MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Rata șomajului în România este în creștere și ar putea ajunge la 6,5%
Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în mai la 463.000, rata șomajului majorându-se la 5,2% cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani
Rata șomajului este în creștere și ar putea ajunge la 6,5% în acest an, însă România rămâne sub media europeană de 7,1% sau cea din Statele Unite de 11%, în iunie 2020, reiese dintr-o analiză publicată, ieri, de KeysFin. Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în mai la 463.000, rata șomajului majorându-se cu 0,4 puncte procentuale față de aprilie, la 5,2% (cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani). Totodată, numărul insolvențelor, cel al radierilor și dizolvărilor companiilor din România continuă să fie mult sub nivelul din 2019, ceea ce arată reziliența mediului de afaceri local în condiții de pandemie. "Cu toate acestea, fără o continuare/majorare a sprijinului autorităților în contextul unei posibile accentuări/prelungiri a crizei sanitare tendința se va inversa, iar la începutul lui 2021 peisajul de business ar putea arăta complet diferit", susțin autorii analizei. Totodată, numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut cu mai mult de un sfert, respectiv cu 26% în primele șase luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 2.360 de companii, cea mai mică valoare din ultimii zece ani. Pe de altă parte, numărul companiilor suspendate a avut o scădere și mai accentuată, de aproape o treime, respectiv 32% în primele șase luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, totalizând 5.136 de companii, minimul ultimilor zece ani. În ceea ce privește radierile și dizolvările de firme locale, numărul acestora a scăzut și mai dramatic, cu 58% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 35.000, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4% la 1.391.147 în 30 iunie 2020. "În ciuda primelor semnale de revenire a business-ului european (companiile din zona euro raportează un început încurajator al celui de-al treilea trimestru, cu cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani) pe plan local lucrurile stau diferit. Chiar dacă momentan, potrivit ultimelor informații, companiile locale par că rezistă, ba chiar numărul entităților active a crescut, analiștii noștri consideră că înrăutățirea situației interne în ceea ce privește numărul de cazuri confirmate de coronavirus, coroborată cu o nouă perioadă de lockdown, ar putea afecta mult mai puternic mediul de afaceri local care nu a beneficiat de o capitalizare suficientă înainte de criză și nici de un pachet de sprijin al autorităților pe modelul european", a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin. Potrivit analizei, șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ministerul Muncii nu a mai publicat din 28 mai date cu privire la numărul contractelor de muncă încetate. Cu un nivel de 430.000 de contracte de muncă încetate pe 28 mai, indicatorul înregistra o creștere cu 286% față de 30 martie, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului. "Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%. Având însă în vedere că, chiar și înainte de începerea pandemiei, în 2018, 292 mii de companii locale nu aveau niciun angajat, impactul din momentul de față asupra pieței muncii locală este și mai mare", mai susțin autorii analizei. Cele mai multe insolvențe au apărut în sectoarele: comerț (705 companii respectiv 30% din total), construcții (387 de companii respectiv 16,4% din total) și industria prelucrătoare (307 companii respectiv 13% din total). Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii intrate în insolvență au fost din București (423 de companii respectiv 18% din total), Bihor (211 de companii, respectiv 9% din total) și Constanța (140 de companii respectiv 6% din total.
La ce ne putem aștepta din punct de vedere economic în perioada următoare?
