MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Reduceri de 25% şi 15% la impozitele pe clădirile vechi
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut substanţial, cu 10,4 puncte, în luna ianuarie l 83% dintre analiştii financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut substanţial, cu 10,4 puncte, în luna ianuarie. 83% dintre analiştii financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a înregistrat valoarea medie a anticipaţiilor de 6,6% din PIB. „Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut substanţial, cu 10,4 puncte, în luna ianuarie. Astfel, componenta de anticipaţii a crescut cu 10 puncte, până la valoarea de 48,6, iar componenta de condiţii curente a crescut cu 11,3 puncte”, anunţă asociaţia. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2027) a scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 5,85%, iar 94% dintre participanţi anticipează reducerea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1471 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1982 lei pentru un euro. “Performanţa peste aşteptări în reducerea deficitului bugetar a condus la ajustarea în sens pozitiv a încrederii în economie. În acelaşi timp, s-a redus şi riscul de majorare a fiscalităţii, ceea ce a condus şi la reducerea anticipaţiilor inflaţioniste”, declară Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România. Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 61% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 61% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 33% că sunt corect evaluate. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a înregistrat valoarea medie a anticipaţiilor de 6,6% din PIB, în scădere comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2026 se situează la valoarea medie de 1,1%, în creştere faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni.
Grupul BCR a înregistrat un profit net de 3,32 miliarde de lei în 2025
Față de anul precedent, saltul este de 20%
Grupul BCR a înregistrat un profit net de 3,32 miliarde de lei (658 milioane de euro) în 2025, în creştere cu 20% an pe an. Venitul net din dobânzi a crescut cu 7,8% ajungând la 4,746 miliarde de lei (941 milioane de euro) în 2025, faţă de 4,401 miliarde de lei (885 milioane de euro) în 2024. ”BCR a înregistrat o performanţă financiară solidă, raportând un profit net de 3,32 miliarde de lei (658 milioane de euro) în 2025, în creştere cu 20% faţă de 2,767 miliarde de lei (556 milioane de euro) în 2024, susţinut de extinderea continuă a activităţii cu clienţii”, arată raportul băncii. În septembrie 2025, Grupul BCR a înregistrat un venit extraordinar în valoare de 388,9 milioane de lei ca urmare a deciziei favorabile date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Deciziei MDLPA nr. 201286/26.09.2024 ('Decizia de Amnistie), rămase definitive, permiţând astfel eliberarea provizionului înregistrat anterior. Hotărârea favorabilă s-a referit la acţiunea în justiţie iniţiată de subsidiara BCR BpL în 2022 pentru anularea obligaţiilor bugetare accesorii (respectiv dobânzi şi penalităţi acumulate la obligaţia principală pentru perioada scursă între data încasării primelor de stat şi data la care BCR BpL a rambursat primele de stat catre MDLPA), în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 privind unele măsuri fiscale, prorogarea unor termene, introducerea unor stimulente fiscale şi modificarea unor acte normative. Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 8,2%, în 2025, ajungând la 4,137 miliarde lei (821 milioane de euro) în 2025, faţă de 3,825 miliarde de lei (769 milioane de euro) în 2024, susţinut de creşterea veniturilor operaţionale. Venitul net din dobânzi a crescut cu 7,8% ajungând la 4,746 miliarde de lei (941 milioane de euro) în 2025, faţă de 4,401 miliarde de lei (885 milioane de euro) în 2024. Avansul reflectă volume de afaceri mai mari şi o structură optimizată a bilanţului. Venitul net din comisioane a crescut cu 7,6% ajungând la 1,214 miliarde de lei (241 milioane de euro) în 2025, faţă de 1,128 miliarde de lei (227 milioane de euro) în 2024, fiind susţinut de o activitate tranzacţională mai intensă, de creşterea creditării şi de venituri mai mari aferente produselor de asigurare. Rezultatul net din tranzacţionare şi din instrumente financiare evaluate la valoare justă a crescut cu 7,4% până la 555 milioane de lei (110 milioane de euro) în 2025, de la 517 milioane de lei (104 milioane de euro) în 2024. Ca urmare a acestor evoluţii, venitul operaţional a avansat cu 7,2%, ajungând la 6,533 miliarde de lei (1,296 miliarde de euro) în 2025, faţă de 6,096 miliarde lei (1,225 miliarde de euro) în 2024.
