MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Radu Miruţă: Cei care conduc astăzi în companiile de stat nici măcar nu vin pentru ăia 15.000 – 30.000 – 50.000
„Ei vin pentru combinaţiile pe care le fac din poziţiile respective”, acuză ministrul
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, susţine schimbarea Ordonanţei 109 privind conducerile companiilor de stat, el acuzând că există cazuri în care şefii unor astfel de companii nu merg în fruntea acestora pentru veniturile mari, ci mai degrabă pentru ”combinaţiile” pe care le fac din funcţiile deţinute.
”Ştiţi care e păcatul? Că cei care conduc astăzi în companiile de stat nici măcar nu vin pentru ăia 15.000 – 30.000 – 50.000 (de lei, indemnizaţii – n.r.). Vin pentru combinaţiile pe care le fac din poziţiile respective”, a afirmat Radu Miruţă, vineri, la Digi 24. El a spus că, după ce managerii companiilor de stat îşi vor dovedi performanţa, el va fi cel care va pleda pentru ca aceştia să aibă salarii mari, însă nu înainte ca respectivele companii să fie performante.
Ministrul a reiterat că vrea schimbarea legii în baza cărora sunt numiţi şefii companiilor de stat, dar şi un număr mai mare de criterii de performanţă şi evaluări la jumătate de an. ”Momentan, există o anumită parte a coaliţiei care a propus o lege modificată care nu a modificat nimic. Există o altă parte a coaliţiei care a propus cu subiect şi predicat nişte modificări. (...) Oamenii ăştia buni (care vor fi numiţi la conducerea companiilor de stat – n.r.) trebuie să fie garantaţi, de o lege schimbată prin propunerile pe care le-am făcut, că mai rezistă acolo şi mai au grijă de compania aia. Dacă nu se vrea în Guvern să se schimbe Ordonanţa 109 în modul pe care am propus-o (...) Haideţi să discutăm foarte deschis, e o chestiune de dorinţă de fapt, cei care au pus până acum oameni în companiile de stat nu vor să-i afecteze pe cei puşi, e foarte clar pentru că forma plecată de la Secretariatul General al Guvernului alaltăieri spune că se limitează dimensiunea de la 5 la 3 membri doar pentru viitor, nu are normă tranzitorie pentru ce s-a întâmplat, cele mai multe s-au întâmplat”, a adăugat Radu Miruţă.
El are şi o propunere pentru companiile de stat în vederea cuantificării performanţelor conducerilor acestora. ”Eu spun în felul următor: pentru companiile strategice nu mai face nici Miruţă sau echipa lui audit, nici altcineva. În subordinea premierului se face o echipă de oameni din companiile astea mari, care fac şi ele o analiză, o evaluare a acestei conduceri. Ce poate să fie rău în asta, de ce să nu vrem? De ce spune un partid politic din coaliţie că refuză asta? Doar pentru că propune Miruţă? Trebuie să ai nişte argumente, că aici nu e pe ambiţie”, a mai spus ministrul. El a adăugat: ”Companiile astea ale statului român sunt, de fapt, nişte instrumente prin care se bate joc de statul român”
Hidroelectrica nu intenționează să majoreze prețurile de furnizare a energiei electrice
Hidroelectrica nu intenționează să crească prețurile de furnizare a energiei electrice, a anunțat, sâmbătă, compania, într-un comunicat.
Anunțul vine în urma unor informații apărute în presă, potrivit cărora Hidroelectrica 'nu-și mai poate onora contractele de furnizare a energiei către clienții casnici doar din producția proprie, ca urmare a numărului mare de consumatori care s-au portat în portofoliul său în ultimele luni, iar acest lucru poate duce în viitor la majorarea prețului de furnizare'. 'În urma unor informații apărute ieri, 22 august, în presă, Hidroelectrica dorește să clarifice faptul că nu a anunțat, nu a intenționat și nici nu ia în considerare vreo majorare a prețurilor de furnizare a energiei electrice. Compania își menține angajamentul de a avea o ofertă corectă și competitivă pentru clienții săi și reafirmă că nu are în vedere vreo modificare unilaterală a prețurilor pentru contractele existente', se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, prețurile ofertate către clientul casnic se situează între 1,06 - 1,14 lei/kWh, inclusiv cota de TVA de 21%, în funcție de tarifele reglementate ale fiecărui loc de consum din România.