u Daniel Dăianu, consilierul guvernatorului BNR, susține că marea provocare macroeconomică este corecția deficitului bugetar
Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecția deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, iar fondurile europene au un rol cheie pentru a ușura corecția, consideră Daniel Dăianu, consilierul guvernatorului BNR, într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR.ro. Potrivit acestuia, în lunile care vin instituțiile europene trebuie să definitiveze Bugetul UE pentru exercițiul 2021-2027 și Planul de redresare. Cele două vor cumula, probabil, 1.850 miliarde de euro, din care României i se vor aloca circa 80 miliarde de euro. Dacă se scade contribuția la bugetul UE ar fi vorba de aproximativ 60 miliarde de euro, din care 16,7 miliarde ar fi împrumuturi ultraieftine -ce beneficiază de ratingul UE (al Germaniei ca factor principal). "Cei care fac referire la împrumuturi trebuie să observe costul de finanțare cerut de piețe României acum și orizontul de timp pentru rambursări. Grant-uri nete vor fi 42-43 miliarde de euro, din care 16,8 miliarde din Planul de redresare. 70% din banii din acest plan ar trebui să fie utilizați în intervalul 2021-2023, cu posibilitatea ca 10% să poată fi trași în avans, în 2020 (conform unor afirmații ale comisarului Paolo Gentiloni)", continuă Daniel Dăianu. În acest context, consilierul guvernatorului BNR arată că important acum este modul în care se pot fructifica mai bine resursele europene care, excluzând contribuția la bugetul comun, înseamnă cumulat peste 30% din PIB-ul actual al României. "De-a lungul exercițiului 2021-2027 și raportat la acest PIB ar fi mai bine de 4% anual ca medie; dacă am avea, ipotetic, o creștere anuală medie a PIB-ului să zicem de 3,6%, banii europeni ar fi ca medie 3,2% anual din PIB. Dacă absorbția de bani ar fi 80% din nivelul maxim, am avea un plus de resurse la buget de circa 2,6% din PIB anual în medie. Pentru a vedea forța investițională în sectorul public (formarea brută a capitalului) ar trebui să adăugăm și investițiile din resurse proprii care, în ultimii ani, au fost de 2,5-3% din PIB, dar care pot crește în anii următori într-un scenariu bun. La investițiile publice s-ar adăuga investiții private pentru economie în ansamblu. Ar trebui să ținem însă cont de faptul că unii bani europeni sunt subvenții agricole, ce nu se transformă automat în investiții. Aceste cifre sunt orientative, mai ales că operăm cu medii și absorbția nu este uniformă în timp", precizează Daniel Dăianu. Acesta crede că România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar (pe standard european, ESA) de 4,3% din PIB în 2019, în timp ce deficitul structural (peste 4% din PIB in 2019) și cel primar (peste 3% din PIB în 2019) sunt între cele mai adânci din UE. În context, Dăianu amintește că, în aprilie 2020, în pofida izbucnirii pandemiei și suspendării (temporare) a regulilor fiscale în UE, Comisia Europeana a început procedura de deficit excesiv (EDP). Spre comparație, în 2009, în criza financiară, aproape toate statele din UE erau în procedura EDP, iar acum numai România, subliniază economistul. Dăianu a explicat și faptul că, în timp ce creșterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, circa jumătate din deficitul probabil din acest an în România este legat de deficitul bugetar structural. El precizează, în plus, că o majorare a cheltuielilor permanente ar mări această pondere. Pe de altă parte, deficitul de cont curent arată o deteriorare a finanțării, cu pondere a fluxurilor pe datorie în creștere, în bună parte denominate în valută, cu riscurile ce decurg. Și la deficitul de cont curent (4,6% din PIB in 2019) avem starea cea mai nefavorabilă din regiune în ultimii ani, a mai scris Daniel Dăianu.
Tranzacții online în creștere cu 44% în România
Numărul tranzacțiilor online s-a majorat cu 44% în primele șase luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce valoarea comenzilor a crescut cu 62% în același interval de referință, arată datele centralizate pe MerchantPro, platformă locală SaaS de eCommerce. "La nivelul celor aproximativ 1.500 de magazine din România active pe platforma MerchantPro, numărul tranzacțiilor a crescut în luna iunie cu aproximativ 50% față de perioada similară din 2019. Din perspectiva valorică, dinamica este mult mai mare, creșterea înregistrată fiind de 95% față de iunie 2019. Se remarcă o dinamică specială și în evoluția cifrelor de la săptămână la săptămână, în perioada 15-21 iunie creșterea fiind de 182% față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, pe întregul interval ianuarie - iunie 2020 se observă o creștere de 44% în numărul comenzilor, respectiv de 62% în valoarea acestora, față de perioada similară a anului trecut. Totodată, valoarea medie pe comandă a crescut cu 12% în intervalul menționat", se menționează într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Magazinele online active care utilizează platforma MerchantPro în România au listate un număr total de peste cinci milioane de produse. MerchantPro a raportat, în 2019, o cifră de afaceri de 500.000 de euro, în creștere cu 15% față de anul anterior. MerchantPro este noua identitate a platformei autohtone ShopMania Biz, ce este folosită la nivel regional. Peste 5.000 de magazine online i-au utilizat funcționalitățile în cei peste 10 ani de prezență pe piață. ShopMania Net a avut o cifră de afaceri de un milion de euro, în 2019. Compania operează comparatorul de prețuri Shopmania.ro și platforma de e-commerce MerchantPro, care reprezintă 50% din business.
