Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ratele la bancă ar putea fi amânate până la nouă luni

Ziarul de Vrancea
23 mar 2020 789 vizualizări

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, propune ca cererea să fie făcută prin telefon, ulterior având loc o corespondență prin e-mail

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, spune că ratele la bancă pot fi amânate pe o perioadă de cel mult nouă luni, atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice, iar cei care doresc acest lucru pot anunța banca online. Cîțu a mai precizat că în ședința de Guvern de joi va fi dată o Ordonanță de Urgență care va reglementa această situație. Florin Cîțu a transmis, miercuri, printr-un mesaj video pe pagina sa de Facebook, care au fost soluțiile discutate cu Banca Națională a României și cu sistemul bancar pentru amânarea ratelor la bancă. “Aseară am vorbit despre ratele românilor și trebuie să știți că soluția pe care o propune Ministerul Finanțelor, pe care am discutat-o, am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. În primul rând, m-am gândit la perioada de timp, nu știm exact cât o să dureze această perioadă și atunci am zis că cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la nouă luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională pentru că era nevoie de a înțelege cum se va finanța sistemul și cu sistemul bancar. Până la nouă luni de zile a fost propunerea până la care am mers eu și a fost agresată de BNR și de sistemul bancar, vom vedea dacă va fi propunerea finală, dacă așa va rămâne în ordonanță”, a afirmat ministrul Finanțelor. El a mai spus că toți românii care doresc să ceară amânarea ratelor, o pot face. “În același timp, iarăși am discutat cine să aibă acces la această amânare și propunerea din partea mea a fost să nu discriminăm, exact ca la IMM-uri, să aibă acces toți românii care vor cere acest lucru. Am discutat și cu băncile cum să ceri acest lucru, să facă în scris, în primul rând prin online, eu mă gândesc la o variantă care să aibă două etape, una poate prin telefon să se facă prima și se identifică persoana prin telefon și apoi să fie confirmată în scris printr-un email sau o altă modalitate ca și băncile să aibă ceva scris, să aibă ceva la mână pentru viitor. Vom vedea și aici care este varianta. Dar ideea principală este că da și în România nu am uitat de persoanele cu credite la bănci, vor fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice”, a explicat Florin Cîțu. Ministrul a mai transmis că se caută soluții pe un termen mai lung și că speră ca această oOrdonanță să fie gata pentru ședința de Guvern de joi. “A durat puțin mai mult pentru că soluția noastră nu se oprește aici, nu va fi o soluție doar pentru această perioadă și ne gândim și cum să susținem și după aceste nouă luni de zile sau trei , nu știm exact. Și aici iarăși discuția este cu băncile să nu existe cumva o povară imediat după această perioadă să li se ceară cetățenilor, companiilor să vină cu plata ratelor, să fie eșalonată pe o perioadă mai lungă ca această povară să fie împărțită pe termen lung. Sper ca această ordonanță să fie gata pentru ședința de mâine, sunt câteva detalii tehnice pe care trebuie să le punem la punct, de aceea am stat puțin mai mult”, a mai afirmat Florin Cîțu. Ministrul Finanțelor a mai precizat că cel mai probabil săptămâna viitoare va fi făcută o rectificare bugetară. “Vom face o rectificare bugetară sper săpătămâna viitoare să fie gata. Avem nevoie de resurse pentru ministerul Sănătății în special, resursele care sunt astăzi la alte ministere trebuie să meargă către ministerul Sănătății”, a declarat Florin Cîțu.

