor ar fi dublă, dacă ar lipsi traficul ilicit

u jumătate dintre comercianți cred că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți

Doi din zece retaileri respondenți declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă ar dispărea fenomenul traficului ilicit, potrivit studiului „Percepția retailului tradițional asupra traficului ilicit de mărfuri din România”, inițiat de Asociația ACTIV. În plus, 55% dintre subiecți sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți, conform studiului realizat la solicitarea Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de peste 700 de reprezentanți ai agenților economici, fiind realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în luna iulie 2018. „Sănătatea populației este direct amenințată de consumul de produse provenite din contrabandă și contrafacere. Dar nu este singura amenințare. Și economia suferă din acestă cauză. Peste 3 miliarde de euro nu ajung anual la bugetul de stat, concomitent cu dispariția a zeci de mii de locuri de muncă”, a afirmat Daniel Mărăcineanu, directorul general al ACTIV. Categoriile de produse vândute ilicit în cea mai mare măsură sunt: țigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), respectiv alimentele și produsele de curățenie (14% fiecare). „Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, țigările, băuturile alcoolice, produsele de curățenie și întreținere, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supraviețuirea micului retail”, se subliniază într-un comunicat de presă al Asociației. „Prețul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populației și lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă și contrafăcute”, arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES și coordonator al acestui studiu. O parte din problemă ar trebuie să fie soluționată în curând. Până în mai 2019, sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de către Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. „Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”, declară Ileana Dumitru, directorul juridic și relații publice al British American Tobacco România. Conform aceluiași studiului, Poliția de Frontieră, Poliția Română și Direcția Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituțiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorități locale și Parlament. Aproape jumătate (43%) dintre respondenți spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Piețele, oboarele și magazinele unor comercianți sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute. Trei din cinci respondenți spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenți ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorința de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc și incorect. „Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităților încălcarea legii este principala piedică în denunțul faptelor ilegale, conform afirmațiilor a 28% dintre respondenți. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acțiunile altora (15%) și percepția că doar autoritățile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%)”, se scrie în comunicatul de presă al ACTIV.

România, locul 10 în Top 10 UE al celor mai mici creșteri la prețurile locuințelor

Prețurile locuințelor din România au crescut cu 4,7%, în trimestru al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Eurostat - Biroul european de statistică. O creștere similară s-a înregistrat în Germania, astfel că acestea două au ocupat împreună locul 10 în Top 10 al celor mai mici creșteri la prețurile locuințelor din Uniunea Europeană (UE), în perioada citată, reiese din datele publicate vineri de Eurostat. Cele două au fost aproape atât de media UE, cât și de cea a zonei euro, care a fost de 4,3% pentru fiecare. În schimb, prețurile locuințelor din Suedia au scăzut cu 1,7%, în trimestru al doilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe locul al doilea al acestui top s-a clasat Italia, unde prețurile au stagnat, în condițiile în care scăderea a fost de 0,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În plus, prețurile locuințelor din Finlanda au crescut cu 0,7%, astfel că s-a poziționat pe locul 3 al acestui top. De asemenea, în aceleași perioade, creșteri de sub 5% s-au înregistrat în următoarele țări: Cipru (1,2%), Franța (2,8%), Marea Britanie (3,4%), Austria (3,7%), Belgia (3,9%), Croația (4,5%) și Danemarca (4,8%). Creșteri de peste 10% la prețurile locuințelor au fost în: Ungaria (10,4%), Portugalia (11,2%), Irlanda (12,6%) și Slovenia (13,4%). Spre comparație, alte țări din regiune au avut aprecieri importante la prețurile locuințelor: de 6,2% în Polonia; de 7% în Slovacia; de câte 7,5% în Bulgaria, respectiv Cehia. În schimb, România este una dintre țările UE unde au crescut cel mai mult prețurile față de primul trimestru, cu 3,1%, mult peste media de 1,4% atât a UE, cât și a zonei euro. În această perioadă, țara nostră a fost depășită doar de Slovenia (4,2%) și Malta (3,2%), fiind la egalitate cu Letonia (3,1%). În același timp, în Croația, prețurile locuințelor au scăzut cu 0,2%, aceasta fiind cea mai slabă evoluție, iar creșteri de sub 1% au fost în Suedia (0,6%), Cipru (0,6%), Italia (0,8%), Austria, Franța și Luxemburg (fiecare cu câte 0,9%). Spre comparație, țările din regiune au înregistrat creșteri mai mici în aceeași perioadă, în această ordine: Bulgaria (2,8%), Cehia (2,4%), Polonia (2,3%), Ungaria (1,4%) și Slovacia (1,2%).

“Suntem întotodeauna în primejdia de a intra în criză, nu știm când vine”

România este întotdeauna în primejdia de a intra în criză, dar acest lucru nu înseamnă că se întâmplă imediat, se poate întâmpla și după un an-doi, a declarat sâmbătă directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ”De obicei, recesiunea vine când nici nu o aștepți. Suntem în primejdia de a intra în criză. Dar asta nu inseamnă că se întâmplă imediat. Se poate întampla și după un an-doi sau mai mult”, a declarat sâmbătă directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu. El a subliniat că sunt și indicatori care ne ajută. Datoria publică este încă în parametri modești față de cea din UE, de exemplu, precizează el. ”Totdeauna există niște mici semnale. La nivel european, discutăm foarte mult despre aspectele legate de semnele de criză (...) Știm că va veni la un moment dat o criză. Întrebarea care se pune acum în anul 2018 este dacă suntem post-criza din 2008 sau pre-criză, criza de când o fi”, a mai spus el.

