Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Promisiuni cu un pronunțat caracter electoral

Ziarul de Vrancea
26 oct 2019 1983 vizualizări

Specialiștii avertizează că România se confruntă cu un deficit acut al forței de muncă

Un sfert dintre companiile care au participat la studiul PayWell 2019, realizat de PwC România, iau în calcul importul de forță de muncă pentru a-și acoperi deficitul de angajați, cererea fiind, în special, pentru muncitori necalificați sau sezonieri. “Companiile care și-au exprimat această intenție provin preponderent din sectoare precum hoteluri și restaurante, construcții sau agricultură. O tendință similară a apărut, conform studiului, în servicii de tip business process solution si IT&C”, se arată în comunicat. Specialiștii avertizează că România se confruntă cu un deficit acut al forței de muncă, mai ales în sectoarele menționate, ca urmare a migrației, problemelor demografice sau ale sistemului educațional din ultimele decenii. Potrivit estimărilor PwC, pentru a susține o creștere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajați, până în 2022. “Importul forței de muncă poate fi o soluție temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu și lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea și punerea în practică a unor programe de educație și dezvoltare a competențelor angajaților, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea si introducerea inteligenței artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activități repetitive. Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajații mai puțin calificați să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, a declarat Ionuț Sas, Partener, People&Organisation Leader PwC România. Aproximativ 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii, potrivit studiului PwC Workforce Disruption Index. Dintre acestea, 275.000 ar putea fi înlocuite de automatizare. Deși companiile spun că găsesc greu angajați, România are una dintre cele mai mari ponderi ale populației inactive din Uniunea Europeană, potrivit analizei Paywell. “În același timp ne confruntăm cu o situație paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populației inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse și multe dintre ele au legătură cu structura economiei pentru că există regiuni ale țării unde oportunitățile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educație sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potențialului uman existent”, a declarat Oana Munteanu, Senior Manager, People&Organisation PwC România. Excluzând pensionarii și populația de peste 15 ani care urmează o formă de învățământ, peste 1,1 milioane persoane sunt teoretic disponibile pentru a fi angajate, potrivit PwC.

Aplicația care vă mărește sau scade polițele de asigurare la mașina personală

u cu ajutorul unor programe IT poate fi monitorizat comportamentul șoferilor

Șoferii mașinilor care au implementate soluții IT de monitorizare a comportamentului conducătorilor auto sunt la curent cu existența acestei tehnologii pe automobilele pe care le conduc, a declarat, luni, pentru AGERPRES, managerul de țară pentru Vânzări Internet of Things al Vodafone România, Marius Coman.

 Acesta a prezentat monitorizarea comportamentului șoferilor drept unul din beneficiile aplicațiilor Internet of Things (aplicații IT cu beneficii în viața de zi cu zi, n.r.) oferite de Vodafone, subliniind că jumătate din veniturile totale produse de industria IT în anul 2024 va fi adusă de sectorul transporturilor. “Când vorbim de industria de transport, aceasta are o dinamică extraordinară. Analiștii spun că în 2024 industria IT va genera venituri de 68 de miliarde de dolari, din care 50% vor fi generate de industria de transport, automotive și logistică. Astăzi multe din mașinile pe care le conducem au până la 4-5 conexiuni sau soluții IoT (Internet of Things, n.r.). Vorbim de o conectivitate pentru emergency call, astfel încât în cazul unui incident, un apel să fie trimis către serviciile de urgență. Vorbim de monitorizarea mașinii, a parametrilor mașinii, astfel încât în cazul unei defecțiuni sau a unei potențiale defecțiuni șoferul să fie îndrumat către cel mai apropiat service. Vorbim de banalul internet în mașină pentru șoferi și pentru pasageri, astfel încât aceștia să fie informați în timp real cu privire la evenimentele din trafic, sau în cazul în care vor să caute o benzinărie, un loc de parcare sau un alt punct de interes, să îl poată găsi rapid”, a afirmat reprezentantul Vodafone, în cadrul ZF High-Tech Innovation Summit 2019, eveniment organizat de Ziarul Financiar. Acesta a precizat că aplicațiile Internet of Things ale Vodafone care monitorizează comportamentul șoferilor ajută companiile de asigurări să personalizeze ofertele în funcție de stilul de condus al șoferilor. “Vorbim de soluții de monitorizare a mașinii și a comportamentului de șofer, prin care companiile de asigurări pot personaliza ofertele în funcție de stilul de condus sau de timpul de condus. Vorbim de soluții de asset trekking a mașinilor, astfel încât în cazul în care se produce furtul acesteia mașina să poată fi localizată și recuperată rapid. Mi s-a întâmplat de multe ori să aștept un pachet, o livrare, și să primesc un sms că acesta va sosi între orele 9 și 17. Poate fi acest timp redus? Se poate realiza o predictibilitate mai exactă a timpului livării? Cu siguranță. Vodafone a implementat la mai mulți clienți soluții de monitorizare a flotei auto și de optimizare a rutelor. Este o soluție complexă, în care monitorizăm mașinile, optimizăm rutele de distribuție și le comunicăm acestora șoferilor, astfel încât timp de livrare să fie optimi”, a afirmat Marius Coman. Întrebat dacă șoferii sunt la curent cu faptul că li se monitorizează comportamentul, reprezentantul Vodafone a răspuns: “Bineînțeles că șoferii cunosc acest lucru”. “Deși suntem la început în România cu un astfel de tip de serviciu de a oferi asigurări în funcție de comportamentul de șofer, aș putea să vă dau mai degrabă un exemplu despre ce se întâmplă destul de frecvent în afara României, de exemplu în America dacă nu ai un astfel de serviciu companiile de asigurări nu-ți fac asigurare pentru mașină, în Italia sunt aproape 1.000.000 de mașini monitorizate prin care companiile de asigurări oferă asigurări personalizate în funcție de stilul de condus, de durata de condus, de momentul în care conduci, eu sper că și în România se va întâmpla acest lucru, pentru că, astăzi, de exemplu, mama mea, care are o vârstă venerabilă, plătește o asigurare pentru o mașină pe care probabil o conduce o dată pe săptămână la fel cât plătesc și eu, care conduc zi de zi în traficul din București”, a declarat reprezentantul Vodafone.

