Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Raiffeisen Bank și-a crescut cu 91% profitul net, la 718 milioane lei

Ziarul de Vrancea
14 nov 2018 224 vizualizări

Raiffeisen Bank, a cincea bancă din România în funcție de active, a încheiat al primele trei trimestre din acest an cu un profit net de 718 milioane de lei, cu 91% mai mult față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate miercuri

În primele nouă luni ale acestui an, veniturile băncii au fost de peste 1,85 miliarde lei, cu 24% mai mult decât în aceeași perioada a anului trecut, iar cheltuielile operaționale i-au crescut cu 5%, la 930 de milioane de lei, față de cât erau în septembrie 2017. „Cheltuielile operaționale sunt în creștere ușoară din cauza investițiilor în infrastructură și IT, a creșterii costului cu forță de muncă, precum și a inflației, care devine un factor notabil. Motorul principal al acestei evoluții puternic pozitive a continuat să fie activitatea de creditare: 24,51 miliarde de lei este valoarea stocului de credite nete acordate clienților, în creștere cu 19% față de perioada similară a anului 2017. Creditele nou acordate companiilor au crescut cu 32% în primele trei trimestre din 2018, față de aceeași perioada a anului 2017, cele acordate IMM-urilor cu 20%, iar împrumuturile pentru populație cu 6%”, au precizat reprezentanții Raiffeisen. Activele totale ale Raiffeisen Bank au ajuns la 39,15 miliarde de lei, o creștere de 15%, de la an la an. Steven van Groningen, președinte & CEO Raiffeisen Bank, a menționat că banca a atins o cotă de piață de 10% în ceea ce privește creditele acordate companiilor și populației din România. Rata creditelor neperformante a băncii a scăzut la 4,3% la finalul lunii septembrie 2018, față de 7,7% la aceeași dată a anului trecut. „Costul cu provizioanele a scăzut față de aceeași perioada a anului trecut, până la 62 de milioane de lei, pe fondul comportamentului de plata disciplinat din partea clienților noștri”, au anunțat reprezentanții Raiffeisen. Depozitele atrase de Raiffeisen Bank de la clienți au crescut cu 16%, la final de septembrie 2018, față de aceeași perioada a anului trecut și au depășit valoarea de 32,31 miliarde lei. Numărul clienților băncii care folosesc aplicațiile de online și mobile banking, Raiffeisen Online și Smart Mobile, se apropie de 560.000, cu aproximativ 40% mai mult față de perioada similară a anului trecut. Numărul de login-uri în cele două aplicații a crescut cu aproape 70%, iar numărul de tranzacții cu 40%, an pe an. Banca avea peste 490.000 de carduri de credit active la 30 septembrie 2018, o creștere de 10% a cardurilor nou emise, an la an. „Peste 95% dintre sumele tranzacționate prin intermediul cardurilor de credit sunt utilizate la POS-uri sau pentru cumpărături online. Volumele tranzacționate la comercianți au crescut cu aproape 20%, în primele trei trimestre ale acestui an, față de aceeași perioada a anului trecut”, au adăugat reprezentanții Raiffeisen.

Bucureștenii, clujenii și timișorenii sunt cel mai bine plătiți angajați din țară

u salariul rămâne, și în 2018, principalul criteriu în funcție de care românii își aleg cariera, angajatorul și orașul în care vor să locuiască și să lucreze

Un salariu mediu în Capitală este de 2.723 de lei pe lună, cel mai mare la nivel național, cu aproape 36% mai mare decât în Gorj, județul cu cel mai mic salariu mediu din România (2.006 lei), potrivit datelor publicate miercuri de Paylab.ro, comparatorul salarial lansat de eJobs. Alături de bucureșteni, clujenii și timișorenii sunt angajații cel mai bine plătiți din România, potrivit raportului. Salariul rămâne, și în 2018, principalul criteriu în funcție de care românii își aleg cariera, angajatorul și orașul în care vor să locuiască și să lucreze. Media salarială, la nivel național, crește proporțional cu numărul de angajatori existenți în fiecare oraș, cu industria din care fac parte, dar și cu amploarea acestora, potrivi raportului. ”Veniturile medii ale angajaților din București depășesc cu aproape 100 de lei, lunar, salariul mediu net pe economie, care, la finalul lunii septembrie, ajungea la 2.688 de lei, după cum arată datele Institutului Național de Statistică”, potrivit raportului. Următorii în topul celor mai bine plătiți angajați din România sunt cei din Cluj, care încasează lunar, în medie, 2.664 de lei. La scurtă distanță de aceștia se află angajații din Timiș, care raportează o medie a veniturilor de 2.656 de lei. ”Județele mai mici din Vestul și Centrul țării vin din urmă cu un plafon salarial similar și mult apropiat de cel din județele mai mari. Astfel, în Alba, media salarială este de 2.591 de lei pe lună, în Harghita 2.539 de lei, iar în Brașov și Sibiu de 2.513 lei”, se arată în comunicat. Directorul general al eJobs România, Bogdan Badea, a spus că nu este o surpriză că în București, Cluj și Timișoara sunt cele mai mari salarii din România. ”Aici își desfășoară activitatea cele mai mari companii, locale și multinaționale, toate sunt centre universitare importante, iar bazinul de candidați este uriaș. Cu toate acestea, este interesant faptul că județe precum Harghita sau Alba au reușit să detroneze zone care, aparent, au un potențial mai mare, precum Iași sau Constanța”, a declarat Bogdan Badea. Potrivit Paylab.ro, salariul mediu pentru Iași este de 2.394 de lei, iar pentru Constanța de 2.203 lei. La celălalt pol, al județelor cu cele mai mici salarii din țară, pe primul loc se află Gorjul, cu o medie de 2.006 lei. ”Angajații din Vrancea sunt următorii cel mai prost plătiți din România, cu încasări lunare medii de 2.031 de lei, fiind urmați de cei din Mehedinți și Buzău – 2.093, respectiv 2.094. În topul județelelor cu salarii mici mai intră și Vasluiul și Călărașiul, unde depășește ușor pragul de 2.100 de lei”, se arată în comunicat. La nivel de industrii, cele mai mari salarii sunt oferite în IT și telecomunicații, banking sau asigurări și fonduri de pensii. La celălalt capăt al topului, se află industrii precum HoReCa, industria textilă sau cea alimentară