Programul Rabla Plus a demarat ieri cu un buget de 140 de milioane lei

u față de anul trecut, fondurile destinate achiziției de mașini full electrice sau electrice hibrid plug-in este mai mare cu 45%

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat că programul Rabla Plus demarează miercuri, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), având cel mai mare buget de când există programul, 140 de milioane de lei, cu aproape 45% mai mare decât în anul 2019, program care nu condiționează achiziția unui autovehicul nou de casarea unui autovehicul uzat. ”Astfel, persoanele care doresc să achiziționeze o mașină full electric sau electric hibrid plug-in, se pot adresa dealer-ilor validați începând cu ora 13:00. Totodată, pentru prima dată în istoria sa, Rabla Plus permite populației inclusiv achiziția de motociclete full electric”, a informat miercuri Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Programul de anul acesta păstrează pentru al cincilea an consecutiv cea mai mare primă pentru achiziția mașinilor full electric din Europa: circa 10.000 euro. „Anul acesta am aprobat pentru Rabla Plus cel mai mare buget de când există programul: 140 de milioane de lei, cu aproape 45% mai mare decât în anul 2019. Am crescut bugetul pentru că ne-am stabilit un obiectiv mare pentru 2020: să punem pe șoselele României aproximativ 3.000 de mașini nepoluante, adică același număr de autovehicule cumpărate prin Rabla Plus în toți cei patru ani de când există programul. Cred că viitorul transportului este full electric, iar acest tip de transport va fi și o garanție a aerului bun în orașe. Am venit și cu o premieră anul acesta: finanțarea achizițiilor de motociclete full electric. Există calcule care arată că dacă 10% din șoferi și-ar înlocui mașina cu o motocicletă full electric, poluarea din trafic ar scădea substanțial, iar timpul de staționare în trafic s-ar reduce cu până la 40%. Nu în ultimul rând, e important să vorbim și despre o altă noutate: am impus prin ghidul de finanțare condiția ca cei care își cumpără o astfel de mașină să nu o poată înstrăina cel puțin un an. România acordă cea mai mare primă pentru autovehicule electrice din Europa și este normal să ne asigurăm că aceste mașini rămân în traficul din țară”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, apelor și pădurilor. În ceea ce privește achizițiile mașinilor hibrid plug-in, aceastea sunt susținute prin program cu circa 4.500 de euro, iar motocicletele full electric cu peste 700 de euro, dar nu mai mult de 50% din costul autovehiculelor. ”Programul Rabla Plus nu condiționează achiziția unui autovehicul nou de casarea unui autovehicul uzat. Însă cei care vor dori să renunțe la o mașină veche, poluantă, vor beneficia în plus și de prima de casare stabilită prin programul Rabla Clasic, în valoare de 6.500 de lei”, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, în condițiile accesării concomitente a celor două programe, sumele decontate prin AFM din costul total al mașinii vor fi de: circa 11.300 de euro pentru mașinile full electric, 5.800 de euro pentru mașinile hibrid plug-in și 1.400 de euro pentru motocicletele full electric, dar nu mai mult de 50% din costul autovehiculului.

Încrederea în economie României este în scădere

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al asociației CFA România a scăzut în februarie față de luna anterioară cu 15,1 puncte până la valoarea de 48,6 puncte, în timp ce față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 14,1 puncte, iar această evoluție s-a datorat în special componentei anticipații a indicatorului. ”Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 2,4 puncte, până la valoarea de 70,7 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a crescut cu 23,2 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 21,5 puncte până la valoarea de 37,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 9,6 puncte)”, arată CFA într-un comunicat. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, 85% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. ”Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,8626, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,94”, precizează CFA. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2021/martie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%. Indicatorul de Incredere Macroeconomică, a fost lansat de catre Asociația CFA Romania în luna mai 2011 si reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroecnomice. Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști membri ai Asociației CFA România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoză privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la: condițiile curente - referitoare la mediul de afaceri și piața muncii; anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie. Asociația CFA Romania este organizația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociația CFA România este una dintre cele peste 159 de societăți membre ale CFA Institute.

Idee interesantă! Dacia-Renault și Ford, producători de ventilatoare de respirație

Guvernul are mai multe soluții la îndemână, una dintre acestea ar fi ca Fabricile Dacia-Renault și Ford să-și adapteze liniile de producție pentru a fabrica ventilatoare de respirație pentru Italia și România, susține Andreea Paul, președintele INACO - Inițiativa pentru Competitivitate și coordonator al acestui proiect.