Postul ProTV a intrat pe mâna celui mai bogat om din Cehia

u Petr Kellner va plătit 2,1 miliarde de dolari pentru a prelua compania CME care deține brandul ProTV în România dar și alte posturi în Bulgaria, Cehia, Slovacia și Slovenia

Grupul de media Central European Media Enterprises (CME), proprietarul PRO TV, a semnat un acord definitiv pentru vânzarea către fondul de investiții PPF Group, controlat de cel mai bogat om de afaceri din Cehia, miliardarul Petr Kellner (55 de ani). Tranzacția semnată acum este evaluată la 2,1 miliarde dolari. PPF va plăti 4,58 dolari pe acțiune, în numerar, acționarilor CME. Finalizarea tranzacției este estimată pentru jumătatea anului viitor. Conform Profit.ro, Petr Kellner are deja afaceri în România, prin intermediul PPF, în principal în domeniul imobiliar, el cumpărând sediul ING Bank și complexul Metropolis Center, ambele din București. Averea sa personală este evaluată la acest moment de Forbes la 15,4 miliarde dolari. Fondul PPF deține active în valoare de peste 45 miliarde euro. CME a anunțat, în martie, că analizează o potențială fuziune sau vânzarea către un investitor strategic, parte a unui plan menit să maximizeze valoarea deținerilor acționarilor. CME operează o rețea de 30 de canale TV, în România, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Slovenia. Proprietarul PRO TV, grupul de media Central European Media Enterprises (CME), a obținut în primele 9 luni venituri de circa 126,86 milioane dolari pe piața românească, în scădere cu 7,2% față de perioadă similară din 2018. Spre comparație, după primele 3 trimestre din 2018, compania a raportat 136,68 milioane de dolari în România. La un curs de schimb constant, veniturile CME în România au crescut însă ușor, cu 0,6%.

Managerii estimează o creștere a prețurilor în comerțul cu amănuntul

Managerii din România preconizează, pentru următoarele trei luni, o creștere moderată a prețurilor în comerțul cu amănuntul și o scădere moderată a numărului de angajați în construcții, arată datele transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS) în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie. Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă. În industria prelucrătoare, în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural plus 4%). “Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se estimează cea mai mare creștere (sold conjunctural plus 38%), urmată de activitățile de fabricare a altor mijloace de transport și a produselor din tutun (sold conjunctural plus 35%)”, se arată în raport. Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3% pe total industrie prelucrătoare. Pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 8%). În activitatea de construcții, va fi înregistrată, în următoarele trei luni, o scădere a volumului producției (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural -10%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural plus 7%). În sectorul comerț cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendință de relativă stabilitate a activității economice (sold conjunctural plus 4%). “Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 10%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere a numărului de salariați (sold conjunctural plus 17%)”, se arată în raport. Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează creștere moderată a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 15%). Totodată, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 6%).