Isărescu: E foarte important să nu lăsăm idei eronate și tendenționase să devină dominante

u “în aceste condiții vocea analiștilor financiar-bancari poate și trebuie să fie una cu greutate, nu doar pentru peisajul financiar-bancar”, consideră guvernatorul băncii centrale

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat, ieri, motivele pentru care comunicarea a devenit o temă importantă chiar și în ceeea ce privește politicile economice și politica monetară. „Este bine să nu ne așteptăm ca publicul larg să devină specialist, nu are cum. Cu alte cuvinte, și noi trebuie să facem efortul pentru a traduce, ca să exagerez puțin, din română în română, mesajele noastre, fără a le disporsiona, pentru ca publicul să le înțeleagă. De asemenea, foarte important este să nu lăsăm ca, într-o perioadă în care lumea se transformă, idei eronate și tendenționase, care, deseori, sunt mai ușor de promovat în spațiul public, să devină dominante”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediția a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eșecuri. Perspective economice”. Guvernatorul BNR a precizat că, în prezent, în economie există trei coordonate hotărâtoare pentru canalul comunicării care a devenit tot mai important în ceea ce privește politicile economice. De altfel, reprezentantul Băncii centrale a menționat că, recent, tema comunicării a fost pentru prima dată abordată pe larg, în cadrul unei organizații internaționale a bancherilor de bănci centrale drept o temă importantă pentru politica economică și politica monetară. „Cele trei coordonate hotărâtoare la care făceau referire sunt, în opinia mea: unu, informațiile de calitate, produse corect și constant; doi, comunicarea publică în forme raționale, la obiect; trei, viziunea corectă și coerentă, în care ideile sunt utilizate în proiecte concrete. În aceste condiții vocea analiștilor financiar-bancari poate și trebuie să fie una cu greutate, nu doar pentru peisajul financiar-bancar, dar și pentru dezvoltarea economică generală și politicile macroeconomice din România”, a subliniat Isărescu. Guvernatorul BNR a completat că, înființată în 2008, anul de debut al ultimei crize financiare globale, existența Asociației Analiștilor Financiar-Bancari devine cu atât mai prețioasă, ca vector de interpretare echilibrată a explicațiilor publice, „cu cât ne confruntăm adesea, de la o vreme parcă tot mai frecvent, cu un deficit de analiză economică și financiară lucidă și profesionistă”. „Asociației îi doresc să rămână o punte de legătură între cifrele macroeconomice reci și nevoia de înțelegere a lor de către populație, de către corporații, chiar de către specialiști. A fost și îi doresc să rămâne o punte de legătură între realitățile economice interne și proiecția lor corectă pe plan internațional. (...) Costurile cu care ne dezvoltăm depind esențial de maniera în care le proiectăm în exterior dezvoltările interne. (...) Mesajele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România au fost formulate într-o manieră actuală, neconflictuală și ușor de înțeles de către decidenți, dar și de către publicul larg. Ați devenit un canal important de comunicare, dar și de echilibrare a dezbaterii din societatea româneasca”, a punctat Isărescu.

