MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: RAPORT: Plinul la mașină va fi mai scump de astăzi cu 20 de lei
Motorina se va scumpi cu 40 de bani/l, iar benzina cu 43 de bani/l începând de luni
Duminică este ultima zi în care şoferii români îşi mai pot alimenta maşinile la preţuri apropiate de 7 lei/l. De luni, 1 iulie, ei vor achita chiar şi cu 20 de lei în plus pe un plin de 40 de litri, preţul carburanţilor standard urmând să sară de 7,5 lei/l, iar cel al carburanţilor premium, chiar de 8 lei/l, în urma intrării în vigoare a celei de-a doua majorări de accize, care a fost făcută de Guvern în două etape în acest an. În urma deciziei Guvernului de la finalul anului trecut, luni, motorina se va scumpi cu 40 de bani/l, iar benzina cu 43 de bani/l, ceea ce va însemna că şoferii vor scoate în plus din buzunar 16 lei, respectiv 17,2 lei pentru un plin. Asta după ce, din acelaşi motiv de politică fiscală, benzina s-a scumpit cu 29 bani/l, iar motorina, cu 26 bani/l, în prima zi a acestui an, conform datelor analizate de Profit.ro Măsurile fiscale ale guvernul au „impulsionat” cu 10% preţuri carburanţilor, scumpirea de 1 iulie, de 43 bani/l la benzină şi 40 bani/l la motorină survenind uneia, tot fiscală de 29 bani/l, respectiv, 26 bani/l, în prima zi a acestui an. Pentru 2023 guvernul a acordat o derogare prin care accizele la benzină şi motorină erau scutite de la indexarea cu rata inflaţiei, de 13,8% în 2022. Aşa se face că, potrivit formulei de calcul legiferate anul trecut, în 2024, se pare că şoferi vor “plăti” şi derogarea acordată pentru 2023, accizele urmând a se indexa mult mai agresiv, probabil nu numai cu rata inflaţiei din 2023, 8,8%, ci şi cu cea din 2022, 13,8%.
„Recomandăm turiştilor să cumpere bilete de avion prin agenţiile de turism”
u sfaturile vin din partea lui Alin Burcea, preşedintele ANAT
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) recomandă turiştilor să achiziţioneze biletele de avion prin intermediul agenţiilor de turism, în contextul în care, în ultima perioadă, mai multe companii aeriene, în toată lumea, au fost nevoite să anuleze zboruri din diverse motive, cum ar fi lipsa sloturilor, întârzieri sau insuficienţa personalului. "ANAT colaborează cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pentru a crea un Fond de garantare a biletelor de avion în caz de faliment al companiilor aeriene. În prezent, nu există asigurări care să acopere anulările sau întârzierile provocate de aceste companii. Recomandăm turiştilor să cumpere bilete de avion prin agenţiile de turism pentru a fi protejaţi şi pentru a avea alternative în caz de anulare", a declarat Alin Burcea, preşedintele ANAT, citat într-un comunicat al asociaţiei. Printre avantajele rezervării biletelor de avion prin agenţiile de turism ANAT menţionează protecţia împotriva anulărilor, turiştii beneficiind astfel de protecţie în caz de anulare, deoarece, dacă un zbor face parte dintr-un pachet de călătorie, agenţiile sunt obligate, conform legii, să găsească soluţii de repatriere a pasagerilor fără costuri suplimentare. Totodată, subliniază ANAT, companiile aeriene nu anunţă întotdeauna clienţii despre anulări sau întârzieri, în schimb, agenţiile de turism informează turiştii, asigurându-se că aceştia nu se prezintă la aeroport decât atunci când au o alternativă de zbor garantată. Un alt avantaj ar fi, potrivit sursei citate, siguranţa curselor charter, operate cu avioane închiriate de touroperatori de la companiile aeriene, care se numără printre cele mai sigure opţiuni de zbor. "Touroperatorii sunt obligaţi să asigure derularea zborurilor sau să ofere alternative, atât la curse charter, cât şi la circuite", se menţionează în comunicat. ANAT mai precizează că pasagerii au dreptul la despăgubiri din partea companiilor aeriene în anumite condiţii, plus cazare şi masă dacă sunt întârzieri foarte mari sau anulări care periclitează revenirea pasagerului la destinaţie, însă agenţiile de turism pot asigura rapid o alternativă de transport.
Peste 40.000 de firme au fost radiate în primele cinci luni
Un număr de 40.026 de firme au fost radiate la nivel naţional, în primele cinci luni din 2024, cu 37,88% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 6.056 (în creştere cu 33,69% faţă de ianuarie-mai 2023) şi în judeţele Cluj (1.999, Â41,67%), Dâmboviţa (1.680, Â98,82%), Timiş (1.588, Â21,41%) şi Constanţa (1.502, Â13,19%). La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Călăraşi (261, în creştere cu 4,82% faţă de primele cinci luni ale anului trecut), Ialomiţa (277, Â59,20%), Covasna (303, Â38,99%) şi Giurgiu (304, Â35,71%). Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Harghita (Â99,71%), Dâmboviţa (Â98,82%) şi Maramureş (Â93,%). În niciun judeţ nu se înregistra scădere a numărului de radieri, la finele lunii mai. Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 9.111 (Â22,31%, raportat la perioada similară din 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (4.683, Â91,06%) şi informaţii şi comunicaţii (3.334, Â33,63%).