România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă

Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcție de producția generată, reprezentând 19,1% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%), Slovenia (26,9%) și România (26,1%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). De asemenea, industria a fost cea mai semnificativă activitate economică în 2018 și în Slovacia (25,7%), Germania (25,4%), Polonia (25%) și Ungaria (24,8%). Celelalte activități economice importante din UE au fost anul trecut “comerțul en gros și en detail, transport, servicii alimentare și de cazare” (19% în UE, 20,2% în România), urmate de “Administrație publică, apărare, educație, sănătate și activități de asistență socială” (18,6% în UE, 14,5% în România), “Activități profesionale, științifice și tehnice” (11,5% în UE, 8% în România) activități imobiliare” (11,2% în UE, 8,3% în România), “Construcții” (5,5% în UE, 6% în România), “Agricultură, silvicultură și pescuit (1,6% în UE, 4,8% în România), “Informații și comunicații (5,2% în UE, 5,8% în România), “Finanțe și asigurări” (4,9% în UE, 3% în România), “Artă și activități de recreere (3,4% în UE, similar în România). În 13 state membre ale UE, “comerțul en gros și en detail, transport, servicii alimentare și de cazare” au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcție de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,9% din total valoarea totală brută adăugată), Polonia (26%), Cipru (25,6%), Grecia (25,1%), Letonia și Portugalia (ambele cu 24,8%). “Administrație publică, apărare, educație, sănătate și activități de asistență socială” a fost principala activitate economică în funcție de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franța (22,4%), Danemarca (21,6%), Belgia (21,4%), Suedia (21,3%) și Olanda (20,8%). Loteria Română: S-a câștigat un premiu de peste 3,7 milioane euro la tragerea Joker. Loteria Română a anunțat că a fost câștigat un premiu de 17,76 milioane de lei (3,74 milioane de euro) la tragerea Joker de duminică, acesta fiind al doilea câștig ca valoare din istoria acestui joc. Biletul norocos a fost jucat la o agenție din Năsăud, judetul Bistrița-Năsăud și a fost completat cu două variante simple la Joker, prețul acestuia fiind de numai 8,5 lei. Acesta este al doilea câștig ca valoare din istoria acestui joc. Cel mai mare premiu la Joker a fost câștigat în 2 august 2018 și a fost în valoare de 20,57 milioane lei (peste 4,5 milioane euro).

BRD a încheiat un nou acord de garantare cu Fondul European de Investiții

BRD Groupe Société Générale a anunțat că a încheiat un nou acord de garantare cu Fondul European de Investiții (FEI), prin intermediul căruia pune la dispoziția IMM-urilor din România finanțări - credite de investiții și credite pentru capital de lucru. Creditele acordate în cadrul acestui program beneficiază de garanție FEI în proporție de 60% din valoare și pot fi folosite pentru finanțarea activității curente pe termen mediu (credite revolving și non-revolving) pentru asigurarea capitalului de lucru atât pentru activități noi, cât și pentru activități existente. În plus, creditele pot fi utilizate și pentru finanțarea investițiilor pe termen lung (credite non-revolving). Valoarea totală a facilităților acordate unui IMM în cadrul Programului Inițiativa pentru IMM-uri, calculate la nivel de grup, este de 22,7 milioane lei, cu respectarea pragului maxim permis privind ajutorul de minimis (maximum 200.000 euro, în echivalent lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi). Excepție fac creditele care îndeplinesc criteriile specifice Programului Orizont 2020, pentru care valoarea cumulată a creditelor nu va depăși echivalentul în RON a 7,5 milioane euro. Nivelurile marjelor variază între 2,35 și 5,4 puncte procentuale peste Robor 3M, în funcție de profilul solicitantului și destinația creditului.

34.758 de locuri de muncă sunt vacante la nivel național

Agenții economici din România ofereau, luni, la nivel național, 34.758 de locuri de muncă, 1.894 dintre acestea fiind destinate persoanelor cu studii superioare, reiese din datele centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). La nivel național, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.502), lucrător comercial (1.584), agent de securitate (1.338), muncitor necalificat în industria confecțiilor (1.057), ucenic (1.051), vânzător (1.043), manipulant mărfuri (1.023), lăcătuș mecanic (940), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță (768), șofer autocamion/ mașină de mare tonaj (674). Din cele 34.758 de locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.894 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate, programator, manager, medic, contabil etc), 19.991 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de muncă fiind destinate persoanelor cu studii primare/gimnaziale sau fără studii.

Euro continuă ascensiunea spre nivelul de 4,76 lei

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7569 lei/euro, în creștere cu 0,01% față de valoarea atinsă vineri. La sfârșitul săptămânii trecute, euro a crescut la 4.7563 lei. Luni, euro a urcat la 4.7569 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.2784 lei la 4.2876 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.3151 lei la 4.3090 lei. Lira sterlină a crescut de la 5.4913 lei la 5.5009 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 206.9714 lei la 207.5084 lei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.