Florin Barbu: Nu putem aduce carne din Spania, congelată, o decongelăm şi o vindem proaspătă
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat joi că nu putem aduce carne din Spania, congelată, o decongelăm în România şi o vindem proaspătă, el adăugând că lucrul acesta nu se va mai întâmpla. ”Eu am avut o întâlnire ieri cu sectorul de porc din România. Noi am dezvoltat foarte multe ferme de reproducţie şi în 2 ani de zile noi producem în plus 1,5 milioane de porcine. În România, carcasa se vinde cu 120 de euro la carnea de porc. Iar media Unii Europene este 160%. Porcul din fermă de la fermierii români pleacă cu 4,8 lei kilogramul. Purcelul pe care îl achiziţionează pentru a-l băga în fermă costă 80 de euro. Au cheltuieli cu energie, cu alimentaţia pentru acest porc şi îl vând cu 85 de euro, adică cu 5 euro. Dar, mai mult de atât, pleacă cu 4,8 lei kilogramul de la poarta fermei, ajunge în abator, iar în magazinul de retail carnea nu este sub 16-17 lei. Aici am cerut şi intervenţia Consiliului Concurenţei, pentru că pe acest lanţ se întâmplă ceva”, a spus ministrul Agriculturii, la DcNews. ”Nu putem aduce carne din Spania congelată, o decongelăm în România şi o vindem proaspătă. Lucrul acesta nu se va mai întâmpla. S-a întâmplat aşa ceva. Iar lucrul acesta nu se va mai întâmpla”, a mai spus Barbu. Ministrul Agriculturii a precizat că nu este infracţiune, pentru că legislaţia în momentul de faţă te lăsa. ”Am identificat aceste lucruri. Am luat toate ordinele din spate din 2002 până în prezent şi le-am analizat pe toate cap-coadă, că nu înţelegeam anumite aspect, ce se întâmplă. Vrei să aduci carne congelată din Spania? Foarte bine. O vinzi congelată. Dar nu pot. Ei nu pot să vândă carne congelată de 5 kg, că nu cumpără nimeni 5 kg. Lumea vine şi cumpără 1 kg, 1,5 kg. Şi ar trebui să trebuie decongelată. Dar am spus aşa. Tot ce există congelat, foarte bine, se vinde congelat”, a arătat ministrul. El a mai spus că trebuie să ne protejăm fermierii. ”Mai mult de atât, nu vi se pare normal că atunci când mergi într-un restaurant de HORECA şi vezi cotlet de porc, nu trebuie să spună decongelat? Că acel cotlet nu este proaspăt şi că a fost congelat? Adică tot ceea ce se întâmplă în momentul de faţă sunt nişte practici comerciale neloiale prin care fermierii ies din abator cu carne proaspătă şi normal că nu pot să fii competitiv cu ce vine congelat, pentru că congelat are cu 30% preţul mai mic decât carnea proaspătă. Dar dacă eu nu văd într-un meniu când merg carne proaspătă sau carne de porc decongelată sau mergem în magazinul de retail şi cumpărăm muşchi de porc şi nu scrie proaspăt sau muşchi rezultat din decongelare..toate aceste reglementări trebuiau făcute de instituţiile de control”, a subliniat ministrul.
