Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Purcari, interest de achiziția producătorului de vin SERVE Ceptura SRL

Rodica Condurache
31 ian 2026 680 vizualizări

Tranzacţia este structurată ca achiziţie de părţi sociale şi ar include vii, terenuri suplimentare disponibile pentru plantare, facilităţi şi echipamente de producţie, stocuri de vin şi branduri

 

Producătorul de vin Purcari Wineries Public Company Limited anunţă că a depus o ofertă formală indicativă privind potenţiala achiziţie a 100% din SERVE Ceptura SRL, producător de vin din România, situat în Comuna Ceptura, DOC Dealu Mare, România. Tranzacţia este structurată ca achiziţie de părţi sociale (share deal) şi ar include vii, terenuri suplimentare disponibile pentru plantare, facilităţi şi echipamente de producţie, stocuri de vin şi branduri. ”Purcari Wineries Public Company Limited informează investitorii şi piaţa că Grupul a depus o ofertă formală indicativă privind potenţiala achiziţie a 100% din părţile sociale ale SERVE Ceptura SRL”, anunţă compania. Compania precizează că semnarea ofertei indicative nu constituie un angajament de finalizare a tranzacţiei.  „Această achiziţie reprezintă un pas firesc în consolidarea prezenţei Purcari în prestigioasa regiune viticolă Dealu Mare. Ne creşte suprafaţa de viţă-de-vie cu aproximativ 60 de hectare şi adaugă capacitate de producţie complementară. Proximitatea cramei SERVE din Ceptura, situată la doar 1,5 km de Crama noastră Ceptura, permite sinergii operaţionale imediate, o eficienţă îmbunătăţită pe întreg lanţ valoric şi consolidează platforma Purcari din Dealu Mare.  În acelaşi timp, această tranzacţie reflectă o viziune comună, ancorată în moştenirea creată de Guy de Poix la SERVE Ceptura: construirea unor branduri autentice de vin românesc care exprimă terroir-ul şi patrimoniul. Prin unirea a doi producători profund dedicaţi autenticităţii şi terroir-ului, valorificând în acelaşi timp dimensiunea şi prezenţa internaţională a Purcari, ne propunem să consolidăm şi mai mult prezenţa României pe pieţele globale de vin”, a declarat Victor Bostan, fondatorul Purcari Wineries Group.  Finalizarea rămâne condiţionată de negocierea şi semnarea documentelor finale ale tranzacţiei (inclusiv contractul de vânzare-cumpărare – SPA), precum şi de obţinerea tuturor aprobărilor corporative şi de reglementare necesare, inclusiv obţinerea avizului Comisiei pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) din România. ”În consecinţă, nu există garanţii că tranzacţia va fi finalizată”, arată compania. Fondată în 1994 de Contele Guy de Poix şi Mihaela Tyrel de POIX, SERVE Ceptura SRL este prima cramă privată din România înfiinţată după 1989 şi un producător de vin bine recunoscut, situat în comuna Ceptura, DOC Dealu mare, cea mai renumită regiune viticolă a României.  SERVE Ceptura SRL gestionează aproximativ 60 de hectare de vii şi produce circa 0,5 milioane de sticle anual, fiind susţinută de facilităţi de vinificaţie cu ciclu complet, cu o capacitate de stocare de aproximativ 1 milion de litri.  SERVE a dezvoltat, de asemenea, o prezenţă relevantă la export (inclusiv Chevalier de Dyonis) în Canada (SAQ).  Purcari Wineries Public Company Limited are o capitalizare de 801,37 milioane lei.

Piața construcțiilor dă unele semne de dezgheț

l în anul 2025 au fost eliberate 37.252 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de 2024, arată INS

În anul 2025, s-au eliberat 37.252 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025 s-au eliberat 37.252 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024. Creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (Â309 autorizaţii), Centru (Â279), Vest (Â213),  Bucureşti-Ilfov  (Â180),  Nord-Est  (Â166), Sud-Est (Â164), Sud-Vest Oltenia  (Â145)  şi Sud-Muntenia (Â129)”, arată datele INS. În luna decembrie 2025 s-au eliberat 2.650 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-9,4% faţă de luna noiembrie 2025), cu o suprafaţă utilă totală de 894.770 mp (Â1,8%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 72,3% sunt pentru zona rurală. În luna decembrie 2025 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-274 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere  este  reflectată  în următoarele  regiuni  de  dezvoltare: Vest (-87 autorizaţii), Centru (-63), Bucureşti-Ilfov (-59), Sud-Vest Oltenia (-42), Nord-Est (-34) şi Sud-Muntenia (-31). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Est (Â41 autorizaţii) şi Nord-Vest (Â1). În luna decembrie 2025 s-au eliberat 544 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-2,9% faţă de luna noiembrie 2025), în suprafaţă utilă totală de 303.392 mp (Â15,9%). Comparativ cu luna precedentă, în luna decembrie 2025 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (Â41.662 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în regiunile de dezvoltare Vest (Â80.204 mp) şi Centru (Â26.692). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-27.429 mp), Sud-Vest Oltenia (-14.227), Sud-Muntenia (-12.100), Nord-Vest (-7174), Nord-Est (-2.580) şi Sud-Est (-1.724). În luna decembrie 2025 se evidenţiază creşterea atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (Â5,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (Â6,4%) comparativ cu luna decembrie 2024.