Economia României a urcat cu 4,3%

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 4,1% pe seria ajustată sezonier și cu 4,3% pe seria brută, în trimestrul al treilea al acestui an, față de același trimestru din anul 2017, potrivit datelor semnal transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018, PIB-ul a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 4,2%, atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier. Pe seria ajustată sezonier, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a crescut cu 1,9%. „Seria brută a Produsului intern brut s-a revizuit pentru perioada 2010‐2012 pentru a asigura coerența cu conturile sectorului „Administrații publice” și cu Balanța de Plăți. Revizuirea a avut loc, ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerințele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalitățile, structura, periodicitatea și indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului”, se precizează într-un comunicat de presă al INS. Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB pentru trimestrul III 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a PIB pentru trimestrul II 2018, publicată în comunicatul de presă nr. 263 din 10 octombrie 2018, astfel: rezultatele trimestrului I 2018, comparativ cu trimestrul IV 2017, au fost revizuite de la 100,1% la 100,3%; rezultatele trimestrului II 2018, comparativ cu trimestrul I 2018, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%. „Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial, ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile”, se mai scrie în comunicatul de presă al INS.

Un diamant roz foarte rar, vândut pentru 50 de milioane dolari

The Pink Legacy (Moștenirea roz), un diamant roz de aproape 19 carate, a fost vândut pentru 50 de milioane de dolari la o licitație organizată la filiala din Geneva, Elveția, a casei Christie's și a stabilit un nou record de preț per carat pentru o astfel de gemă, respectiv 2,6 milioane de dolari. Diamantul de 18,96 de carate, cu o tăietură dreptunghiulară, din categoria roz aprins (fancy vivid), fusese evaluat la 30 - 50 de milioane de dolari înainte de licitația care a avut loc marți, potrivit bbc.com. În istoria de aproape 250 de ani a casei Christie's, doar patru diamante roz din clasa "fancy vivid" și de peste 10 carate au fost puse în vânzare, iar The Pink Legacy, rebotezat de noii proprietari, după licitație, Winston Pink Legacy, este cel mai mare dintre ele. Noul proprietar al gemei este compania de bijuterii de lux americană Harry Winston, deținută de Swatch. Diamantul a făcut parte din colecția Oppenheimer, familia care a fondat una dintre cele mai mari companii specializate în exploatarea și comerțul cu diamante - De Beers. Anterior, recordul de preț per carat pentru un diamant roz din această categorie - respectiv 2,176 de milioane de dolari - a fost stabilit în noiembrie 2017, când la filiala din Hong Kong a casei Christie's a fost vândută nestemata de aproape 15 carate The Pink Promise (Promisiunea roz), pentru 32.480.500 de dolari.

Profitul net al Transgaz a scăzut cu o treime

Profitul net al transportatorului național de gaz natural Transgaz (simbol bursier: TNG) s-a redus cu 31%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 299,28 de milioane de lei, potrivit datelor publicate miercuri pe Bursa de Valori București (BVB). Comparativ cu primele trei trimestre ale anului trecut, profitul brut realizat în aceeași perioadă a acestui an este mai mic cu 32%, respectiv cu 167,22 de milioane de lei, până la 356,51 milioane de lei. De asemenea, veniturile din activitatea de exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții conform cu IFRIC12 au scăzut cu 14% (186,729 de milioane de lei), în primele nouă luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 1,115 miliarde de lei. „Veniturile au fost influențate în principal de următorii factori: veniturile obținute din rezervarea de capacitate mai mici cu 61.219 mii lei din cauza: tarifului de rezervare a capacității mai mic cu 0,16 lei/MWh, cu influență negativă de 41.045 mii lei, și capacității rezervate mai mici cu 8.590.389 MWh, cu influență negativă de 20.174 mii lei; veniturile obținute din componenta volumetrică mai mici cu 109.799 mii lei din cauza cantității de gaze transportate mai mică față de 9 luni 2017 cu 432.043 MWh/33.305 mii mc (0,44%)”, se detaliază în raportul companiei publicat miercuri pe BVB.

Germania alocă 3 miliarde de euro pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

Guvernul german a alocat aproximativ 3 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare a inteligenței artificiale, cu intenția de a elimina decalajul în domeniul inovațiilor software față de Statele Unite și Asia, relatează Reuters. Fondurile, incluse într-un proiect numit “AI made in Germany”, vor fi cheltuite până în 2025 și reflectă îngrijorarea Berlinului față de riscurile implicare de tehhnologiile digitale și inteligența artificială pentru industria manufacturieră axată pe exporturi. Planul mai scoate în evidență aspectele de politică socială și de muncă ale inteligenței artificiale, reflectând îngrijorarea față de modul în care schimbările tehnologice pot perturba actualele modele sociale.”Dorim să promovăm utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială în afaceri. Dar o tehnologie cu un impact atât de profund ca inteligența artificială trebuie să fie inclusă într-un cadru legal care protejează valorile sociale fundamentale și drepturile individuale, se arată în proiect.

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,19%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,19%, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a stagnat la 3,19%. Luni, indicele a scăzut la 3,19%, cel mai mic nivel din 18 octombrie, când a fost 3,17%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut miercuri la 3,44%. Marți, acesta a stagnat la 3,43%. Luni, a scăzut la 3,43%, cel mai mic nivel din 17 octombrie, când a fost 3,42%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.