Aston Martin concediază 20% dintre angajaţi, pe fondul tarifelor impuse de SUA şi al cererii slabe din China
Producătorul britanic de maşini de lux Aston Martin a anunţat miercuri că va reduce până la 20% din forţa de muncă, în încercarea de a compensa impactul tarifelor de import impuse de Statele Unite şi scăderea cererii pe piaţa chineză, relatează CNBC. Compania, care are aproximativ 3.000 de angajaţi, estimează economii anuale de circa 40 de milioane de lire sterline datorită acestor reduceri. Nu a precizat calendarul exact al concedierilor, dar a menţionat că majoritatea economiilor se vor vedea în acest an. Reducerea include şi un minus de 5% deja anunţat anul trecut. Aston Martin şi-a ajustat, de asemenea, planul de investiţii pe cinci ani, reducându-l de la 2 miliarde la 1,7 miliarde de lire prin amânarea unor proiecte de dezvoltare a tehnologiilor pentru vehicule electrice. După nouă sesiuni consecutive de scăderi, acţiunile companiei au crescut cu aproape 5% în tranzacţiile de miercuri dimineaţă. Brandul celebru pentru asocierea cu personajul James Bond se confruntă de ani de zile cu dificultăţi în generarea de numerar şi gestionarea unei datorii de 1,38 miliarde de lire, în ciuda injecţiilor de capital primite de la miliardarul canadian Lawrence Stroll, preşedintele companiei, şi prin diverse acorduri financiare. Aston Martin a descris tarifele americane drept ”extrem de perturbatoare”, iar cererea din China, cea mai mare piaţă auto din lume, ca fiind ”extrem de slabă”. Compania se aşteaptă la noi ieşiri de numerar în 2026, dar anticipează şi ”o îmbunătăţire semnificativă” a performanţei financiare, vizând marje brute în zona de 30% şi un EBIT ajustat aproape de pragul de rentabilitate. Printre factorii pozitivi se numără aproximativ 500 de livrări ale noului supercar hibrid Valhalla. În 2025, compania a raportat o pierdere operaţională de 259,2 milioane de lire.
Industria hotelieră din România a atins un nou maxim în 2025Industria hotelieră din România a atins un nou maxim anul trecut, înregistrând cel mai mare număr de turiști din ultimele trei decenii, dar provocările au crescut în 2025, într-o piață mai eterogenă, potrivit unui raport pe anul 2025, realizat de o companie din domeniul consultanței imobiliare. 'Industria ospitalității din România a înregistrat în 2025 cel mai mare număr de nopți petrecute în hoteluri din ultimele trei decenii. Deși a doua jumătate a anului a fost marcată de un context economic mai dificil, interesul pentru călătoriile în România a rămas ridicat, mai ales din partea turiștilor străini, care au generat aproape 5 milioane de nopți de cazare în hotelurile locale. În același timp, Bucureștiul a continuat să performeze peste media națională, cu hoteluri relativ bine ocupate și noi proiecte anunțate, semn că această regiune a țării rămâne atractivă pentru investiții', se arată în raportul anual publicat joi de Colliers. În prima parte a anului, hotelurile din aproape toată țara au avut mai mulți turiști decât în 2024. În a doua jumătate, însă, ritmul s-a temperat în multe regiuni, cu excepția Bucureștiului, care a continuat să atragă un număr mare de turiști. Zonele montane, precum Brașov, Prahova sau Argeș, au avut un final de an mai slab, în timp ce litoralul, în special Constanța, a înregistrat un sezon de vară mai bun decât în anii precedenți. Per total, numărul nopților petrecute în hotelurile din România a crescut ușor pe ansamblul anului, cu mai puțin de 1% peste nivelul din 2024, atingând un nou maxim post-1992. Chiar dacă pragul de aproape 5 milioane de nopți petrecute de turiștii străini reprezintă un record pentru România, nivelul rămâne sub cel al altor țări din Europa Centrală și de Est, se arată în raport. Ungaria atrage de peste două ori mai multe nopți ale turiștilor străini, iar Polonia aproape de trei ori mai multe, relevă analiza citată. 