 "Haideți să trecem de la "o să se facă", la "am făcut". Iată câteva soluții la îndemâna Guvernului României și vă rog să completați voi lista de propuneri: Fabricile Dacia-Renault și Ford și-au adaptat liniile de producție pentru ventilatoare de respirație pentru Italia și România. Angajații revin din șomaj tehnic. S-au amânat toate cheltuielile publice neurgente ale statului român și s-au alocat pentru echiparea personalului medical și a spitalelor cu cele necesare. Care este această sumă? Concret. S-au plafonat pensiile speciale (la 2.400 lei, cât are și un om activ trimis în șomaj tehnic acum) și s-au eliminat privilegiile decidenților publici și a personalului bugetar. Se revine la bunul simț și la echilibrul public-privat. Se realocă aceste fonduri pentru hrana și medicamentele persoanelor în vârstă izolate în această perioadă de carantină totală", a transmis Andreea Paul într-un mesaj video postat pe Facebook, care cuprinde soluții la îndemâna Guvernului României în această perioadă de criză. O altă propunere ar fi interzicerea oricărei forme de premiere a personalului bugetar, până la finalul anului 2020, cu excepția medicilor, militarilor și a personalului MAI. "Repornim Institutul Cantacuzino de care statul roman și-a bătut joc până acum. Statul face plata tuturor sumelor aferente TVA și CAS datorate persoanelor juridice în termen de maximum 5 zile. Repornim cercetarea românească pentru noile tehnologii cu care își va relua creșterea economică națiunea română după criza COVID-19. Asigurăm accesul gratuit al tuturor elevilor la educație digitală în timpul crizei, solidari cu părinții și companiile care s-au mobilizat deja în acest sens. Ne îndreptăm spre regiunile cele mai vulnerabile cu soluții alternative, inclusiv laptopuri și stick-uri conectate de internet, instruiri on-line", mai spune Andreea Paul.

Șeful Consiliului Concurenței crede că prețul gazelor ar trebui să scadă de la 1 iulie

Prețul gazelor ar trebui să scadă pentru toți consumatorii de la 1 iulie, când piața gazelor va fi complet liberalizată, a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. "Părerea mea personală este că prețul gazelor ar trebui să scadă de la 1 iulie pentru toți consumatorii, odată cu liberalizarea, dar acest lucru trebuie verificat și cu Ministerul Energiei și cu Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Eu mă aștept să văd scăderi ale prețului, pentru că, în primul rând, scade prețul barilului, iar o anumită legătură între prețul barilului și cel al gazelor există. În al doilea rând, probabil va avea loc o scădere a consumului, odată cu venirea verii. Apoi depozitele de gaze sunt pline, deci producătorii nu au unde să mai depoziteze, astfel că mă aștept să vedem o scădere a prețului. Dar, repet, este o părere strict personală", a precizat el. Chirițoiu a arătat că există scăderi de prețuri pe piețele bursiere spot, atât la gaze, cât și la energie electrică. "La energie electrică, ar putea avea legătură cu scăderea prețurilor la certificatele de emisii. La gaze, vedem de asemenea scăderi, dar sunt încă peste prețul de la hub-ul Baumgarten. Până la mijlocul lunii martie, consumul de energie electrică a scăzut foarte puțin. Mai departe, cum evoluează consumul, după închiderea fabricilor, vom vedea. La gaze, Consiliul Concurenței nu are date în ceea ce privește consumul", a mai arătat președintele autorității de concurență. Totodată, prețul carburanților în benzinării a înregistrat scăderi până la mijlocul lunii martie. "La fel, la combustibil, scăderea prețului barilului se transferă în prețul de la pompă, iar România are cele mai mici sau aproape cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană. La fel, nici la combustibil nu vedem o scădere a consumului, față de perioada similară a anului trecut, dar, din nou, este vorba de date până la mijlocul lunii martie", a completat Chirițoiu. Potrivit datelor furnizate pentru AGERPRES de Consiliul Concurenței, în perioada 1-19 martie România a fost exportator net de energie timp de opt zile, cu un maxim de 432 MW în data de 4 martie, iar, timp de 11 zile, a fost importator net, cu un maxim de 953 MW pe 18 martie. Consumul mediu a fost de 6.944 MW, în scădere cu 0,6% față de martie 2019 și cu 5,03% față de februarie 2020. Producția medie a fost de 6.779 MW, cu 3,7% mai mică față de martie 2019 și cu 2,5% mai mică față de februarie 2020. Prețurile medii zilnice de pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare) au înregistrat o tendință descendentă în luna februarie 2020 și în primele 20 de zile ale lunii martie (de la 250 lei/MWh până la 75 lei/MWh), iar volumul tranzacționat a rămas relativ constant mare parte din acest interval (într-o bandă de 70.000 -100.00 MWh). Piața gazelor va fi complet liberalizată la 1 iulie 2020, inclusiv pentru populație. La energie electrică, prețurile pentru consumatorii casnici vor rămâne reglementate de către ANRE până la finalul acestui an.