OMV cumpără direct active dintr-un proiect al Gazprom din Siberia

Grupul austriac OMV, care este prezent în România prin OMV Petrom, a semnat un acord prin care cumpără o participație de aproape 25% dintr-un proiect al Gazprom din Siberia și renunță la un schimb de active, din cauza opoziției Guvernului norvegian. OMV a anunțat miercuri, 3 octombrie, că a semnat un „acord de vânzare de bază” cu Gazprom, pentru a cumpăra o participație la un proiect din Siberia al rușilor, pentru un preț care urmează să fie negociat, potrivit unui comunicat de presă. Mai exact, OMV dorește să preia 24,98% din faza IV și faza V a proiectului Achimov, localizat în perimetrul Urengoy din Siberia, unde există un zăcământ de petrol și gaze. Valoarea tranzacției este estimată la un miliard de euro de presa austriacă, cele două părți nefăcând nicio referire la acesta. „Acordul de vânzare de bază” înlocuiește „Acordul de bază” pe care OMV și Gazprom l-au semnat la 14 decembrie 2016. Acordul de bază din decembrie 2016 făcea referire la un potențial schimb de active, prin care Gazprom prelua o participație de 38,5% din OMV Norge în schimbul cedării celor 24,98%. Astfel, prin acordul semnat miercuri, OMV a renunțat la schimbul de active, deoarece Guvernul norvegian, care este acționar al OMV Norge, s-a opus. Norvegienii n-au dorit ca rușii să aibă acces la resursele de petrol și gaze din platoul său continental, potrivit presei austriece. „Execuția și implementarea potențialei tranzacții (n.red. - cea semnată la 3 octombrie 2018) trebuie, printre altele, aprobată de Gazprom și de reglementatori, într-o etapă ulterioară. Semnarea documentelor finale privind tranzacția este de așteptat să se facă la începutul anului 2019”, se precizează în documentul de presă al OMV.

Rădulescu, BNR: Programul "Prima Casă" trebuie schimbat

Programul "Prima Casă" a fost bine construit de la început, dar acum trebuie schimbat pentru că nu mai are integral un rol social, a declarat sâmbătă directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu, el precizând că prin acest program se dau în prezent credite inclusiv pentru case de vacanță sau pentru apartamente de 300.000 euro. ”Eu, personal, găsesc că, în forma care este în momentul de față, el trebuie schimbat. El trebuie să se adreseze în mod special celor care au resurse mai puține și să nu fie pentru case de vacanță. Acum este și pentru case de vacanță bine-merci. Juniorul familiei ia creditul și cumpără o locuință la Mangalia, la Poiana Brașov. E voie! Nu există nicio interdicție. Așa cum, în momentul de față, sunt folosite de multe ori creditele pentru Prima casă pentru apartamente și alte locuințe mult mai scumpe, făcându-se numai un arbitraj de dobândă decât plafonul creditului”, a declarat directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia, de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). Astfel, creditul este dat pentru locuințe obișnuite de 70-80.000 de euro și sunt cumpărate apartamente de 300.000 euro, din care creditul pentru "Prima Casă" este de 60.000 de euro.

UE este îngrijorată de deficitele bugetare ale Italiei

Comisia Europeană este îngrijorată de deficitele bugetare planificare de Italia pentru următorii trei ani, despre care consideră că sunt în contradicție cu ceea ce au cerut în iulie miniștrii de Finanțe din UE, transmite Reuters. Într-o scrisoare adresată Ministerului italian al Economiei, Giovanni Tria, Comisia afirmă că deficitul de 2,4% din PIB planificat pentru 2019 va face ca deficitul structural, care exclude elementele excepționale și efectele ciclului de afaceri, va urca la 0,8% din PIB. Consiliul miniștrilor UE a solicitat Italiei, în luna iulie, să reducă deficitul structural cu 0,6 puncte procentuale din PIB, anul viitor, ceea ce înseamnă că deficitul planificat de guvern ar fi cu 1,4 puncte peste acest nivel. Italia planifică să reducă deficitul bugetar la 2,1% din PIB în 2020 și la 1,8% din PIB în 2021, dar asta nu ar fi suficient, pentru că acest fapt ar însemna că deficitul structural nu va fi modificat în perioada 202-2021. Potrivit legislației europene, Italia, care are un raport între datoria publică și PIB de 133% și cel mai mare cost al serviciului datoriei din Europa, ar trebui să reducă deficitul structural în fiecare an, până la echilibru.

Amenzi record la Consiliul Concurenței

2018 poate fi anul când Consiliul Concurenței aplică a doua cea mai mare amendă din istoria sa, după sancțiunile cumulate de 205 milioane euro date companiilor petroliere în 2012, a declarat sâmbătă, la Sinaia, președintele autorității, Bogdan Chirițoiu. ”Intenționăm să finalizăm maximum 20. Nu avem ținte de amenzi, ci doar niște estimări. Banii din amenzi merg la bugetul statului”, a declarat sâmbătă președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-un seminar organizat la Sinaia, de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). În ianuarie 2012, Consiliul Concurenței a anunțat cea mai drastică decizie luată de la înființarea sa prin amendarea cu 880 milioane lei (circa 205 milioane euro) a celor cinci mari companii petroliere de pe piața benzinăriilor (Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL și Eni), pe care le acuză că s-au înțeles în 2008 să retragă de pe piață sortimentul de benzină Eco Premium. Autoritatea de concurență are în derulare 47 investigatii de încălcare, din care 11 declanșate în acest an. Trei investigații au fost deja finalizate (legate de sectorul de celule stem, la Portul Constanța și pe piața de cinematografe). În ceea ce privește investigațiile de încălcare a Legii concurenței ce vor fi finalizate în acest an, acestea sunt cele din sectorul asigurărilor, telecom, turism, comerț alimentar și la racordurile de gaze naturale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.