Deficit de 3,4% din PIB, după primele cinci luni ale anului
Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB, faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei - 2,30% din PIB - înregistrat în perioada similară din 2023, informează Ministerul Finanţelor. După primele patru luni ale anului deficitul fusese de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB. Veniturile totale au însumat 225,38 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 14,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,48 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit Ministerului Finanţelor, creşterea veniturilor a fost susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - impozit pe profit, contribuţii de asigurări, impozit pe salarii, TVA şi venituri nefiscale. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 21,12 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,3% ) şi aferente declaraţiei unice (13,7%). Pe de altă parte, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende a rămas în teritoriul negativ (-15,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 78,18 miliarde lei, în creştere cu 20,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,09 miliarde lei, consemnând o creştere de 37,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale (Â38,2%).
Rezerva Federală şi BCE ar putea reduce ratele dobânzilor în septembrie
Rezerva Federală (Fed) a SUA şi Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea să reducă ratele dobânzilor în septembrie, deoarece date cheie oferă semne suplimentare că inflaţia încetineşte în SUA şi zona euro, a declarat vineri un analist al Morgan Stanley. Andrew Sheets, director general şi şef al strategiei de active încrucişate, a declarat pentru CNBC că banca a devenit optimistă în privinţa perspectivei dublei reduceri, pe fondul indicelui preţurilor de consum recent şi al datelor de pe piaţa muncii din SUA şi Europa. ”Suntem mai optimişti că atât Fed, cât şi BCE vor reduce dobânzile în septembrie”, a spus el. Cele două bănci centrale au arătat semne de divergenţă a politicii monetare la începutul acestei luni, deoarece BCE a implementat prima reducere a ratei dobânzii de referinţă în aproape cinci ani, în timp ce Fed a insistat că inflaţia din SUA rămâne prea mare pentru a face un pas similar. ”Este de înţeles că aceste bănci centrale nu vor să se angajeze în prealabil. Ei nu vor să pară prea mulţumiţi cu privire la riscurile inflaţiei”, a spus Sheets. ”Dar credem că datele pe care le va vedea BCE până în septembrie sunt că inflaţia școntinuăț să se modereze. Şi cred că, pentru Fed, inflaţia continuă să scadă”, a adăugat el. Inflaţia din zona euro a surprins în luna mai, crescând cu 0,2 puncte procentuale de la o lună la lună, până la 2,6%. Au fost aşteptate fluctuaţii, din cauza efectelor de bază de pe piaţa energiei şi a reducerii sprijinului guvernamental în bloc.
„Alegerile din Franţa au capacitatea de a agita bursele europene”
Alegerile parlamentare din Franţa au îngrijorat deja investitorii, pe măsură ce prima de risc a ţării creşte, dar două scenarii posibile nu au fost încă evaluate de către pieţe şi ar putea avea un impact asupra acţiunilor din regiunea europeană, potrivit Citi. ”Modelul nostru sugerează că piaţa stabileşte preţul la ceva între un rezultat benign şi un blocaj... nu complet, dar probabil că suntem la câteva puncte procentuale distanţă de a stabili preţul total blocajului”, a declarat Beata Manthey, şefa de strategie globală pentru acţiuni a băncii, citată de CNBC. ”Cu toate acestea, piaţa nu a evaluat impactul unei majorităţi de extremă dreapta sau de extremă stângă”, a spus Manthey. Planurile fiscale şi de cheltuieli atât ale partidului de dreapta Rassemblement National (RN, sau Adunarea Naţională), cât şi ale coaliţiei de stânga Nouveau Front Populaire (NFP sau Noul Front Popular) sunt un motiv cheie de îngrijorare cu privire la volatilitatea viitoare a pieţei obligaţiunilor.
Fraudă fiscală: 28 de persoane implicate în scandalul Panama Papers au fost achitate
Acuzate de evaziune fiscală, 28 de persoane implicate în scandalul Panama Papers au fost achitate de un tribunal din Panama, care a considerat "dubioase" documentele dezvăluite în cursul acestui caz, relatează Le Point, citând CNN. La finalul unui proces de 85 de ore, instanţele panameze au decis să ridice toate măsurile preventive luate împotriva inculpaţilor, ale căror nume nu au fost dezvăluite. Într-un comunicat de presă, judecătorul a explicat că probele strânse în acest caz nu au respectat normele procedurale în vigoare. Potrivit instanţei, probele "nu au respectat lanţul de urmărire", punând la îndoială "autenticitatea şi integritatea" acestora Afacerea Panama Papers datează din 2016. La acea vreme, peste 11 milioane de documente au fost examinate de un consorţiu internaţional de jurnalişti de investigaţie (CIJI).
Amazon intensifică dezvoltarea AI
Amazon îşi intensifică dezvoltarea tehnologiei de inteligenţă artificială, angajând talente de top de la startupul AI Adept şi acordând licenţe pentru tehnologia companiei, transmite CNBC. Rohit Prasad, un vicepreşedinte senior şi cercetător şef care supraveghează unitatea de inteligenţă generală artificială a Amazon, a scris într-o notă către angajaţi de vineri că compania l-a angajat pe cofondatorul şi CEO-ul Adept, David Luan, şi ”pe alţi câţiva membri ai echipei profund talentaţi la echipa AGI." Luan va coordona divizia ”Autonomie AGI” a Amazon şi va raporta lui Prasad, a scris el în memoriul, pe care l-a obţinut CNBC. Amazon a confirmat conţinutul notei.