 

Nuclearelectrica vrea să le dea acționarilor dividende de 500 milioane lei

Compania de stat Nuclearelectrica, care administrează centrala nucleară din Cernavodă, vrea să le dea acționarilor dividende brute în cuantum total de 498,4 milioane lei din profitul net realizat anul trecut, propunerea urmând a fi supusă aprobării în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 27 aprilie 2020. ”Aprobarea propunerii privind repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2019 pe destinații, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 498.421.396 lei a valorii dividendului brut pe acțiune în valoare de 1,65306302 lei, a datei plății dividendelor, respectiv data de 25 iunie 2020 și a modalităților de plată, prevăzute în Nota prezentată acționarilor”, arată convocatorul transmis Bursei de Valori București (BVB). Data propusă pentru plata dividendelor este 25 iunie 2020. Compania de stat Nuclearelectrica a raportat anul trecut un profit net de 540,94 milioane lei, în creștere cu aproape 32%, de la 410,61 milioane lei în 2018, potrivit rezultatelor neauditate. Veniturile totale au urcat cu circa 12%, la 2,37 miliarde lei, de la 2,12 miliarde lei în 2018. Cantitatea totală de energie electrică vândută a fost de 10,62 TWh, în ușoară scădere de la 10,64 TWh în 2018. Societea are o capitalizare de 3,53 miliarde lei, iar acționarul majoritar este Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,6%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri la 2,6%, față de nivelul de 2,62% atins marți, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni s-a aflat în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%. ROBOR a revenit la creștere începând din 12 martie, când a urcat de la 2,83%, cel mai redus nivel atins din 31 mai 2018, înregistrat și pe 6 martie, la 2,86%. ROBOR la 6 luni a scăzut miercuri la 2,67%, de la nivelul de 2,69% consemnat cu o zi în urmă. BNR a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută, la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Cât de reduse sunt în prezent restanțele la credite

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în februarie 2020, la 4,73 miliarde de lei, în scădere cu 0,19% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 7,29%, la 2,18 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Totalul creditelor în lei atingea, în februarie, 181,869 miliarde de lei (cu 0,12% peste valoarea din luna precedentă), din care 67,81 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 110,43 miliarde de lei împrumuturi luate de populație. Creditele în valută totalizau aproximativ 91,605 miliarde echivalent lei în februarie 2020 (cu 1,3% mai mult față de ianuarie 2020), din care 51,87 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 34,19 miliarde de lei credite luate de populație. Bucureștenii aveau, la finele lunii februarie, credite în lei restante în sumă de 1,868 miliarde de lei și în valută de 915 milioane de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 64,16 miliarde de lei, iar al celor în valută la 46,47 miliarde de lei. 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.