'Achizițiile de energie realizate de către Hidroelectrica din piață reprezintă o practică firească în rândul furnizorilor și nu echivalează cu o creștere a prețurilor. Niciodată nu am intenționat să realizăm furnizarea de energie electrică doar din producție proprie. Hidroelectrica își menține poziția de cel mai competitiv furnizor de energie de pe piață și dispune de capacitatea operațională și logistică necesară pentru a răspunde în condiții optime cererii crescute venite din partea noilor clienți. Orice persoană interesată, care dorește să devină client al Hidroelectrica este binevenită. Compania recomandă clienților săi și publicului interesat să consulte site-ul oficial al companiei, precum și să țină cont doar de comunicatele oficiale. Hidroelectrica rămâne dedicată furnizării de servicii transparente și conforme cu legislația, asigurând în permanență o informare corectă și completă pentru toți consumatorii săi', au transmis reprezentanții companiei.
Canicula diminuează recolta de porumb a UE și va duce la importuri record
Temperaturile ridicate afectează recolta de porumb a Uniunii Europene, astfel că regiunea este pe cale să înregistreze cele mai mari importuri de porumb din ultimele trei sezoane, informează Bloomberg. Canicula a înrăutățit în mod semnificativ perspectivele referitoare la calitatea și randamentul culturilor de porumb. Potrivit FranceAgriMer, procentul culturilor de porumb aflate într-o stare bună sau excelentă a scăzut până la 62% la finele săptămânii care a trecut, cu mult sub nivelul din ultimii ani.
Temperaturile din nordul Spaniei și sudul Franței au fost și ele cu 9 grade Celsius peste media normală în perioada anterioară datei de 16 august, susține Departamentul american al Agriculturii. Asta a dus la o scădere semnificativă a randamentelor și a calității culturilor de porumb. Vremea secetoasă a afectat și culturile de porumb din Bulgaria, unde producțiile la hectar la porumb și floarea soarelui ar urma să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
În aceste condiții, Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) estimează că UE va importa 21 de milioane de tone de porumb în sezonul 2025-2026. Acest lucru ar face din blocul comunitar al doilea mare cumpărător mondial de porumb, pentru al doilea an consecutiv, într-un moment în care China, care în mod tradițional este un mare importator, se confruntă cu o scădere a cererii. Oferta de porumb ieftin din Brazilia și SUA, unde sunt așteptate recolte record, ajută la stimularea importurilor în Europa.
La bursa de cereale de la Chicago, prețul porumbului a coborât la începutul lunii august până la cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni, pe fondul așteptărilor referitoare la recolte consistente în Brazilia și SUA. Între timp, la bursa de la Paris, cotațiile futures la porumb au crescut vineri cu 0,8%, atingând cel mai ridicat nivel din ultima săptămână.
Potrivit lui Matt Darrach, analist la firma de consultanță Kpler, porumbul din Brazilia și SUA este competitiv pe piața mondială și asta impulsionează cererea la import.
Recoltatul porumbului în Europa este așteptat să fie accelerat la toamnă, în condițiile în care prognozele meteo pentru zilele următoare arată o vreme mai rece și mai umedă. Meteorologul Donald Keeney spune că ploile din regiunile sudice și centrale vor ajuta la refacerea umezelii solului pentru culturile de porumb și floarea soarelui. Cu toate acestea, condițiile secetoase ar urma să persiste în Marea Britanie, nordul Germaniei, sudul României, în Bulgaria și Spania, ceea ce ar putea complica și mai mult situația pe partea de recoltare.
Această situație scoate în evidență vulnerabilitatea agriculturii europene la schimbările climatice și dependența sa din ce în ce mai mare de importuri pentru a-și asigura aprovizionarea cu cereale.
Economia Spaniei accelerează: cea mai mare creştere din zona euro
Spania continuă să fie motorul de creştere al zonei euro, cu un avans estimat al PIB-ului de 2,5% în 2025, depăşindu-şi rivalii europeni precum Franţa (0,6%), Germania (0%) şi Italia (0,7%), transmite CNBC.
În trimestrul al doilea, economia spaniolă a crescut cu 0,7%, peste aşteptările analiştilor şi peste ritmul din primele trei luni ale anului.
Potrivit ministrului spaniol de Finanţe, Carlos Cuerpo, succesul economiei este susţinut de consumul intern, investiţiile masive, turismul, imigraţia şi fondurile europene Next Generation EU, din care Spania a atras 163 miliarde de euro.
Aproximativ 70% din granturi — echivalentul a 55 miliarde de euro — au fost deja distribuite pentru proiecte strategice, inclusiv tranziţia energetică şi digitalizarea.
Turismul rămâne un sector-cheie, reprezentând circa 12% din PIB, dar creşterea economică este alimentată şi de serviciile non-turistice, exporturile de energie regenerabilă şi dezvoltarea industriei IT.
Imigraţia are un rol major în crearea de locuri de muncă: 90% din creşterea forţei de muncă din 2021 provine din migraţie, Spania urmând să primească aproape un milion de muncitori străini în următorii trei ani.