O nouă reglementare care-i afectează pe toți antreprenorii

l Guvernul a adoptat o Ordonanţă prin care se implementează un sistem standardizat pentru depunerea Declaraţiilor informative privind impozitul suplimentar: Pentru mediul de afaceri, va asigura claritate, predictibilitate şi concurenţă loială

Guvernul a adoptat, vineri, o Ordonanţă care transpune în legislaţia naţională forma modificată a Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC) pentru a stabili noi norme privind schimbul automat de informaţii. Noile reglementări asigură implementarea unui sistem standardizat pentru depunerea Declaraţiilor informative privind impozitul suplimentar, în scopul respectării reglementărilor privind impozitarea minimă globală. Potrivit Guvernului, pentru mediul de afaceri, implementarea noilor măsuri va asigura claritate, predictibilitate şi concurenţă loială, iar pentru administraţia fiscală, o mai bună capacitate de analiză a riscurilor şi de combatere a erodării bazei de impozitare. Guvernul a adoptat o Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care transpune în legislaţia naţională forma modificată a Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC) pentru a stabili noi norme privind schimbul automat de informaţii. ”Scopul acestor reglementări este instituirea cadrului pentru punerea în aplicare operaţională a obligaţiilor de declarare prevăzute de această directivă, în conformitate cu Acordul multilateral între autorităţi competente în ceea ce priveşte schimbul de informaţii GloBE şi Declaraţia informativă GloBE. De asemenea, se asigură îmbunătăţirea normelor în ceea ce priveşte schimbul automat de informaţii privind conturile bancare şi procedurile administrative necesare aplicării eficiente a reglementărilor în domeniu”, arată Executivul într-un comunicat oficial.  Noile reglementări asigură implementarea unui sistem standardizat pentru depunerea Declaraţiilor informative privind impozitul suplimentar, în scopul respectării reglementărilor privind impozitarea minimă globală. Declaraţiile se depun de către grupurile multinaţionale şi de către grupurile naţionale de mari dimensiuni care ating pragul anual al veniturilor consolidate de cel puţin 750.000.000 EUR.

Toyota îşi păstrează coroana globală în 2025

l compania japoneză a înregistrat vânzări record de 11,3 milioane de vehicule

Toyota Motor a anunţat joi că a vândut 11,3 milioane de vehicule la nivel global în 2025, cel mai ridicat nivel din istoria companiei, menţinându-şi astfel poziţia de cel mai mare constructor auto din lume pentru al şaselea an consecutiv, transmite Reuters. Vânzările de grup au crescut cu 4,6% faţă de anul precedent şi includ mărcile Toyota şi Lexus, precum şi modelele produse de Daihatsu şi Hino Motors. Rivalul german Volkswagen Group, al doilea în clasamentul global, a raportat pentru 2025 o scădere de 0,5%, cu sub 9 milioane de vehicule vândute, pe fondul reducerilor de costuri şi al competiţiei acerbe din China. Creşterea Toyota a fost alimentată în principal de pieţele din SUA şi Japonia, care au generat împreună peste două cincimi din vânzările mărcii principale. Modelele Toyota şi Lexus au însumat 10,5 milioane de unităţi livrate în 2025, tot un record, susţinute de cererea puternică pentru hibride în Statele Unite. Exporturile Toyota din Japonia către SUA au urcat cu 14,2%, până la aproximativ 615.000 de vehicule, SUV-ul RAV4 fiind printre cele mai populare modele. În China, vânzările Toyota au crescut cu 0,2%, prima creştere după patru ani de declin, în ciuda concurenţei intense din cea mai mare piaţă auto a lumii. La nivel global, vehiculele hibride pe benzină-electric au reprezentat 42% din vânzările Toyota, în timp ce modelele pur electrice au însumat doar 1,9%.