Cea mai mare economie din lume intră oficial în recesiune
PIB-ul Statelor Unite s-a contractat cu 32,9% în al doilea triimestru - un al doilea trimestru consecutiv, marcând astfel intrarea oficială a primei economii mondiale în recesiune, potrivit unei estimări preliminare a Departamentului Comerțului, publicată ieri, relatează AFP. Această contracție - sub cea estimată la 35% de către analiști - ”reflectă răspunsul dat covid-19 prin măsuri de izolare impuse în martie și în aprilie, compensate parțial de redeschiderea unei părți a activității în anumite regiuni ale țării în mai și iunie”, detaliază într-un comunicat Departamentul american al Comerțului. Măsura folosită în Statele Unite pentru estimarea creșterii economice este evoluția ritmului anual, care compară PIB-ul cu cel din trimestrul precedent și face proiecții cu privire la evoluția pe întregul an în acest ritm. Ea diferă de evoluția de la an la an, prin care se compară PIB-ul cu cel din același trimestru al anului precedent. Statele Unite au înregistrat o creștere de 2,3% în 2019, iar președintele american Donald Trump - care a folosit sănătatea bună a economiei americane ca argument în campania în vederea alegerii sale în noiembrie - viza o creștere de 3%.
CE aprobă o nouă denumire protejată pentru un vin din România
Comisia Europeană a aprobat joi cererea pentru includerea vinului ''Adamclisi'' din România în Registrul european al produselor cu ''denumire de origine protejată" (DOP), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Astfel, vinul "Adamclisi" va fi inclus pe lista celor 1.170 de vinuri înregistrate deja cu ''denumire de origine protejată". Vinurile produse sub numele "Adamclisi" pot fi albe, roșii sau rose, produse într-o zonă cu o tradiție îndelungată în cultivarea viței de vie - Dobrogea - în Estul României, între Marea Neagră și Dunăre. Caracteristicile solului și ale climei produc vinuri care au în general arome de fructe.
TikTok este evaluată de investitori la 50 de miliarde de dolari
Unii investitori ai ByteDance, compania mamă a TikTok, care doresc să preia populara aplicație de socializare, o evaluează la aproximativ 50 de miliarde de dolari, semnificativ mai mult față de evaluarea altor platforme, precum Snap, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Reuters. Compania ByteDance, din Beijing, ia în considerare o serie de opțiuni pentru TikTok, pe fondul presiunii din partea Statelor Unite pentru a renunța la controlul aplicației care permite utilizatorilor să creeze videoclipuri scurte cu efecte speciale și care a devenit extrem de populară în rândul adolescenților din SUA. Succesul aplicației a contribuit la transformarea ByteDance într-una dintre puținele conglomerate chineze cu operațiuni globale. Comisia pentru investiții străine din Statele Unite (CFIUS), o comisie guvernamentală americană care evaluează ofertele cumpărătorilor străini pentru posibile riscuri de securitate națională, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța datelor cu caracter personal pe care TikTok le administrează sub proprietarul său chinez.
Trump a vorbit, acțiunile Eastman Kodak au urcat cu 300%
Acțiunile Eastman Kodak au crescut miercuri cu 330%, la circa 26 de dolari pe unitate, după ce președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu compania pentru producerea de ingrediente pentru medicamente generice ca reacție la pandemia de coronvirus, relatează CNBC. În timpul tranzacțiilor de miercuri, acțiunile Kodak au urcat cu până la 570%, iar tranzacțiile au fost suspendate de peste 10 ori din cauza volatilității. Marți, acțiunile Kodak au crescut cu 203%, înregistrând cea mai bună evoluție din istoria lor, după ce guvernul SUA a acordat companiei un împrumut de 765 de milioane de dolari pentru a începe producția de ingrediente pentru medicamente în cadrul Legii privind producția de Apărare. ”Cea de-a 33-a utilizare a Legii privind producția de Apărare va mobiliza Kodak să fabrice ingrediente farmaceutice active, generice. Vom readuce locurile de muncă și vom face America cel mai mare producător și furnizor de medicamente din lume”, a declarat Trump marți după-amiază, într-o conferință de presă.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas neschimbat, la 2,24%. Acesta este cel mai redus nivel al ROBOR la șase luni consemnat din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