'România a atins un nou record al ultimelor trei decenii în ceea ce privește numărul de nopți petrecute în hoteluri, chiar dacă ritmul de creștere nu a fost spectaculos. Deși turismul local susține piața în ansamblu - aproximativ 80% din cerere -, segmentul care a contribuit cel mai mult la creșterea pieței în 2025 a fost cel al turiștilor străini, veniți în România în principal turism de agrement. În același timp, dacă ne comparăm cu alte țări din Europa Centrală și de Est, vedem că suntem încă în urmă în ceea ce privește numărul de înnoptări realizate de cetățeni străini, ceea ce arată că există spațiu consistent de creștere în anii următori. Credem acest lucru mai ales în condițiile în care tot mai multe publicații internaționale menționează țara noastră ca o destinație interesantă, accesibilă din prisma prețurilor și mai puțin aglomerată', a explicat Raluca Buciuc, Director, Partner of Valuation360 și Advisory Services la Colliers
BERD reduce la 1,2% prognoza de creștere a economiei României
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026, față de 1,6% cât a estimat în septembrie, potrivit raportului 'Regional Economic Prospects', publicat joi de instituția financiară internațională. Creșterea din 2026 și avansul de 2,2% din 2027 sunt susținute de un proiectat vârf al absorbției fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare și reziliență) și îmbunătățirea balanței comerciale. Cererea externă slabă este o sursă importantă de risc de evoluție negativă, a previzionat BERD. De asemenea, estimarea preliminară pentru 2025 a instituției financiare indică un avans de 0,9% al PIB-ul României în 2025, un nivel similar cu cel prognozat în septembrie. 'Creșterea economică a rămas redusă în 2025, estimată la 0,9%. O intensificare a investițiilor finanțate din fonduri europene și redresarea exporturilor de mărfuri au compensat parțial slăbiciunea consumului privat, pe fondul unei scăderi de 5% a salariilor reale în al doilea semestru al anului. Încrederea companiilor rămâne sumbră, pe fondul turbulențelor politice din primul semestru al anului și a măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua parte a lui 2025', se arată în raport.
Samsung a lansat căştile wireless Buds 4
Noua serie de căşti wireless Samsung, compusă din modelele Buds 4 şi Buds 4 Pro, a fost prezentată de producătorul coreean alături de noua serie de smartphone-uri Galaxy S26. Ambele modele au anulare activă şi adaptivă a zgomotului, mod de sunet ambiental şi egalizator adaptiv, dar sistemul de estompare a zgomotului din jur este mai bun pe versiunea Pro, conform producătorului. La fel ca modelul anterior, versiunea Pro are în plus şi un sistem de detectare a vocii, care amplifică sunetul pentru a îmbunătăţi calitatea conversaţiilor. Deşi, în principiu, merg cu orice telefon cu Android, Samsung oferă în mod exclusiv o serie de funcţii doar pentru propriile smartphone-uri. Conectarea rapidă, comenzile pentru Bixby şi Gemini, gesturile făcute cu capul şi altele merg doar cu dispozitivele Galaxy. Samsung promite un sunet mai bun şi arată către sistemul de difuzoare pe două căi îmbunătăţit, cu woofer şi tweeter mai largi de la versiunea Pro. Acestea pot reda sunet sunet Hi-Fi până la 24 de biţi pe 96 kHz.
CEC Bank acordă o finanţare de 36 milioane euro pentru Veranda Mall
CEC Bank anunţă că a acordat o finanţare în valoare de 36 de milioane de euro companiei Veranda Obor SA, proprietarul centrului comercial Veranda Mall, pentru refinanţarea expunerii existente şi susţinerea planurilor de dezvoltare. ”CEC Bank a acordat o finanţare în valoare de 36 de milioane de euro companiei Veranda Obor SA, proprietarul centrului comercial Veranda Mall. Facilitatea are ca destinaţie refinanţarea expunerii existente, susţinerea planurilor de dezvoltare ale proiectului şi, în premieră, realizarea de distribuţii de capital către acţionarii companiei”, anunţă banca de stat. Noua finanţare vine pe fondul unei evoluţii operaţionale solide în perioada post-pandemie, în care centrul comercial şi-a consolidat stabilitatea operaţională şi poziţia în piaţă, într-un context în care consumul şi costurile de operare au rămas sub presiune. Mall-ul a menţinut pe toată perioada post-pandemie - şi continuă să aibă un grad de ocupare aproape de 100%.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