Aurul şi argintul continuă să atingă maxime istorice

l este piaţa metalelor preţioase ”defectă”?, se întreabă analiștii

Aurul şi-a continuat joi creşterea explozivă a preţului, depăşind pragul de 5.500 de dolari pe uncie şi marcând un nou record. Cotaţia aurului spot a urcat cu peste 3%, la 5.501,18 dolari uncia, iar contractele futures pentru februarie au depăşit 5.568 de dolari uncia, transmite CNBC. Preţul argintului a avansat la rândul său, trecând peste 119 dolari uncia, după un salt de 145% în 2025 şi aproape 65% doar în acest an. Creştere a împins în sus întreaga piaţă a metalelor preţioase, de la paladiu şi platină până la metalele de bază. Cererea este alimentată de tensiuni geopolitice, datorii publice în creştere şi incertitudini privind dobânzile şi monedele. Achiziţiile constante ale băncilor centrale au susţinut aurul, iar aşteptările privind relaxarea monetară îi sporesc atractivitatea faţă de activele care oferă randament redus, precum obligaţiunile americane. Argintul, fiind şi metal industrial, primeşte impuls suplimentar din cererea legată de panourile solare, electronice şi electrificare, într-o piaţă unde oferta rămâne constrânsă. ”Aş spune că pieţele metalelor preţioase sunt defecte, având în vedere volatilitatea nemaivăzută”, afirmă Nicky Shiels (MKS PAMP), care notează că preţurile sunt conduse mai puţin de fundamente şi mai mult de fluxuri speculative de lichiditate. Alţi analişti confirmă: mişcările extreme sunt alimentate de un dolar în slăbiciune accentuată, indicele dolarului a pierdut aproape 11% în ultimul an. Maximilian Tomei (Galena Asset Management) spune că creşterea nu poate fi explicată strict prin cererea fizică: ”Fundamentele nu justifică o creştere de 200%. Modul în care se comportă argintul este exagerat. Piaţa este ruptă.” El subliniază că excesul de lichiditate globală, generat prin efectul de levier în pieţele de acţiuni, ajunge să fie parcat în aur şi argint, nu din motive fundamentale, ci pentru că acest capital ”trebuie să se ducă undeva”.

India mizează pe o creştere economică de până la 7,2%

India estimează o creştere economică între 6,8% şi 7,2% pentru anul fiscal 2027, care începe la 1 aprilie 2026, potrivit raportului anual al Ministerului de Finanţe, ritm care ar depăşi majoritatea economiilor globale majore, transmite CNBC. A patra economie a lumii îşi bazează prognoza pe stabilitatea pieţei interne, reducerea incertitudinilor externe şi obiectivul de a finaliza un acord comercial cu Statele Unite ”anul acesta”. Fondul Monetar Internaţional anticipează că India va rămâne economia cu cea mai rapidă creştere din lume, cu un avans de 6,4% în 2026 şi 2027, în timp ce economia mondială este proiectată să crească doar cu 3,3% în 2026 şi 3,2% în 2027. Marile economii precum Germania, Marea Britanie şi Japonia sunt aşteptate să avanseze doar modest. Raportul ministerului descrie perspectivele pentru anul fiscal următor ca fiind ”de creştere constantă într-un mediu global incert, ce necesită prudenţă, dar nu pesimism”.

Deficitul comercial al SUA a crescut cu 94%

Deficitul comercial al Statelor Unite aproape s-a dublat în noiembrie, faţă de luna precedentă, în condiţiile în care dezechilibrul comercial cu Uniunea Europeană s-a accentuat, iar impactul tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump s-a propagat în economie, potrivit datelor publicate joi de Biroul de Recensământ, citate de CNBC. După o lună în care deficitul atinsese cel mai scăzut nivel din 2009, acesta a urcat la 56,8 miliarde de dolari, o creştere de 94,6% faţă de octombrie. Aproximativ o treime din avans a provenit din relaţia cu Uniunea Europeană, unde deficitul pentru bunuri a crescut cu 8,2 miliarde de dolari. Deficitul cu China s-a redus cu circa 1 miliard, la 13,9 miliarde de dolari. Comparativ cu anul  anterior, deficitul cumulat până în noiembrie a ajuns la 839,5 miliarde de dolari, cu aproximativ 4% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2024.

iPhone a avut cel mai bun trimestru din toate timpurile

Apple a prezentat rezultatele financiare pentru primul trimestru financiar al anului, iar dintre acestea iese în evidenţă noul record bătut de smartphone-urile companiei. Gigantul american a vândut iPhone-uri în valoare de 85,27 de miliarde de dolari în ultimul trimestru, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când aceeaşi categorie de venituri se oprea la 69 de miliarde de dolari. Şeful companiei a ţinut să evidenţieze evoluţia din China, unde vânzările de iPhone au avut, de asemenea, „cel mai bun trimestru din istorie”, cu venituri de 25,5 miliarde de dolari, la o creştere anuală de 38%. Creşterea cu 23% a vânzărilor vine ca urma a succesului celei mai recente serii de smartphone-uri a companie. iPhone 17 s-a dovedit mult mai atrăgător pentru utilizatori decât seria anterioară, datorită upgrade-urilor făcute de companie, precum ecranul Retina Display. În ultimul trimestru, s-au mai bucurat de creşteri diviziile de Servicii şi iPad, care au înregistrat venituri de 30 de miliarde de dolari respectiv 8,6 miliarde de dolari. Au scăzut cu 7% vânzările de Mac-uri şi cu 2% accesoriile.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.