Costurile reduse ale energiei, obţinute prin investiţii masive în energie verde, atrag investitori internaţionali. Companii precum Arctech, CATL şi Stellantis au lansat proiecte majore în Spania, iar China pregăteşte investiţii de 11 miliarde de euro pentru 33 de proiecte noi până în 2025. Spania este acum al patrulea cel mai atractiv stat din UE pentru investiţii străine directe.
Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro
Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat sâmbătă, la simpozionul anual al Rezervei Federale din Jackson Hole, că afluxul de muncitori străini a susţinut creşterea economică a zonei euro în ultimii ani, compensând scăderea numărului de ore lucrate şi diminuarea salariilor reale, transmite Reuters.
Potrivit BCE, muncitorii veniţi din afara celor 20 de state care folosesc moneda unică reprezentau doar 9% din forţa de muncă în 2022, dar au contribuit la jumătate din creşterea totală a acesteia în ultimii trei ani.
Lagarde a subliniat că, fără această contribuţie, economia Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mică faţă de nivelul din 2019, iar performanţa economică puternică a Spaniei după pandemie se datorează, de asemenea, în mare parte muncii imigranţilor.
Populaţia Uniunii Europene a atins un nivel record de 450,4 milioane de locuitori în 2024, creşterea fiind determinată de imigraţie, care a compensat scăderea naturală a populaţiei pentru al patrulea an consecutiv.
Totuşi, acest fenomen a generat tensiuni politice şi a alimentat ascensiunea partidelor de extremă dreapta, determinând unele guverne, precum cel al Germaniei, să restricţioneze programele de reunificare familială şi relocare.
Guvernul SUA preia 10% din Intel, după o investiţie de 8,9 miliarde de dolari
Guvernul Statelor Unite a achiziţionat o participaţie de 10% în compania Intel, în cadrul unei investiţii de 8,9 miliarde de dolari, marcând o schimbare majoră în politica industrială americană, transmite CNBC.
Tranzacţia a fost realizată prin cumpărarea a 433,3 milioane de acţiuni la preţul de 20,47 dolari pe acţiune, sub valoarea de piaţă actuală, ceea ce ridică participaţia la aproximativ 11 miliarde de dolari. Din totalul sumei, 5,7 miliarde de dolari provin din granturile acordate Intel prin CHIPS Act, iar restul de 3,2 miliarde din programe guvernamentale dedicate securizării producţiei de semiconductori.
Administraţia Trump a precizat că nu va solicita locuri în consiliul de administraţie şi nici drepturi de guvernanţă, însă păstrează un mandat de a cumpăra încă 5% din acţiuni dacă Intel îşi pierde controlul asupra afacerii sale de foundry.
Intel este singura companie americană capabilă să producă cipuri avansate pe teritoriul SUA, dar rămâne în urma rivalului TSMC din Taiwan.
În paralel, producătorul american a obţinut şi o investiţie de 2 miliarde de dolari din partea SoftBank, echivalentul a circa 2% din capitalul companiei.
Compania construieşte o reţea de fabrici în Ohio, proiect supranumit ”Silicon Heartland”, însă lansarea operaţiunilor a fost amânată pentru 2030, în funcţie de condiţiile pieţei. Preşedintele Trump a descris tranzacţia drept ”o mare afacere pentru America şi pentru Intel”.
Tarifele lui Trump ar putea reduce deficitul bugetar al SUA cu 4 trilioane de dolari
Noile tarife impuse de preşedintele american Donald Trump asupra importurilor ar putea reduce deficitul bugetar al Statelor Unite cu 4 trilioane de dolari în următorul deceniu, potrivit unei estimări publicate vineri de Biroul pentru Buget al Congresului (CBO), citată de Reuters. Analiza arată că, dacă majorările tarifare vor continua, veniturile suplimentare ar putea diminua deficitele primare cu 3,3 trilioane de dolari şi ar reduce plăţile de dobânzi ale guvernului federal cu încă 700 de miliarde.
Totuşi, CBO avertizează că nivelurile actuale ale tarifelor ar putea fi contestate în negocieri comerciale sau în instanţele internaţionale.
Veniturile generate din taxe vamale ar compensa parţial creşterea deficitului cauzată de pachetul de reduceri de taxe şi cheltuieli adoptat de republicani anul acesta, care singur ar urma să adauge 3,4 trilioane la deficit în următorii zece ani.
Datoria federală a SUA a ajuns la 37,18 trilioane de dolari, conform datelor Trezoreriei. În ciuda veniturilor suplimentare din tarife, care în acest an fiscal au depăşit 26 de miliarde de dolari, mult peste nivelul din anul precedent, Congresul se confruntă cu un termen-limită la sfârşitul lui septembrie pentru adoptarea legilor de finanţare, altfel există riscul unui blocaj guvernamental.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
